25 de tablite romane gasite in Apuseni, o jumatate de milion de euro bucata

In decursul timpului, in minele de aur parasite de la Rosia Montana au fost descoperite 25 de tablite cerate romane, de o valoare inestimabila. In epoca romana, actele oficiale intre cetatenii de rind erau inscrise pe un suport de lemn, peste care se turna ceara. Tablitele descoperite sint scrise in limbile greaca si latina cursiva, continind stiri si date de ordin juridic, social economic, demografic etc. Istoricii care au studiat mesajele respective spun ca acestea se refera la contracte de vinzare cumparare de locuinte sau de sclavi, conventii de asociatie, acte ale colegiilor, chitante de imprumut cu dobinda. In momentul de fata, cele mai multe se afla la Muzeul de Istorie de la Budapesta. Valoarea de piata a unei astfel de tablite se ridica la o jumatate de milion de euro.

Inscriptii unicat in lume ar putea fi compromise definitiv

In opinia specialistilor de la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei, in momentul de fata, in cele peste 100 de puturi aurifere parasite pe vremea romanilor se mai ascund foarte multe tablite cerate care poarta mesaje ce ar putea conduce la elucidarea misterului care invaluie comunitatile de mineri adusi de romani din Dalmatia, dupa colonizarea Daciei, pentru a exploata aurul din zona. Primele doua placute au fost descoperite in 1786, intr-o galerie de mina care a apartinut motului Gheorghe Iancu, una dintre ele fiind distrusa in timpul procesului de uscare. Cea care a ramas se refera la un contract de imprumut, in limba greaca, care a fost incheiat in anul 168. Urmatoarea a fost descoperita in 1788, intr-o galerie a Minei Sf. Iosif din Muntele Letea, si se refera la decizia de desfiintare a unei asociatii formate din 54 de membri care acorda diferite sume de bani drept ajutor de inmormintare. In momntul de fata, aceasta se afla la Muzeul de Istorie din Budapesta. Ultima descoperire a avut loc in anul 1855, iar de atunci nu a mai fost gasita nici o astfel de capodopera arheologica. Lectorul Alexandru Diaconescu, de la Facultatea de Istorie din Cluj-Napoca, spune ca textele care sint inscrise pe placutele cerate sint de o mare valoare arheologica si, totodata, un izvor istoric. “Sint mesaje din viata privata dintre cetateni, care ne arata foarte clar raporturile care existau intre oameni. Si atunci, ca si acum, se imprumutau bani, se faceau contracte pentru cumparari de case. ”. Concluzia la care au ajuns istoricii clujeni studiind placutele cerate este ca zona populata de mineri dalmati, Alburnus Maior, era compusa, de fapt, din mai multe asezari despre care, in afara de nume, nu se stie aproape nimic.

Minerii romani si-au ascuns averile in minele parasite

Istoricii explica faptul ca aceste placute cerate, unice in lume, au fost descoperite in galeriile de mina parasite fiindca in anul 168 un puternic atac al lumii barbare s-a abatut asupra zonei. “Din Cimpia Panoniei, barbarii sarmati au atacat zona care nu era aparata de legiunile romane si, de frica, oamenii si-au ascuns in minele parasite tot ce au avut mai de pret, printre obiecte aflindu-se si chitantele sau actele oficiale. Exista scrieri care se refera la faptul ca in zona Albunus Maior au avut loc puternice atacuri”, afirma lectorul Diaconescu. Istoricul mai spune ca din cauza climatului din interiorul minelor, tablitele cerate dacice s-au pastrat in conditii aproape perfecte. Sursa:http://ziduldacic.3x.ro/pagini/ziare/tablite.htm