duminică, 7 noiembrie 2010

Dictionar mitologie - Literele U, V, W, X, Y, Z

UJUM-SIN Semizeu în mitologia chineză, care avea atributele lui Hercule*,
U LISE Fiul lui Laerte* şi al Anticleei*, soţul Penelopei* şi , tatăl lui Telemac*. De la
Circe*, a mai avut un fiu, pe Telegon*. A fost regele insulei Itaca*. Cînd Agamemnon* şi
Menelau* au hotărît să pornească războiul împotriva •Troiei*, Ulise, simulînd nebunia, .a
refuzat să participe; a fost văzut, într-adevâr, semănînd sare printre brazde si arînd cu un
plug la care înjugase un bou si un măgar. Palamed*, simţind înşelăciunea, i-a pus înaintea
plugului pe propriul fiu, Telemac. Ulise 1-a văzut la timp, a lăsat deoparte nebunia şi s-a
demascat. La rîn-dul lui, o dată ajuns sub zidurile Troiei, a descoperit înşelăciunea lui
Ahile*, care se ascunsese printre femeile din Sci.r. în cei zece ani cît a durat asediul
Troiei, ambii eroi şi-au arătat calităţile cu totul excepţionale. Ideea calului de lemn,
introdus cu un grup de oşteni greci în Troia, în timpul nopţii, a fost a lui Ulise. După
război, în drum spre Itaca, a trecut prin numeroase peripeţii, povestite de Homer în
Odiseea*. Cînd a ajuns în Itaca, i-a ucis pe toţi pretendenţii' (proci*) soţiei lui. La rîndul
lui a fost ucis apoi de fiul avut cu Circe, Telegon, aşa cum prevăzuse un oracol*.
Homer, Iliada, Odiseea; Virgiliu, Eneida; Horaţiu, Kpistola I, l,
"17—22; Cicero, ,De officiis, III, 26; Dante, Infernul, c. XXVI; Giovanni
Pascoli, Ultimul drurfi; Gabriele D'Annunzio, Ulise; James
Joyce, Ulise; pictură pe.un vas grec; Pellegrino Tibq.ldi, Uli-se şi
'"• Circe etc., pictură '
231
U RĂNI A (1) Muza* astronomiei în mitologia greacă, reprezentată cu un glob în mîna
stingă si un compas în dreapta, privind cerul. Iubită de Dionysos*, a avut .un fiu de la
acesta. (2) Una din fiicele lui Oceanus* şi The-tis* (1). (3) Epitet al Afroditei*, opus
aceluia de Pande-mia, care o caracteriza ca zeiţă a iubirii materiale, vulgare.
Le Sueur, pictură, la Luvru
URANUS Divinitatea cea mai veche din mitologia greacă, soţul Geei*. A fost părintele
titanilor* si al ciclopilor*. Aflînd că va fi detronat de propriii fii, i-a aruncat în Infern pe
ciclopi, dar a fost deposedat de tron de titani şi de Cronos*. înainte de a muri, i-a prezis
lui Cronos aceeaşi soartă.
URASH Zeul plantaţiilor, al irigaţiilor şi al roadelor pă-mînitului la babilonieni.
.• . ...
UREUS Şarpele care îl însoţea pe zeul soarelui, pe Isis* si. pe faraoni, :figurînd ca simbol
atotputernic deasupra capetelor acestora în mitologia Egiptului.
URSITOARE Fiinţe legendare din basmele româneşti, identice parcelor* din mitologia
romană; sînt în număr de trei sau şapte, tinere şi frumoase sau urîte si bă-trîne. Ele
hotărăsc destinul.,copiilor încă de la naştere.
USHAS Aurora*, în mitologia'vedică. Soarele, care era foarte îndrăgostit de ea, o urma
îndeaproape.

