NEWS


Dictionar de numismatica, pentru colectionarii de monede

A
ACCEA - monedă de aramă sau bronz,emisă de Ioan Voda cel Cumplit in 1573,numele este imprumutat de la moneda turceasca contemporana.

AES,AS - monedă romana de arama sau bronz (=12 uncii).Greutatea ei s-a redus treptat in sec.III-I a.chr. de la libra romana (asul libral) pana la 1/12 parte dintr-o libra (27,3g=asul uncial) si asul semiuncial (13,6g) dupa reforma din timpul lui Augustus a cantarit 11,37g (10scripula=1/29libra=2semis=4quadrans,16asi=1 denar)

AES GRAVE-lingou rotund turnat din bronz,care cantarea o libra (sau asul libral=aproximativ 27,28g) utilizat de romani ca mijloc de plata (bani) pentru schimb.El se diviza potrivit sistemului duodecimal,in semis(1/2),triens(1/3),quadroons(1/4),sextans(1/6),uncial(1/12).

AKCE-vezi aspru.

ALTAN,ALTUN-moneda turceasca de aur (3,55g) echivalenta cu ducatul,emisa la inceput de Mahomed al-II-lea in 1477.

ANEPIGRAFA-moneda fara legenda (text scris) care are numai reprezentari iconografice. (in poza se poate observa o tetradrahma fara nici o legenda)

ANTONIANUS-moneda romana de argint create in timpul lui Caracalla (215) dar a carui titlu va scadea treptat,desi valora 2 denari ea avea greutate de aproximativ 5g,corespunzand la 1,5 denari.prin reforma monetara a lui Diocletianus va fi inlocuita cu follis-ul.

ARGENTEUS-moneda romana de argint create de Diocletionus (3,4g=1,96 din libra) sau moneda aparuta in vremea lui Constantin cel Mare cunoscuta sub numele de siliqua.

ARGYRONOM-verificator de monede in lumea greaca si elenistica.

ASPRON TRACHY-moneda bizantina de electron sau billon numita si stamenon sau stamena.

ASPRU-moneda bizantina de electrum emisa de la Alexios I Comnenus in 1093,moneda bizantina de argint care a fost emisa in Imperiul de la Trapezunt (1235-1446),moneda de argint emisa in hanatele tatarasti (1266-1780),cea mai mica moneda turceasca de argint (=akce) emisa de la 1326 pana in 1780 si care valora 1/3 para sau 1/120 piastru,valoarea sa a scazut continuu
ASSARION-moneda greceasca de bronz din timpul Imperiului Roman (numele deriva de la as) avea multipli notati cu literele A,B,Г,Δ (tetrassarion),E (pentassarion)
AUGUSTALES-moneda medievala de aur care imita piese romane similare din vremea lui Augustus,dar care avea pe avers bustul lui Fredrich II Hohenstanfen,in timpul caruia se bate prima oara,la Messina si Brindisi (1231)

Aureus_Septimius_Severus-193-leg_XIIII_GMV

AUREUS-moneda romana de aur aparuta in vremea Republicii (la inceput cantarea 6,80g iar in sce.I a.chr. atinge 10,9g si care de la Augustus are greutatea de 7,96g (7 scripula=1/41 libra)=2 AV quinari=25AR=50Q de argint=100HS=200Dp=400AE=800S=1600Qd.In timpul lui Diocletian (295) 1 aureus va cantari 5,46g (1,60libra) iar de la Constantin cel Mare greutatea lui va scadea sub 6g si va fi inlocuit de o noua moneda de aur (solidus).Dintre cei mai cunoscuti submultipli sunt aureus quinarius,semis (=1/2 de la Caesar),triens (=1/3,de la Alexander Severus)

AUREUS QUINARIUS-moneda romana de aur,care de la Augustus cantareste 3,998g (3,5 scripula=1/82 libra) si valoreaza
1/2AV=12,5AR=25Q=50HS=200AE=400S=800Qd. Dispare la inceputul sec.IV.

AVERS-una din cele doua laturi (fete) ale unei monede care contine informatia cea mai importanta si pe care se afla insemnele autoritatii care garanteaza titlu,greutatea si valoarea emiterii (lat.aversus=opus).


B
BAIOCCO- moneda de argint si mai tarziu de bronz,batuta se pare la Bayeux (1725) de catre papii si prelatii din Bologna (11,80g)

BAKIR-moneda turceasca de bronz.

BAN-moneda de argint,initial echivalenta cu un denar,emisa de banii Slavoniei (1255-1325) si principii Tarilor Romane (3 bani=2 denari).A fost adoptat de sistemul monetary romanesc modern (prin legea din 1867) fiind considerat cea mai mica moneda (1/100leu).

BANCNOTA-ban de hartie confectionat prima data in China pe la 840.Marco Polo descrie astfel banknote emise in timpul dinastiei Yuan (Kublai Klan) din hartie de lemn de dud pe care se inscriau numele oficialilor si sigiliul sefului monetariei,era folosit nominalul Kwan (=1000).In Europa se emite o bancnota in 1661 (Suedia).Astazi bancnota reprezinta un insemn emis de autoritate cu valoare nominala obligatory.

BASILIKON-moneda bizantina care imita grosul Venetian de argint.

BATZ-moneda de argint din sec.XV (Berna,1492) in special din sudul Germaniei (=4Kreutzer)

BILLON-aliaj de argint (sub 500/1000) cu un metal inferior (arama,plumb) si a fost folosit la fabricarea unor monede antice si medievale.

BRACTEAT-moneda foarte subtire de argint (lat.bractea=foaie de metal) cu greutatea situate de obicei sub 1g si diametru intre 20mm-45mm ce a impus imprimarea numai pe una din fete:a aparut dintr-un pfenning foarte subtire intre 1120-1130/1140 si 1200 in timpul Hohenstanfenilor,continua si in sec.XIV-XVII sub numele de “pfenningi goi”. Reprezentarile cele mai utilizate au fost atributele sacre,Sf.patroni (Sf. Stefan la Holbenstadt,Sf.Mauriciu,patronul Sf.Imperiu),arcadele romanice si chiar inaltii ierarhi (episcopi) dar nu lipsesc si marii feudali (Reiterbracteate),uneori lipseste legenda,mai este cunoscut si sub numele pfennig-cruce sau leichte pfennige.

