Artefacte din Epoca Bronzului si parti dintr-o cladire de cult datand din urma cu 3.000 de ani. Acestea sunt cele mai importante descoperiri pe care echipa de arheologi si cercetatori din cadrul Muzeului de Istorie si Arheologie Baia Mare, alaturi de specialisti de peste granita, le-au facut in cursul lunii august, in necropola tumulara din Lapusul Romanesc. Astazi, 7 septembrie, reprezentantii institutiei de cultura, alaturi de colaboratorii proiectului din strainatate, au prezentat obiectele scoase la iveala in urma celor patru saptamani de sapaturi.
Cea mai importanta descoperire din punct de vedere stiintific o reprezinta parti dintr-o cladire de cult scoase la iveala in anul 2010. Istoricii sustin ca in incinta aveau loc, in trecut, ritualuri funerare si sacrificii. “Anul acesta s-au continuat cercetarile in tumulara 26, unde anii trecuti s-a pus in lumina un complex de cladiri monumentale. S-a continuat cercetarea cladirilor si s-au pus in evidenta peretii si substructura cladirii respective. Importante sunt si cateva artefacte care au iesit la iveala anul acesta, printre care recent s-au pus in lumina cateva piese de piatra mai interesante. Am gasit un idol de piatra unicat in cadrul sapaturilor”, a precizat responsabilul santierului, dr. Carol Kacso.
Totodata, au fost descoperite fragmente de ceramica, dar si alte obiecte din lut ars. Specialistii au explicat ca oamenii din Epoca Bronzului, dupa ce au consumau alimente in cadrul unei ceremonii funerare, spargeau vasele pentru ca acestea sa nu mai fie folosite a doua oara, iar majoritatea pieselor gasite de arheologi reprezinta fragmente din acele vase. “Totul a fost distrus, totul. Noi stim ce au mancat acesti oameni. Am gasit grau si tot felul de, stiu eu, poate paine sau tot felul de mancaruri pe care le faceau cu grau, ei aveau ritualuri cu animale pe care le sacrificau”, a precizat prof. dr. Carola Metzner-Nebelsick, de la Universitatea “Ludwig- Maximilians” din Munchen. Din echipa de cercetare din acest an au mai facut parte prof. dr. Louis Nebelsick de la Universitatea “Cardinal Stefan Wyszynski” din Varsovia, prof. dr. Carol Kacso si arheologul Bogdan Bobana. Pe langa acestia, la sapaturi au participat si tineri cercetatori din Germania, Polonia, Cehia, precum si localnici din Lapusul Romanesc. Proiectul, care consta in cercetarea siturilor arheologice, se va desfasura cel putin pana in 2013, finantarea fiind asigurata pana la data respectiva. Sursa:http://www.emaramures.ro/stiri/54658/ DESCOPERIRI-ARHEOLOGIE-Idol-de-piatra-unicat- descoperit-de-arheologi-in-Lapusul-Romanesc-VIDEO-si-GALERIE-FOTO-
Astfel, cea mai mare construcţie din epoca bronzului a fost descoperită la situl de la Lăpuş, în urma cercetărilor efectuate de specialişti în ultima campanie. Ei au arătat că este vorba despre o clădire în care se organizau ritualuri funerare, fiind vorba despre cea mai mare clădire din această epocă descoperită în sud-estul Europei (dimensiuni de 23×12 metri). Descoperirea vine după cea de-a cincea campanie de săpături arheologice la situl de la Lăpuş. Echipa de la Muzeul de Istorie şi Arheologie, care a lucrat în parteneriat cu specialişti de la Universitatea Ludwig-Maximilians – Munchen a prezentat, miercuri, rezultatele a încă patru săptămâni de excavări şi cercetări. Descoperirea este foarte importantă, având în vedere atât dimensiunea clădirii, cât şi elementele descoperite acolo, care oferă informaţii despre activităţile localnicilor de acum 3.000 de ani.
“Presupunem că aici ocupaţia principală era mineritul, şi nu agricultura. Solul este foarte slab, şi aşa a fost şi atunci. Credem însă că ei făceau schimb cu minereu contra alimente”, a precizat Carola Metzner-Nebelsick. “Situl este unic în sud-estul Europei şi este cel mai mare din această regiune. Este chiar mai mare decât biserica din localitate”, a precizat cercetătoarea germană. De asemenea, specialistul a mai arătat că aici “nu era o casă de locuit, ci aici aveau loc ritualuri funerare. Ca şi în prezent, când moare cineva, oamenii se adună la un loc şi mănâncă împreună. Aşa se întâmpla şi atunci”, a mai spus ea. Potrivit celor din echipa de cercetare, se pare că lăcaşul a fost distrus de trei ori şi tot de atâtea ori a fost reconstruit. Vasele folosite, distruse ritual De asemenea, o descoperire importantă a fost faptul că vasele din care se mânca erau distruse ritualic, pentru a nu mai fi folosite şi a doua oară. În aceste condiţii, a fost descoperit un singur vas întreg. “Este cu atât mai important cu cât este singurul întreg, restul fiind distruse după folosire”, a mai arătat Carola Metzner-Nebelsick.