VAIREVERT în mitologia vedică, >
al treilea fiu al lui Siva*, care va provoca un
cataclism,' atunci cînd va crede necesar.
•iVALCONDRA Paradisul zeului Visnu* în mitologia vedică.
VALKIRH Zeiţe fermecătoare în mitologia germană, care lîl ajutau pe războinici, iar pe
cei ce mureau eroic, îi duceau în Walhalla*.
^Richard Wagner, Walkiria, operă lirică, diw tetralogia Inelul ' Niebolungilor
V AM Rîul învolburat al viciilor în mitologia scandinavă.
VARA Divinitate nordică; veghea jurămintele îndrăgostiţilor şi alle soţilor si pedepsea cu
severitate pe cei ce nu ': le respectau.
VATA sau VAYN Zeul vîntu'lui în mitologia vedică; î$i ' anunţa' sosirea venind într-un
car zgomotos.
USHIL Zeul soarelui în mitologia etruscă.
282
VAYN -> VATA
VELES sau VOLOS Zeu al animalelor domestice în mitologia slavă. Voios, în mod
special, zeu al recoltei. După
283
alţii, diavol*, invocat pentru jurăminte,, stăpîn al regatului morţilor.
VENILIA (1) Mama lui Turnus*, regele rutulilor*. (2) Nimfă romană, soţia lui
lanus*.
Virgiliu, Eneida, X, 76; Ovidiu, Metamorfoze, XIV, 334
VESTALE Preoţesc ale cultului Vestei*, protectoare ale focului sacru din templul zeiţei.
Erau la început patru, Vapoi şase tinere fete din familii patriciene, alese chiar de marele
preot. Timp de 30 de ani, se rugau pentru bunăstarea poporului şi a statului. .Se bucurau
de.o stimă specială, pînă într-atît, încît cînd întîlneau un condamnat la moarte, acesta era
graţiat. Locuiau în Atrium Vestae din vecinătatea templului Vestei din Forul roman.
VENUS Zeiţa, italică a vegetaţiei, a primăverii, a frumuseţii, a aurorei si a justiţiei,
protectoare a grădinilor şi a viţei de vie ete. Sub influenţa grecilor, a devenit zeiţa iubirii
si a fost identificată cu Afrodita*. La Roma avea
două temple.
Virgiliu, Ene.ida, în întregime, dar mai ales, I, V, VIII, X; Venus ţi Marlc, pictură pompeiană; Venus din
Milo, statuie din sec. VI î.Chr., l a Luvru; Venus din Cnidos, sac. II, la Luv.ru; Sandro Botticelli, A.
Bronzino, G. B. Giorgione, Fr. B. Guercino, pictură; Antonio Canova, sculptură
VERTHRAGNA Zeu din mitologia persană, cu atribute asemănătoare lui Hercule*
adorai mai ales în Armonia.
VERTUMNUS Zeu tutelar al grădinilor şi al fructelor în mitologia romană, reprezentat ca
un tînăr frumos, cu cunună de spice pe cap. Atributul lui era cornul abundenţei*.
Faris Bordone, pictură la Luvru
VESTA Divinitate romană, fiica lui Saturn* şi a Rheei*, protectoare a vetrei, apoi a
statului roman. Au oerut-o de soţie Neptun* si Apollo*, dar ea i-a respins. Puritatea i-a
fost personificată printr-un foc veşnic, supravegheat de preotesele- cultului ei, vestalele*,
la Roma. Avea un templu pe colina Palatinului*; aici, vestalele păzeau şi Paladiul* si
penaţii* aduşi de Enea* de la Troia*; templul din Forul roman a fost construit în sec. III
î.Chr., de ssţia lui Septirniu Sever,
JVICTORIA Personificare romană a victoriei, identificată cu zeiţa Nike* a grecilor. Avea
un templu pe Palatin*, în Roma. Era mult mai venerată de romani.
VILA Divinitate a pădurilor, a apelor si izvoarelor la '••slavi.
, \
VILE .Sirene*, în număr de treizeci, zeiţe ale apelor în mitologia slavilor.
VIRACOCHA Zeul apelor, creator al soarelui şi oamenilor la peruvienii
precolumbicni.
VIS Zeiţa care 1-a ajutat pe lupitcr* în lupta împotriva titanilor*. Era fiica Stigei şi a lui
Pallant* (1).
VJŞNU Divinitate vedică; simboliza soarele şi apărea credincioşilor sub nouă înfăţişări;
cea de â noua încarnare se numeşte Budha*. A zecea încă nu a apărut; ea se va desăvîrşi la
sfîrşitul lumii, cînd va deveni om, sub forma unui copil. O dată ou această nouă încarnare,
va începe o eră a nevinovăţiei.
VÎRCOLAC Animal fantastic în mitologia românească, un fel de om-lup,- care prin
muşcăturile lui provoacă întunecimile de pe Lună si ele pe Soare,
285
VOIOS -> VELES
VRITRA Şarpe uriaş în mitologia vedică, ucis de zeul
furtunii, Indra*, cu trăsnetul. E un simbol al norilor şi al ploilor.
w
VULCAN Zeu roman al focului şi al metalelor, fiul lui lupiter* şi al lunonei*, soţ al
zeiţei Venus*. La greci era Hefaistos*. Trăia în fundul vulcanului Etna* (2), unde îşi
avea si atelierul în care a făurit armele de luptă pentru Enea*.
Virgiliu, Eneida, VIII, 372, 416, 424, 439; Vincenzo del Rossi, Vulcan, bronz, din Florenţa; Vulcan şi
Thetis, frescă la Pompei; basorelief antic în Muzeul Conservatorilor, din Roma



WALHALLA Paradisul în mitologia germană, regatul lui Odin*, unde ajungeau toţi
eroii căzuţi în lupte.
WODON -» ODIN
WOTAN -> ODIN







XANTOS Unul din caii lui Ahile*, prin care lunona* 1-a vestit pe erou că îi este aproape
sfîrşitul. —> BALIO
XIQUA.NI Genii* binefăcătoare, protectoare ale sufletelor copiilor In mitologia
japoneză.
XUTO Fiul lui Ellon* şi'al nimfei* Orseis. în Atica, a luat-o de soţie pe Creusa, fiica
regelui Erehteu, de la care a avut doi fii, pe Aheu*, strămoş al aheilor, si pe Ion*, strămoş
al ionilor. Acesta clin urmă ar fi fost fiul lui Apollo*.