C
CARBOAVA-vezi rubla

CAMP-spatiul liber neimprimat (fara reprezentari si legenda) de pe o moneda atat pe Av cat si pe Rv

CENTENIONALIS-moneda romana mica de bronz (cu putin argint,de circa 10/1000-40/1000) din perioada 318-348 (dupa follis) la inceput avea greutatea de 2.5g,dupa 336 coboara la 1.7g si din 356 urca din nou la 2.59g,greutatea medie se incadra intre 1.98g (Roma) si 2.38g (Siscia).In urma reformei monetare din 348 nu va mai contine argint.A circulat alaturi de pecucia majorina (eventual o subdiviziune a a cesteia=1/2) si s-a mentinut pana la sfarsitul Imperiului.Este cunoscut si sub numele de nummus centenionalis.

CHO GIN-moneda medievala japoneza de argint sub forma de bara (gin=argint,cho=lung)

CISTOFOR-moneda aparuta in Asia Mica,dupa 188 a.chr. in valoare de 4 drahme attice sau 3 denari (11.5-12.5g) numele provine de la cysta mystica de pe avers,de unde scapa un sarpe,aluzie la Misterele dionysiace ale Pergamului.Marcus Antonius,Augustus si imparatii de mai tarziu (indeosebi Hadrianus) au emis monede de argint cu o greutate asemanatoare (cistofori imperiali)

CONTORNIAT-piesa avand forma unei monede de bronz,imprimate adanc,mai ales cu o linie marginala (37/38-42.45mm) aparuta in sec.I ,a fost folosita mai ales in a doua jumatate a sec.IV si in timpul celui urmator,pe avers erau imprimate efigiile unor imparati sau personalitati renumite ale Antichitatii (Homer,Alexandru cel Mare,Nero ,Traianus,etc.) iar pe Rv apar imagini din viata circului sau din mitologia referitoare la Alexandru cel Mare,pe Av dupa batere are gravate o ramura de palmier si monograma PE.Nu se cunoaste exact destinatia lui dar se presupune ca avea functia de jeton,ca distributie pentru invingatorul unei intreceri,ca billet de intrare la diversele spectacole sau ca amuleta/talisman,exista aproximativ 842 de tipuri.

CONTRAMARCA-semn mic variabil (scris sau imagine) imprimat de obicei sub forma unei stampile rotunde sau rectangulare (cu divinitati,simboluri,sigle,monograme,etc.) care se aplica in Antichitate pe unele monede.Contramarca avea rolul de o confisca puterea circulatorie (acceptare/repunere) a unei piese monetare sau de a o investi cu alta,noua intr-o anumita arie si intr-un anumit timp (in general autorizare ca mijloc de plata). Folosita la inceput in lumea greaca a fost adoptata si de cea romana apare si pe monedele celtice si dacice dar in acest caz a avut un rol decorative.

COROANA-unitate monetara aparuta in Evul Mediu dar folosita si astazi (Suedia,Cehia,Estonia)

CRAITAR-vezi Kreutzer

CUPELARE-procedeu empiric de eliminare a impuritatilor din metale pretioase,prin arderea (oxidarea) plumbului dintr-un amestec de plumb si metal pretios intr-o tigaie speciala sau cuptor (=cupelare) in limba germana semnifica argint ars.


D
DALER-moneda suedeza de bronz (sec.XVIII)

DAREIKOS/DARIC-moneda persana de aur (8.41g) sau de argint (5.6g) batuta prima oara la Darius I (521-485 a.chr.),1 dareikos aur=20 sigloi.

DENAR(ius)-moneda romana de argint aparuta in timpul Republicii (4.5g si apoi 3.97g) care de la Augustus (27 a.chr.) a cantarit 3.89g (3.4 scripula=1/84 libra=2Q=4HS=8Dp=16AE=32S=64Qd.Isi micsoreaza treptat greutatea (3.41g sub Nero) si titlu (500/1000 sub Septinius Severus),de la Caracalla este inlocuita tot mai mult de antoninianus.Denumirea se foloseste si in Evul Mediu pentru pfening (denari de Friesach) care valora 1/12 schilling (1/240 libra carolingiana),denarul unguresc era echivalent cu 2 oboli.Si in Tarile Romane este atestat de la Vlaicu,in Muntenia si in sec.XVI in Moldova.In zilele noastre Algeria,Iordania,Libia,Tunisia si alte tari arabe folosesc numele dinar pentru unitatea monetara curenta.

DENARIUS BANALIS-moneda de argint emise de banii Slavoniei dupa (1255) copiind modelul denarului cu o greutate de 0.927g si 875/1000 titlu.

DENERAL-greutate mica de sticla (1.810g) care avea forma unei monede si era utilizata la cantarirea monedelor de aur.

DENGA-moneda ruseasca medievala la inceput de argint si mai tarziu de cupru (1/2kopeica).

DICKEN-moneda de la sfarsitul Evului Mediu (Elvetia si sudul Germaniei) care copiaza moneda din Italia de Nord
DIRHAM-cunoscut si sub numele de dirhem era un nominal arab standard de argint (2g) care imita drahma sasonida si avea o greutate variabila dupa timp si loc,termen folosit si pentru monedele arabe de argint,dirhemul otoman a aparut la inceputul sec.al XVI-lea (4.8g si 666/1000) si la inceput valora 5 aspri.In Tarile Romane se numeste si padisah(iu) sau sah(iu) se folosea la plata tributului.

DOLAR-moneda folosita astazi in SUA,Australia,Canada,Noua Zeelanda,etc.A avut ca model thalerul german iar numele ii provine din olandeza (vezi thaler)

DRAHMA-moneda de argint greceasca folosita si in epoca elenistica.reprezinta 1/100 dintr-o mina si este egala cu 6 oboli.La inceput potrivit cu mina greababiloneana (8.40g) apoi 2.90g in sistemul ponderal corintic,4.37 in cel enboico-attic si in cel eginetic 6.24g.Ca multipli se pot enumera didrahma (2 drahme) si tetradrahma(4 drahme) iar ca submultiplu cel mai utilizat hemidrahma (1/2 drahma).Greutatea sa variaza potrivit cu diferitele sisteme ponderale antice si cu o anume perioada (=1/8ucia=3.411g)

DUCAT-moneda venetiana intai de argint (vezi si matapan) apoi de aur (vezi zecchin) intre 1284-1545.Din sec.XVI este imitat si in alte tari europene inclusive Imperiul Habsburgic si Transilvania,numele sau este folosit pentru a desemna si nominalul cel mai mare din sistemul monetar al Tarilor Romane (Vlaicu) care echivala cu 1.5 denari sau 3 bani.