Viorel Rusu, directorul muzeului, a precizat şi el că au fost găsite cantităţi mari de vase de provizii, dar şi vase de gătit, pentru mâncat şi băut, dar şi ofrande animale. “Descoperirile constau din resturile arse ale ospeţelor. Au fost găsite resturi de seminţe de grâu carbonizate şi de strugure sălbatic. Analizele efectuate indică şi faptul că monumentul acum cercetat a fost realizat din lemn de stejar”, a spus el. Printre alte descoperiri importante se numară idoli de piatră unicat, mărgele de sticlă etc. Minereuri din Maramureş, pentru Danemarca Carol Kacso, un alt membru al echipei de cercetare, a arătat şi el că există dovezi clare ale practicării mineritului şi prelucrării metalelor, în urma analizelor de polen ce provin dintr-o turbărie din apropiere de Băiuţ. Se crede că minereuri din Transilvania, în special din Maramureş, ajungeau în Danemarca şi în ţările nordice, unde nu există astfel de zăcăminte. Cercetatorii sunt de părere că cea mai bună analogie a descoperirilor de la Lăpuş se află la Micene, datând dintr-o perioadă aproximativ contemporană. Descoperirile de la Micene aparţin unor complexe palaţiale, în timp ce cele de la Lăpuş au legătură cu ritualul mortuar. Se mai crede că oamenii care au realizat construcţiile monumentale au fost stăpâni peste importantele bogăţii ale subsolului zonei. Din echipa de cercetare au făcut parte prof. dr. Carola Metzner-Nebelsick şi soţul ei, prof. dr. Luis D. Nebelsick, dr. Carol Kacso, Bogdan Bobana, dr. Franz Herzig. De asemenea, au participat studenţi şi doctoranzi din Germania, Polonia, România şi Cehia. Surse: http://www.historia.ro/exclusiv_web/actualitate si http://www.emaramures.ro/Video-Maramures/Video.aspx?VideoID=7975.
Un material video legat de aceasta descoperire poate fi accesat aici.
O alta stire imporatanta din acelasi subiect o prezentamin cele ce urmeaza:
O echipa de specialisti din cadrul Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie si ai Universitatii ”Ludwig Maximilianus”din München (Germania) au efectuat in luna august mai multe cercetari arheologice intr-un sanctuar datand din epoca bronzului pe Valea Lapusului.
Este al treilea an in care cercetarile arheologice se desfasoara in acest parteneriat. Directorul Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie Maramures, Viorel Rusu, a declarat ca activitatile de cercetare sunt multidisciplinare, la ele participand specialisti si studenti din Romania, Germania si Polonia. Specialistii germani s-au aratat fascinati de ceea ce au gasit la Lapus, spunand ca poate fi considerat un adevarat centru european din epoca bronzului. Dovezile gasite indica o viata sociala intensa in acea perioada. Cercetarile au scos la iveala si posibilitatea ca aici sa fi existat din cele mai vechi timpuri un centru minier, probele prelevate urmand sa stabileasca daca se poate vorbi despre o asemenea activitate inca din epoca bronzului. In acest sens au fost luate probe de polen, care vor fi supuse unor analize amanuntite, urmand sa se vada daca acestea contin urme de metal, dar si pentru reconstituirea vegetatiei din acele vremuri in arealul Maramuresului.
De asemenea, s-au facut analize cu Carbon 14 pentru datarea fragmentelor gasite in timpul sapaturilor, iar potrivit rezultatelor s-au stabilit urme de locuire pe o durata intinsa de timp – de aproximativ 100 de ani. Specialistii au comparat tumulii de la Lapus cu cei din Cetatea Troia, subliniind ca tumulul 26 ”poate fi descris ca un fenomen complex, care servea ca loc de ceremonie pentru onorarea mortilor sau stramosilor. Aceste ceremonii cuprindeau celebrari ale intregii comunitati, in cadrul carora oalele folosite pentru mancare si bautura erau sparte intentionat. De asemenea animalele (oi, capre si caprioare) erau probabil sacrificate, dupa cum indica oasele lor arse”. Directorul Muzeului Judetean de Istorie, Viorel Rusu, a marturisit ca facand un simplu exrcitiu de imaginatie, putem sa asociem imaginea descrisa de specialisti, cu cea a ceremoniilor funerare din Grecia Homerica, precum ”inmormantarea lui Patrocle, prietenul eroului Achille, cand grecii asediau Troia”. Cea mai mare descoperire facuta in acest an pe Valea Lspusului este reprezentata de un drum pavat cu piatra, lung de cel putin 13 metri care duce la intrarea estica a monumentului. Pentru aceste activitati s-au folosit prospectiuni geo-magnetice, astfel incat cu ajutorul unui detector s-a stabilit exact unde trebuie sa se sape, in vederea descoperirilor arheologice. Sursa:http://www.emaramures.ro/.
Trimiteți un comentariu
☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.