YATI Zeul soarelui şi strămoşul incaşilor în mitologia peruviană.
YSUM Zeu care conducea sufletele în Infern în mitologia japoneză, asemenea lui
Mercur*.









ZALMOXE -> ZAMOLXE
ZEFIR Personificare a vîntului de est în mitologia greacă. Pentru romani, era mesagerul
primăverii; aceştia îl mai pLumeâu „binefăcătorul" (Favonius*).
A. Coypel, Zc.jir şi Flora, la Luvru: Poussin, Regatul Florei, la X.uvru, pictură
ZAMOLXE sau ZALMOXE Zeu geto-dac, personaj legendar, care ar fi trăit, după mărturia
istoricului Herodot si a lui Strabon, pe vremea expediţiei lui Darius al perşilor, în 513
î.Chr., pe meleagurile Daciei. Este întemeietorul religiei geto-dacilor. Cultul lui este
identic aceluia al misterelor dionisiace sau orfice. A fost identificat mai tîrziu cu
Gebcleizis*. Lucian Blaga, Zamolxe, dramă
ZARATHUSTRA sau ZOROASTRU în vechea limbă persană, „cel căruia cămilele îi sînt
bătrîne". Predicator care a reformat vechea religie iraniană. După o Versiune, • si-a iniţiat
activitatea profetică cu 258 de ani înainte de Alexandru cel Mare si s-ar fi născut în
Atropatene (Azerbaidjanul de azi). A creat zoroastrismul, care i-a şi propovăduit
învăţătura prin imnurile Avuta şi Gaţha, şi anume doctrina binelui sub orice formă,
singura care salvează sufletul omului. Zeul suprem, după Zaralhustra, este Ormuzd*. '
'
ZBURĂTOR în basmele româneşti, tînăr înalt si subţire; poate apărea şi în formă de şarpe
cu aripi sau ca o flacără. Personifică, de obicei, fiinţa iubită oare nu poate fi niciodată
ajunsă. Acţionează numai noaptea şi poate lua
ZETE -*• CALAI
ZETO Fratele geamăn al lui Amfion* în mitologia greacă, împreună au răzbunat-o pe
mama lor, Antiope* (2), asuprită de Dirce*.
ZEUS Zeul suprem în mitologia greacă, părinte ai tuturor zeilor..si al oamenilor, stăpîn al
universului. Numele lui însemna „cel plin de raze", „strălucitorul" si personifica cerul,
firmamentul luminos. Proteja întreaga natură, viaţa socială si bunăstarea oamenilor, în
desele lui capricii, venea pe pămînt, unde îşi alegea dintre muritoare pe cele mai
frumoase, ceea ce trezea nemulţumirea soţiei lui, Ilera*, care nu de puţine ori se răzbuna
pe acestea. Era venerat mai ales în Dodona*, apoi la Olimpia* şi în Creta. Sediul lui era în
Olimp* (1), în Te-,sa;lia, deşi îndrăgea muntele Ida*, din Frigia, şi muntele Liceu din
Arcadia*. La romani era cunoscut sub numele de lupiter*. Era reprezentat ca un om
viguros, cu barbă. Statuia sculptată de Fidias pentru templul din Olimp îl reprezintă
aşezat; aceasta este una din cele şapte Minuni ale lumii*.
Gaetano Gandolfi, lupitc.r şi Seinele; Ingres, lupiter şi Thetis, pictură.
290
291
ZEUSIPPE Nimfă* iubită de Poseidon*, mama lui Ereh teu si a Filomelei*.
ZIBOG. Zeul protector al vieţii în mitologia slavă.
ZISELBOG Personificare a lunii* în mitologia slavă.
ZÎNĂ Personaj fantastic feminin, bun sau rău —- zîne bune, zîne rele —• primele
frumoase, celelalte, de obicei, urîte, din mitologia si basmele româneşti.
ZMEU Fiinţă legendară în basmele româneşti, asemenea balaurului*; apare şi ca fiinţă
a văzduhului, cu atribute fantastice; varsă foc pe giiră, umblă cu o falcă în cer şi . una
în pămînt, iar pe cap are o piatră nestemată care luminează ca soarele. De obicei,
adoră fetele frumoase, pe care le şi răpeşte, ceea ce îl face de temut. Este învins mai
totdeauna de Făt-Frumos*.



Niciun comentariu despre subiectul „Dictionar mitologie - Literele U, V, W, X, Y, Z”:

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.