DUPONDIUS-moneda romana de alama care de la Augustus a cantarit 13.64g (12 scripula)=1/24 libra)=2AE=4S=8Qd.

DUTKA-In Evul Mediu se numesc astfel monedele poloneze echivalente cu 3 grosi care circulau in Tarile Romane. Din 1594 a emis o moneda similara si Principatul Transilvaniei.


E
ECU-moneda farnceza medievala de argint,echivalenta cu thalerul.Unitatea monetara conventionala a U.E. din 1979 in cadrul Sistenului Monetar European (SME).

EFIGIE-reprezentare reliefata pe monede a unei efigii umane sau mitice intreaga sau partiala (cap,bust,etc.) din fata sau din profil
ELECTRUM-aliaj natural sau artificial de aur si argint (grecesc,latinesc:electron) din care s-au batut primele monede.

ESTERLINI-emisi de Henric III al Angliei (1216-1272) dupa modelul denarilor-pfenigi (sau pennies).

EURO-noua moneda europeana adoptata de catre Uniunea Economica si Monetara Europeana la 1 ianuarie 1999 si care este folosita de la 1 ianuarie 2002,(exclusive de la 1 martie 2002) in 12 tari member ale U.E. (Austria,Belgia,Finlanda,Franta,Germania,Grecia,Irlanda,Italia,Luxembourg,Olanda,Portugalia,Spania-date statistice anului 2002,ianuarie).Exista monede de 1,2,5,10,20,50 euro centi si de 1,2 euro.

EXAGIUM-unitate de greutate si pond folosit la cantarirea unui anumit tip monetar (mai ales de aur) Exogia (sau hexagia) erau confectionate din bronz (pentru cele din sticla vezi deneral) cu o forma rectangulara sau rotunda si cu efigii,monograme,sau inscriptionarea cuvantului respective (exagium).

EXERGA-parte inferioara a unei monede (cel mai frecvent pe revers) delimitate printr-o linie de restul campului si care cuprinde informatii suplimentare (sigla,simbol,monograma)

F

FILLER-moneda ungureasca marunta (billon) al carei nume deriva din cel al Heller-ului.Prima oara apare intre 1390 si 1427,cand este cunoscut si sub numele de micul ,,denar,, sau parvus cu un titlu de 335/1000.Cu acelasi nume este cunoscuta moneda ungureasca marunta (din 1893)

FLAN-vezi pastila monetara (starea bruta a unei monede)

FLORIN-moneda de aur fin (=3.5g,24 karate) emisa pe la 1252 la Florenta,pe Av are imprimata floarea de crin preluata de la stema orasului (fiorino d’oro).A fost imitat in numeroase tari europene si a servit ca model pentru ducatul (techin) Venetian sau guldenul olandez.Cu acelasi nume este cunoscuta si moneda de argint emisa in Imperiul Habsburgic in sec.XIX.

FOLLAR-moneda mica de bronz,batuta de orasele italiene (inclusiv coloniile genoveze de la Marea Neagra) in Evul Mediu.

FOLLIS-moneda romana grea de cupru (cca.9-11g) care a aparut dupa 294,ulterior greutatea sa a scazut pana la 4.48g si chiar 1.50g (Constantin cel Mare 335).La inceput a avut in compozitie si o cantitate scazuta de argint.Va fi inlocuita in sec.IV nominaluri mai mici dar va reaparea in urma reformei monetare initiate de Anastasius (498) cand o astfel de moneda va fi marca ta cu litera M (gr.cifra 40) echivalenta cu 40 nummia,exista si piese mai mici de 20 (K).10 (I) si 5 nummia-E,cele echivaland cu o unitate nu au marca de valoare,se va mentine pana in 1901.

FRANC-moneda de aur creata in 1360 de catre regele Frantei Ioan cel Bun,in urma eliberarii sale din captivitatea engleza (franc=liber).Din 1557 (Henri III) bate si de argint.Numele monedei de argint,recreate din 1798 si folosita pana nu demult in Franta (metal comun din 1920),Belgia,Elvetia,are 100 centime.

FRIEDRICH-pentru a inlocui ducatii olandezi,Friedrich II bate din 1750 o noua moneda de aur (=6.055g=16.89marci

G
GALBEN-numele folosit current in Tarile Romane pentru monedele de aur medievale sau moderne.

GRIVNA-unitate de cont si moneda folosita in Rusia medievala )1/2 pound rusesc=409.5g care echivala la inceput cu o rubla).Primele grivne aveau forma unor lingouri romboidale sau de ,,limba’’ pe care erau gravate semne si legende in caractere chilirice si se foloseau ca mijloc de plata.(moneda actuala a Ucrainei)

GROS-moneda de argint care valora 10-12 pfennige si a fost batuta prima data de Venceslav II in jurul anului 1300,la Praga (grosi de Praga).A fost imitate si in alte state medievale din Europa,inclusin in Moldova (Petru Musat)

GROS TOURNOIS-moneda de argint (lat.grossus=mare) valorand un sou care a fost batuta prima oara la tours de Sf. Ludovic (1266),a fost model pentru Grosch (Germania) si grosso (Italia)

GULDEN-moneda de aur emisa de Boemia pe la 1325 si care reprezenta varianta germana a florinului/zecchino cu aceeasi greutate (=3.5g),in locul florii de crin sunt reprezentari ale unor sfinti (mai ales Sf.Ioan Botezatorul),numele monedei olandeze inainte de 1 ianuarie 2002.

GRUS sau GURUS-vezi piastru.

H
HETCA-moneda care avea 1/6 (meris) din greutate si valoarea unei monede mai grele din seria respective (1/6 de stater sau diobol de aur.La Atena avea 1.40g

HELLER-moneda de argint batuta pentru prima oara la Hall in Suabia (1200) de obicei fara legenda.In Germania devine piesa de bronz din a doua jumatate a sec.XVIII ,moneda divizionara (1/10 coroana) austriaca intre 1893-1920.

HEMIHEKTA-1/2 hetca (0.77g) Atena

HEXAGRAMA-moneda de argint (=6 scripula=1/12 solidus) create de Heraclius (610-641)

HISTAMENON,(stamenon)-moneda de aur de la Nicephorus II (963-969) inlocuind solidus-ul,treptat devine mai subtire si mai plata iar mai tarziu este concave (trachy=scyphatos) ca o cupa mica din sec XI scade de la 24k la 8k.

HYPERPYRON,iperper,perper-moneda de aur create de Alexios I Comnenus (1092) care a avut la inceput 20.5k (4.42g=1.72 libra iar mai tarziu 12-14k.In 1376-1379 este inlocuit cu hyperperul de argint ca unitate de calcul,numele sau fiind preluat de taxa vamala in izvoarele medievale romanesti fiind cunoscuta sub numele de ,,parpar’’

HYPERPER TRACHYS-moneda de electron care a avut la inceput 6k,iar mai tarziu 3k.

I

ICOSAR-moneda otomana de aur valorand 20 de piastri (1822-1838)

IRMILIC-moneda turceasca de argint (=1/2 piastru=20 parale) intre 1703-1805.

J
JETON-piesa metalica de mici dimensiuni folosita in Evul Mediu pentru calcule contabile pet abele sau panze.In Franta (fr.jeter=a arunca),din timpul lui Ludovic XIV membrii Academiei primeau cate o piesa monetiforma din argint (jeton) pentru fiecare sedinta la care erau prezenti,care putea fi echivalenta in numerar (vezi si tessera).

K

KHALKOS- monedă grecească de bronz (între 8 şi 12 khalkos=obol), are subdiviziuni: dikhalkos, trikhalkos.

KLIPPE- monedă medievală rectangulară sau triunghiulară, termenul semnifică - tăiată. Majoritatea au fost monede de necesitate, în sec XVI au fost emise astfel de monede de aur şi de argint în Suedia în timpul războiului civil din anii 1568-1569 (klippings).

KOBAN - monedă medievală mică de aur japoneză care avea pe avers imprimat nominalul iar pe revers greutatea şi conţinutul.

KOPEICĂ - monedă rusească de argint care după 1689 pe avers reprezenta pe ţar călare cu o suliţă (kobje). În timpul lui Petru cel Mare devine piesă de aramă.

KOSON- monedă de aur care imită pe cele romane, deşi are greutatea staterului greco-macedonian, numită astfel după numele gravat pe ea. Au fost găsite aproape exclusiv în zona centrală a Daciei.

KREUTZER-la început se chema ZWANZIGER şi a fost emis de Meinhard al II-lea de Gorz(Tirol), în 1271, pe avers are o cruce cu dublă traversă - radkreutz, din sec. al XIV-lea s-a numit kreutzer, româneşte crăiţar sau creiţar, habsburgii o bat pentru Transilvania din 1710(Ag), între 1761-1765 este emisă de bronz.

KURUŞ - monedă turcească de Ag echivalentă cu thalerul. Moneda actuală a Turciei subdiviziunea lirei.

KWARTNIC- monedă poloneză de Ag, 1,5 g emisă de Cazimir al III-lea pentru halci în 1342-1370.

KINA- Papua Noua Guinee, este numele în limba papuană dat unor cochilii de scoici în formă de semicerc care au fost utilizate ca bani în schimburile comerciale în Noua Guinee, o kina =100 toea.

KUNA- moneda naţională a Croaţiei, în limba croată înseamnă jder, blănurile acestui animal erau folosite ca monedă de schimb în Evul Mediu.

KYAT- Myanmar, în limba burmesă kyat înseamnă rotund şi plat, kyot a fost în sec. XIX o unitate de greutate având cca 16,33 g.

KWACHA - moneda naţională în Zambia şi Malawi, în limba bembă înseamnă zori de zi şi îşi are originea în sloganul naţionalist zambian new down of freedom, adică noii zori ai libertăţii, 1 kwacha malawi=100 matambala în limba indigenă bantu înseamnă cocoşel, 1kwacha Yambia=100 ngwee în limba bantu ngwee înseamnă strălucitor.

KWANZA - Angola, provine de la numele râului Kwanza, iar subdiviziunea sa lwei de la un afluent al râului Kwanza.

L
LINGOU DE AUR- formă în care se vinde şi se păstrează în rezerve şi tezaure aurul ca marfă, standard cântăreşte 400 uncii adică 12,4414 kg. Există şi de alte greutăţi şi dimensiuni: 1 kg, 500 g, 100 g, 100 uncii, 10 uncii. Purităţile uzuale sunt 999,5 şi 999,9, acesta din urmă fiind considerat aur pur.

LÂSCAIE- monedă veche de aramă echivalând jumătate de para.

LEFT- monedă de Au sau Ag în componenţa unei salbe.

LEPTON- cea mai mică monedă grecească de bronz.

LEVĂ- unitatea sistemului monetar în Bulgaria.

LEU- sub acest nume este cunoscut talerul-leul olandez în ţările române în sec. XVII-XVIII. Monedă românească de cont în sec. XVIII care echivala cu 40 de parale, prin legea din 14/26 aprilie 1867 reprezintă unitatea monetară a sistemului monetar naţional al României, 1 leu avea 100 de bani. Şi unitatea monetară a Republicii Moldova foloseşte acelaşi nume(1993).

LIBRĂ- măsură romană de greutate şi valoare, libra canonică =327,45 g=12 uncii, mai este atestată şi libra romană de calcul târzie, logariki litra = cca 322,3 g, există şi libra romană de Ag =335,7 g. De curând s-a propus valoarea convenţională de 318,75 g pentru libra romană care corespunde mai bine greutăţii medii a monedelor de Au. Libra bizantină târzie sec XIV a avut cca 318 g. În timpul lui Carol cel Mare libra îndeplineşte şi rolul de unitate de cont cca 367 g, în evul mediu este unitatea de calcul şi în vestul Europei este egală cu 240 denari.

LIRĂ- monedă folosită în mai multe ţări:Italia, Turcia Marea Britanie, Irlanda, etc. La început a fost o unitate de cont- libra carolingiană.

LITRA- etalon ponderal şi monetar grecesc precursor al librei romane=1/2 mina attică=1/2 libră=12 uncii. Monedă de Ag care cântărea cca 0,86 g fiind asimilată obolului, se numeşte nomos când este de bronz.

LUDOVIC/LOUIS- monedă franceză de Au emisă din 1640 care avea pe avers capul şi legenda cu numele regelui Ludovic. Greutatea acestei piese coboară treptat în 1709 la 7,02-7,28 g până la 6,78 g în 1743.

LARI- moneda naţională a Georgiei care a înlocuit rubla în 1993, când au apărut cupoanele lari care au fost retrase în 1995 şi introdusă moneda lari. Lari este un cuvânt georgian vechi care înseamnă o comoară, o avere, 1 lari =100 tetri, tetri înseamnă alb făcând referire la culoare monedelor de Ag.

LAT- Letonia este de fapt denumirea ţării în limba letonă, latvija, lati şi latu sunt formele de plural.

LEMPIRA- Honduras este numele unui şef indian care s-a opus stăpânirii spaniole.

LECA- moneda naţională a Albaniei, denumirea se pare că vine de la o prescurtare a numelui lui Alexandru Macedon. Altă ipoteză susţine că numele monedei naţionale a Albaniei îşi are originea în sec. XV şi provine de la numele unui prinţ albanez LEK DUKAGJINI (1410-1481), contemporan cu Skanderbeg care a luptat împotriva turcilor şi a lăsat albanezilor un cod de legi.

LIRĂ STERLINĂ- pound sterling, moneda naţională a Marei Britanii dar utilizată şi în alte ţări, denumirea de liră sau livră vine de la greutatea iniţială de o livră, pound a monedei. Pound provine de la cuvântul latin pondus, prima liră a fost bătută de William Cuceritotul regele normand care a cucerit Anglia în 1066. Lira iniţială a lui William Cuceritotul era bătută în Turnul Londrei astfel că era denumită şi lira din turn sau tower pound şi cântărea o livră de Ag. Lira era de cca o jumătate de kg şi greu s-ar fi putut folosi în circulaţie astfel că erau utilizate unităţi de greutate mai mici, cea mai utilizată fiind cea care corespundea la a 240- a parte dintr-o liră numită penny. Acest sistem propriu de diviziunea lirei în 240 de penny a fost utilizat în Anglia până în 1971 când s-a trecut la sistemul zecimal.

M
MAHMUDEA- monedă otomană de Au cu 2 valori, după greutate şi titlu=4,80g/4,70g= 25/16 piaştri.

MAJORINA- cunoscută şi ca pecunia majorina ea este o monedă mai mare de billon apărută în sec IV, avea 3,5 g -7,5 g şi care a înlocuit follis-ul uşor.

MAMEITĂ- monedă medievală mică japoneză sub formă de boabă, maneita= bob de fasole, folosită ca submultiplu al piesei cho gin.

MANGÂR- monedă turcească de aramă bătută iniţial de Osman(1299-1324) dar mai ales în sec.XVI. De regulă se băteau după un interval de trei ani când se schimba tipul monetar şi piesele anterioare erau devalorizate potrivit cu valoarea metalului( =3,20g=1 dirham de cupru=1/8 aspru) . O monedă asemănătoare bate şi Despot Vodă.

MARCĂ- unitate de greutate şi de cont din imperiul Carolingian, apărută în jurul anului 1000, marca de koln avea 234 g, cea de la Viena 280g iar cea din Erfurt era de 235g. În acelaşi timp moneda folosită de Germania şi Finlanda până în 2002.

MATAPAN – a fost o monedă de Ag veneţiană emisă de dogele Eurico Dandolo (cca. 1202) care cântărea 2,178g (puritate 965 la 1000 ) cu valoarea de 12 denari sau 26 piccoli.

MILLIARESION/MILIARCUSE – monedă romană de Ag creată în timpul li Constantin cel Mare (4,55g=1/14 solidus=1/72 libra) şi care durează până la Heraclius când este înlocuită cu o monedă mai mare, hexagrama.

MINĂ – unitate ponderală şi de cont folosită în lumea greacă, o mină =50 stateri=100 drahme, era variabilă potrivit cu diverse sisteme, attic=436,6g şi eginetic=623,7g. Conform calculelor metrologice în sec. V-II î.e.n. în lumea greacă se utiliza mina de 425g, provine probabil din Babilon unde cântărea 504g.

MONGO - moneda Mongoliei, în limba mongolă înseamnă Ag.

MALOTI – unitatea monetară a statului Lesotho, este echivalentă cu randul sud-african.

MARC BANCO – denumirea monedei de cont utilizată de banca din Hamburg, înfiinţată în 1619 pe aceeaşi bază ca băncile din Veneţia şi Amsterdam. În marc banco erau convertite potrivit cantităţii de metal preţios pe care o conţineau, lingourile şi monedele efective depuse de clienţi la bancă. Marc banco se subdiviza în 16 schilingi, la 15februarie 1873 marc banco a fost înlocuită cu Reichsmark.

N
NOMISMA/NOMISMATA – monedă bizantină de aur 4,413g, bătută în timpul împăratului Constantin II Copronymos( 741-745) şi care înlocuieşte complet solidus-ul din 963, titlul său scade mai ales la Nicephorus III Botaniates ( 1078-1081) când ajunge la 8K, după reforma monetară din 1092 va fi în locuită de hyperper sau perper.

NUMMUS/NOUMMION – monedă romană de bronz din sec IV şi V ( cca 1g=1/40 follis) nu mai este emisă din vremea lui Anastasius (498) când încep a se bate doar multiplii săi, follis. Prin nummus romanii înţeleg monedă în general.

NUMMUS CASTRENSIS – monedă romană de necesitate care a fost emisă de către generali în atelierele din taberele militare cu scopul satisfacerii nevoii urgente de plată a ostaşilor.

NUMISMATICĂ – disciplină auxiliară a istoriei care se ocupă cu studiul evoluţiei şi caracteristicilor monedelor şi medaliilor al tehnicii baterii acestora al sistemelor şi circulaţiei băneşti.

O
OBAN – monedă medievală japoneză de aur care avea înscrisă cu cerneală indiană pe avers semnătura gravorului.

OBOL – monedă şi unitate ponderală mică de origine grecească echivalentă cu 1/6 drahmă=1/48uncia=0,868g. Un obol de Ag cântărea 0,73g în sistemul attic sau 1,04g în cel eginetic. Mai târziu apar şi obolii de bronz, are multipli: diobol, triobol şi submultipli: hemiobol= 2 tertamorion. Numele său provine de la lingourile de fier cu greutatea determinată şi sub forma de frigăruie care se foloseau înainte de apariţia monedei în cadrul schimburilor intermediate. În evul mediu obol se numeşte moneda mică de Ag care era egală cu ½ denar.

ONLUC – monedă turcească de Ag echivalentă cu 10 aspri.

ORT – unitate ponderală medievală egală cu 1/8 marcă şi monedă poloneză de Ag, 1587 care valora ¼ thaler.

ORE – a suta parte dintr-o coroană suedeză, norvegiană şi a insulelor Feroe. Originea se află în cuvântul din norvegiană veche – eyrir – adică monedă de Au care îşi are rădăcinile în moneda romană aureus ( aurum în limba latină înseamnă aur)

P
PAISA – subdiviziuni a rupiei în India, Bangladesh, Nepal, Pakistan. Îşi are originea în cuvântul sankrit – padamsah – care înseamnă sfert. Până în 1959 în India şi Pakistan paisa era egală cu un sfert de anna şi 1/64 dintr-o rupee.

PESO – monedă naţională în Mexic, Columbia, Rep. Dominicană, Cuba, Uruguay, Chile, Guineea Bizau până în 1997, Argentina Philippine. Peso a fost introdus în Spania de regele Ferdinand şi regina Isabella care au reformat sistemul monetar spaniol în 1497. Iniţial peso se diviza în 8 reales, submultiplii peso au devenit baza sistemului monetar bazat pe Ag din timpul imperiului spaniol de după reforma monetară din 1772-1786.Peso a rămas moneda principală în cele mai multe colonii spaniole din continentele americane si după ce acestea şi-au obţinut independenţa . Când aceste ţări au trecut la sistemul zecimal,în unele,peso a fost înlocuit cu denumiri locale: sol-în Peru, bolivar - în Venezuela, sucre- în Ecuador, colon – în Salvador şi Costa Rica, balboa – în Panama, lempira – în Honduras, quetzal - în Guatemala, cordoba – în Nicaragua şi boliviano în Bolivia.

PULA- moneda naţionala a Botswana, chiar daca la prima auzire le stârneşte râsul multora dintre noi, acest cuvânt înseamnă ploaie în limba setswana. O pula =100 thebe.

PITAC- monedă divizionară austriacă din aramă cea a circulat odinioară pe teritoriul Romăniei de azi.

PIŢULĂ - monedă a Imperiului austro-ungar în valoare de 10 creiţari,ce a circulat în Transilvania şi Bucovina de nord păna la 1918.

POL – monedă (bancnotă) valorând 20 de lei echivalent cu un napoleon sau cu un imperial. Numele provine de talerul leu al ţărilor de jos folosit ca monedă de ca monedă de calcul în ţările române în sec XVI-XVII. Un pol reprezintă jumătate ( slavonă), prin extensiune denumirea ca desemna un instrument bănesc echivalent cu 20 de unităţi.

PARA – para/bara/fada înseamnă în turceşte Ag. Sau bătut nu numai monede de Ag. (1623) valorând 3 aspri (=1,10g=3aspri=1/40piastru) ci şi de aramă 1844.În Ţările Române paraua este o unitate monetară de calcul (=1/40 dintr-un leu de calcul) în timpul ocupaţiei ruseşti (1772-1774) se emit la Sadagura piese de aramă pentru ambele Principate care valorau 2 sau 3 parale, respectiv de 3 denghi şi 3 copeici.

PECUNIA – nume utilizat de romani pentru bani, în general, şi în special monedă, care provine din cuvântul pecus (limba latină – animal mic) amintind perioada premonetară dar şi aes signatum , pe care erau imprimate reprezentări de animale.

PENGO- monedă creată în 1927, în Ungaria (100 filler)

PENNY- cea mai mică monedă de argint , ulterior se bate din bronz.

PESETA- monedă spaniolă până la 1.01.2002, a fost adoptată prima oară ca monedă naţională în 1859.

PFENING DENAR – monedă de Ag. creată de Carol cel Mare (768-814) cântărind aproximativ 1,52g (1/240 libra), 12 denari valorau 1 sou , 20 de sous alcătuiau libra. Ea a constituit una dintre cele ami cunoscute monede ale Evului Mediu sub numele de penning (Suedia) Până de curând reprezenta 1/100 dintr-o marcă germană.

PHILIPEI – stateri de aur emişi de Filip al – II-lea regele Macedoniei.

PIASTRU – monedă turcească de Ag. bătută din 1867 (Soliman II) şi numită iniţial gruş =40 de parale=19,24g cu titlu de 835 are ca submultipli irmilicul ( =1/2) paraua, akce sau aspru iar ca multiplu iusluk ( 32,40g=2,5 piaştri=100 de parale).

POLGROS – monedă poloneză de Ag egală cu o jumătate de gros.

POLKER – monedă suedeză de Ag ( Gustav Adolf II) bătută la Elbing în 1632.

POLOTNIC – monedă mare rusească de Ag emisă de Petru cel Mare egală cu o jumătate de rublă egală cu 50 de copeici.

POLTORAK – monedă poloneză de Ag sau billon emisă din 1614.

POLTURA – în ţările române se mai numeşte astfel moneda de billon (=1,5 gros).

POND – echivalent al unei unităţi de greutate concretizat printr-o bucată de metal de formă rectangulară sau rotundă ( cu mâner sau perforată) cu diferite reprezentări, monograme,simboluri, inscripţii, numele magistratului sau localităţii şi indicarea valorii. El aparţine unui anumit sistem monetar cum au fost în antichitate cel babilonean, fenician, eginetic, emboic – attic şi roman.

PORTUGUES – monedă de Au emisă prima dată în sec XVI de către Portugalia şi care a avut drept model guldenul (=35g).

POTRONIC – numele sub care mai este cunoscut trojakul în Moldova.

Q
QUADRANS – unitate ponderală ( ¼ din libra sau din as) şi monedă romană de cupru care în timpul Republicii era echivalentă cu aes grave, iar de la Augustus este o piesă miă de bronz, s-a menţinut până în sec II.

QUINARIUS – monedă romană de Ag (=1/144 libra =2 scripula) cu valoarea iniţială de 5 aşi, de la Augustus a valorat ½ denarius sau 8 aşi şi a cântărit 1, 94 g( 1,7 scrupulum=1/168 libra), dispare treptat în timpul Imperiului.

QUETZAL – moneda naţională a Guatemalei, quetzal este denumirea unei păsări autohtone cu penaj verde-auriu foarte frumoasă devenită simbolul naţional al ţării.

R
REAL - monedă spaniolă de Ag emisă la început în Castilia apoi şi în Mexic.

ROMANAT – unitate a sistemului monetar proiectată în timpul lui Al.I.Cuza.
ROMÂN - unitate a sistemului monetar proiectată în timpul lui Al.I.Cuza.

RUBLĂ – unitate de cont şi monedă rusească de Ag, de la Petru cel Mare valorează 100 denghi.

RUPIA - monedă indiană de Ag( sf sec XVI) monedă actuală şi în Indonezia, Nepal, Sri LAnka.

RIAL – monedă de Au apărută în Anglia la sf "războiului celor două roze" (= 4 ducaţi=13,75 g).

RAND – moneda naţională a Africii de Sud care înseamnă Munţii Apelor Albe, care este un lanţ muntos din Africa de Sud unde se găseşte cca 40% din resursele de Au a planetei.

RAPPEN – subdiviziunea francului elveţian, derivă de la numele contelui Rappolstein care a emis în sec XIV un pfenning închis la culoare, numit pfenning negru.

REN MIMBI YUAN – denumirea completă a monedei naţionale a Chinei, în limba chineză înseamnă – banii poporului, 1 yuan=100 fen, fen în chineză înseamnă sutime.

RINGGIT – Malaezia, Brunei, în limba malay înseamnă crestat şi face referire la monedele spaniole de Ag care au fost utilizate în zonă.

S
SUSTAC – monedă poloneză de aramă de mică valoare care a circulat şi pe teritoriul de azi a României.

SCHILLING – unitate de cont şi monedă germană de Ag folosită în nordul Europei.
SCRUPULUM – cea mai mică unitate ponderală romană care a fost folosită în sistemul monetar, 1/288 libra=1/24 uncia=1,13g.

SCUDO – termen folosit în Evul Mediu pentru monedele spaniole şi italiene de Au sau Ag care aveau reprezentat un scut, în timpurile moderne valora 5 lire de Ag în Italia, a dat numele monedei portugheze-escudo.

SCYPHATOS – monedă concavă în formă de cupă mică cunoscută la celţi şi geto-daci, mai târziu acest gen de monedă reapare în Bizanţ în sec X şi la cele de bronz în timpul lui Alexius I Comnenus(1091-1118). Prin folosirea acestei tehnici se urmărea obţinerea unei stabilităţi mărite a pastilei monetare în timpul procesului de batere.

SEMIS – unitate ponderală şi monedă romană de (alamă)? Care de la Augustus cântăreşte 3,41g.

SERRATUS – monedă de metal preţios (denari) dinţate pe margini cu scopul de a arăta argintul bun din interior, conform altor cercetări imită monede celtice din nordul Italiei care aveau formă de rotiţă.

SESTERTIUS – monedă mică de Ag în timpul Republicii ( =2,5 aşi=1,13g), care a devenit de bronz la sfârşitul acesteia. În timpul imperiului este principala unitate de calcul.
SEXTANS – unitate ponderală şi monedă romană.

SICLU/SIGLOS – unitate ponderală babiloneană, 8,40g=1/60 din mina de 504 g, mai târziu monedă lidiană şi persană de Ag corespunzătoare drahmei.

SILIQUA – măsură de greutate romană ( 1/144 uncia=1/6 scripulum=0,189g) şi monedă de Ag în imperiul roman târziu în valoare de 1/24 solidus. În sec V devine numai monedă de calcul.

SITOKOKKON – cea mai mică unitate din sistemul ponderal târziu şi bizantin =1/196 hexagia=0,0466g.

SOLIDUS – monedă romană de Au bătută din vremea lui Constantin cel Mare – 309 în apus şi 324 în răsărit. Cântăreşte 4,55g şi valorează 24 silikua. De la Valentianus I capătă pe revers în exercă sigla OB=obrysum, adică aur pur(24K). Numele este folosit şi pentru monedele medievale de Ag cunoscute sub numele de schilling- 1580 – Polonia, 1589 – Transilvania.

SOU – unitate d cont în vremea lui Carol cel Mare, cca 18,35 g, un sou valora 12 denari şi 20 de sous formau o libră. Mai târziu se numesc astfel şi piesele franceze sau italiene de bronz.

SOVEREIGN – monedă engleză de Au apărută în timpul lui Henric VIII – 1489, cea mai cunoscută fiind cea a lui George IV – 1824 care avea pe avers capul regelui şi pe revers reprezenta Sf. Gheorghe omorând balaurul.

STATER – dublu unităţii monetare, de Au sau de Ag când este de Ag – didrahmă, când este de Au - stater şi cântăreşte cca 8 g. La început staterul de electron avea între 14-16,5 g. Moneda de Au cu acest nume are multipli – distater, tetrastater, pentastater şi submultipli – hemistater.

STUIVER – este moneda olandeză echivalentă cu un soldo.

SUBAERAT/PELLICULATUS/SUBFERRATUS – monedă fabrică dintr-un metal inferior- cupru bronz fier şi îmbrăcată cu o pojghiţă subţire de metal preţios, realizată prin presare sau prin scufundare în metalul preţios lichid. Ele au fost emise atât de către atelierele oficiale cât şi de cele particulare fiind introduse în circulaţie cu valoarea nominală autentică.

SURFRAPARE – imprimarea pe aceeaşi monedă a elementelor corespunzătoare unui tip monetar peste altele mai vechi, ale altui tip.

SZELAG – monedă poloneză iniţial de Ag care ulterior are tot mai puţin metal preţios.

SHEKEL – Israel, înseamnă greutate şi a fost o unitate care ava cca 12g, 1 shekel=100 agorot, agora de găseşte în Torah.

SOL – Peru, sol înseamnă soare iar în cultură încă este numele zeului Soare.

SOM – Kyrkistan, în limba kirkiză înseamnă pur, curat, despre aur.

SOMONI – Tadjikistan, nume dat în onoare lui Ismail YSomoni, fondatorul primului stat samoni.

SUCRE – Ecuador, Antonio Jose de Sucre a fost un revoluţionar sud american care a luptat împotriva spaniolilor.

SUM – Uzbekistan, în uzbekă înseamnă pur, curat referitor la aur.

SFANŢ – denumire pentru o veche monedă austriacă de Ag de 20 creiţari – zwangizer.

Ş
ŞALĂU – nume românesc al monedei poloneze de Ag, billon sau bronz, pronunţat şelong.

ŞTANŢĂ – bucată de metal rezistent – bronz, oţel pe care se grava amprente – efigii, steme, legende pentru a se imprima monedelor prin batere. Pentru a fi realizată o monedă erau necesare două ştanţe. Noţiunea de ştanţă se foloseşte şi pentru a desemna rezultatul operaţiunii de ştanţare.

T
TUGRIK – Mongolia, subdiviziunea monedei naţionale mongo.

TALANT – unitate ponderală monetară şi de cont folosită pentru Ag în lumea greacă, cântărea 29,196kg în sistemul attic şi 37,142 în cel eginetic, 1 talant=60 mine.

TESSERA – obiecte metalice - plumb cositor bronz monetiforme sau triunghiulare considerate că au fost precursorii banilor de hârtie. Cele romane datează din sec I-IV d.H., se crede că au fost confecţionate cu prilejul unor evenimente faste - victorii, aniversări sau cu scop propagandistic şi erau oferite de Împărat cetăţenilor sau soldaţilor romani.

TESSERA NUMMULARIA – bară mică de os au fildeş folosită la sigilarea sacilor cu monede.

TESTON – monedă de Ag de 9,5 g creată la Milano în 1474 de către ducele Galleazzo Maria Sforza( se numeşte diken în Germania de sud).

TETARTEMORION – cea mai mică subdiviziune grecească de Ag din sec V î.H.,( 0,187g±0,01g=1/4 obol).

TETARTERON – monedă plată de Au de la Nicephorus al II-lea – 963 cu valoarea unui solidus redus. După reforma lui Alexios I se numeşte tetarteron – monedă divizionară de cupru.

TETRADRAHMĂ – monedă grecească de Ag echivalentă cu 4 drahme, 17,2 g.

THALER – monedă de Ag bătută prima dată în Saxonia ( la Joachimstahl) în 1519 de către contele Von Schlick. Mai este cunoscut şi sub următoarele nume: rigsdaler în ţările scandinave, rijksdaker în Olanda, crown în Anglia, ecu în Franţa, peso în Spania, rublă în Rusia şi dolar în America. Thalerulleu a fost emis de provinciile unite din 1975 ( 27,64 g şi 750 la mie puritate). În olandeză se numea leuwen daalders deoarece pe avers era înfăţişat un leu rampant. A fost bătut de asemenea în Transilvania 1551-1690 şi în Moldova - Despot Vodă.

TITLU – conţinut de metal nobil într-un aliaj este redat printr-o valoare raportată la mie.

TALA – Samoa de Vest, unitate monetară a cărui denumire în limba samoană înseamnă dolar, 1 tala =100 sene .

TRACHY – monedă în formă de cupă mică când este de Au se numeşte hyperper iar când este de Ag billon, iar câne este de bronz sau cupru - aspron trachy.

TRAPEZĂ – masă folosită pentru desfăşurarea schimbului de monede în lumea greacă.

TREMISSIS – monedă romană de Au echivalată cu 1/3 din solidus, 1,5 g care a continuat să fie emisă până în 886.

TRES VIRI MONETALES – cei trei magistraţi monetari însărcinaţi de către senatul Romei să supravegheze emiterea monedelor. Pe monede se prescurtează cu III Viri A A A F F .

TROC – schimb comercial în natură.

TROJAK - monedă poloneză de Ag. – triplugros = 3 groşi .Monede cu valoare nominala de 3 groşi au fost emise şi în Ţările Române – Transilvania , Moldova.

TAKA- Bangladesh moneda naţională îşi trage numele de la cuvântul tanka utilizat pentru a denumi o monedă de Ag. care a circulat din Antichitate şi până în perioada medievală.

TENGE – Kazakstan înseamnă balanţă , cântar.

TOLAR – Slovenia are aceeaşi origine ca şi dolar , adică provine de la taler

Y
YEN – Japonia , provine dintr-un vechi cuvânt chinezesc care înseamnă rotund , primul yen a fost în 1869 şi a devenit oficial unitate monetară în 1871 , în urma reformei când a fost suspendată circulaţia banilor de hârtie emişi de diversele clanuri aflate în circulaţie din secolul XVI .

U
UGHI– nume sub care este cunoscut în Ţările Române ducatul unguresc.

UNCIA– unitate romana ponderală şi de cont 1/12 libra = cca. 27.25g.

V
VICTORIATUS – monedă romana de Ag. 3.14g = 3 scripula = 1/96 libra emisă din 213 î.e.n. până în 165 e.n.

W
WIPPERMUNZEN – monedă cu un titlu scăzut de Ag. apărută în timpul Războiului de 30 de ani , kipper sau wipper desemnează oscilarea îndoielnică a balanţei.

Z
ZLOT TURCESC – contrafacere otomană sau imitaţie genoveză a ducatului veneţian.

ZARAF – persoană specializată în operaţiuni monetare în special de schimbare a diferitelor monede.

ZECCHIN – monedă de aur 3.5g bătută pentru prima oară la Veneţia de câtre dogele Giovanni Damdolo 1284 , numele său provine de la zecca , insula în care se afla atelierul monetar al statului veneţian. A fost emisă până în vremea lui Napoleon 1797 şi reluată ţi de Franz Josef 1848 - 1916. În Ţările Române este cunoscut şi sub numele de galben venetic.

ZLOT – unitate de cont şi monedă de aur în Ţările Române , numele actualei monede poloneze.

ZLOT TĂTĂRĂSC – menţionat de documentele medievale româneşti se pare că desemna ducatul veneţian de aur, 8.75g.

Sursa: http://dorutzucoinsandpapermoney.blogspot.com/2008/10/dictionar-termeni-numismatica.html

Trimiteţi un comentariu

Pentru o atmosferă plăcută, pozitivă și legală, comentariile pe care le considerăm nepotrivite ( de exemplu FLAME, POLITICE, NECIVILIZATE, XENOFOBE, CALOMNII, ACUZAȚII, SPAM, OFFTOPIC, ILEGALE, ADULT etc ) vor fi sterse sau vor fi editate. Dorim o comunicare constructivă, dar legală și pozitivă, o comunitate de prieteni în care să ne reîntoarcem întotdeauna cu plăcere. Mulțumim pentru întelegere.

Notice

Atentie: Toate articolele de pe acest site trebuie interpretate ca simple legende, nicidecum ca surse de informare istorică. Desi o legenda poate fi punctul de plecare intr-o cercetare, pentru informatii exacte din punct de vedere istoric va invitam sa studiati lucrari de specialitate. Nu ne asumam nici o responsabilitate in privinta exactitatii acestor informatii sau a efectelor produse de interpretarea sau utilizarea acestor informatii.
 
Copyright © 2010-2014 HARTA COMORII.