Relicvele arheologice si civilizatiile disparute

Într-un ziar din Chicago, în septembrie 1946, a fost publicat un interviu luat de fostul mare reporter de razboi Walter Lippmann lui Albert Einstein, savantul cu contributii la crearea bombei atomice. W.L. -Domnule Einstein, a avut loc primul bombardament atomic. Cu ce arme credeti ca se vor lupta oamenii în cel de al treilea razboi mondial? A.E. - Tinere, n-as putea sa-ti spun cu ce arme se vor lupta oamenii în al treilea razboi mondial, dar, daca acesta va avea loc, te pot asigura ca în al patrulea conflict mondial, se vor bate cu bâta si eventual cu arcul! Mai îndrazneste cineva sa mai comenteze ceva? E prea relevant.

Oamenii de stiinta au banuit din vechime ca multe din secretele Terrei sunt ascunse în scoarta solului, nu doar prin subsolurile piramidelor, ziguratelor sau tumulelor. Prin sapaturi, chiar si în alte locuri, arheologii, de profesie sau amatori împatimiti au descoperit un volum mare din vestigiile istoriei pe care le-au facut cunoscute în presa vremii sau în reviste de specialitate. În acest fel s-a descoperit, spre exemplificare, cetatea TROIA (ILION), celebra prin istoria revelata, de catre arheologul autodidact Henrich Schliemann oi W. Dopfeld, pe la mijlocul secolului al XIX-lea. În anii 1980, Carl Baugh a gasit în Texas, alaturi de urme de dinozauri, vechi de l00 milioane de ani, urme de pasi omenesti identice cu ale omului zilelor noastre: La Dorchester (Massachusetts) s-a gasit un vas metalic decorat cu motive florale încrustate cu argint în structurile stâncoase precambriene vechi de 600 de milioane de ani.

Minerii sud-africani au gasit sfere metalice facute de mâna de om. Din punct de vedere geologic, au trei miliarde de ani vechime.

Într-una din aceste mine, niste forme pietrificate le-a sugerat ideea ca sunt vestigii ale unor foste instalatii dintr-o centrala atomica. Sub nisipurile sumeriene (actualul Irak), a fost descoperita o "biblioteca" formata din placute de pamânt ars, într-un volum imens. Peste 70.000 de placute. Textele traduse au bulversat lumea stiintifica rasturnând multe tabu-uri. Doar legenda lui Ghilgames si codul lui Hamurabi, cel cu 282 paragrafe, sunt suficiente sã tulbure linistea celor ce doreau sã ascundã istoria veche si adevãratã a omenirii. O altã stire care a tulburat linistea celor ce tin sub obroc adevãrurile initiale si care a provocat mari valuri în lumea stiintificã a fost aceea privind descoperirea plãcutelor ceramice de la Tãrtãria, de lângã Arad, în România. Aceste trei plãcute de lut ars, mai vechi cu 1000 - 1500 de ani decât plãcutele sumeriene, au lãmurit si enigma perfectionãrii scrisului sumerian. Perfectionarea se fãcuse tot în Carpati în ecartul de 1000 -1500 de ani, diferenta de vechime între Sumer si Tãrtãria. Vom reveni. Revista „formula AS” din 10-17 Decembrie 2001 publicã un interviu luat profesorului Nicolae Ursulescu de la Facultatea de Istorie de la Iasi care a prezentat la Congresul European de la Liege lucrarea „Folosirea numerologiei, în epoca preistoricã”. Argumentele care au surprins prin ineditul lor au fost: descoperirea tezaurului de la Isaiia (lângã Husi, pe malul Prutului) constituit din 21 de statuete cu siluete feminine, împreunã cu alte 21 de simboluri masculine si 42 de sfere, simbolizând unitatea dintre masculin si feminin. Anterior mai fuseserã descoperite la Poduri în judetul Bacãu (la 170 km de Isaiia) si la Sabatinovsca în Ucraina(la peste 400km de Isaiia), alte douã asemenea tezaure constituite din 21 de simboluri feminine si 21 de simboluri masculine, dovadã certã cã nu este simplã coincidentã, ci dovezi clare ale unor valente spirituale universale la o civilizatie consideratã primitivã. Cifra 21 înseamnã în fapt 7 luat de 3 ori (trinitatea), care e un simbol viu si în crestinism. Ziarul "România Liberã" din 27.06 1983 a anuntat descoperirea fosilei "omului de Orce" în Spania, cu o vechime estimatã la 900.000 pânã la 1.600.000 de ani. Acelasi ziar, dar din data de 07.06.1994, preia din ziarul englez "The Times" stirea despre omul de Boxgrave cu o vechime de doar 500.000 de ani. În tara noastrã, arheologul C.S. Nicolãescu Plopsor gãseste în judetul Vâlcea, satul Tetoiu (în valea lui Grãunceanu), omul de Bugiulesti cu o vechime de 1.800.000 - 2.000.000 de ani.

Pe mulajele descoperite în 1984 în RSS Turkmenia s-au gãsit imprimate în calcar amprente ale unei specii de dinozauri si alãturi si urme lãsate de picioarele goale ale unui homo sapiens. Vechimea estimatã, este de 150 de milioane de ani. Un orificiu perfect rotund strãpunge partea stângã a unei teste umane descoperitã într-o pesterã din Zambia, veche de 40.000 de ani, expusã azi la Muzeul de istorie naturalã din Londra. Mã opresc doar la aceste câteva exemple, subiectul fiind deja destul de bine cunoscut de cãtre populatia actualã. Aceastã trecere în revistã a câtorva exemple de fosile nu fac altceva decât sã confirme ciclicitatea civilizatiilor pe planeta noastrã. Mai devreme v-am vorbit de "zilele lui Brahma" care ilustreazã aceeasi idee.N-avem nici o sperantã sã gãsim dovezi certe despre ele. Robert Charroux afirmã în "Istoria stãpânilor lumii" cã primii oameni au apãrut pe pãmânt acum circa 12.000 de ani. Afirmatia este elipticã, din moment ce nu ne spune în ce loc de pe pãmânt anume si, mai ales, nu precizeazã cã este vorba de actuala civilizatie, deci este istoria stãpânilor lumii acesteia, actualã. Vom mai aborda în capitolele urmãtoare idei despre civilizatiile anterioare nouã, vom mai aborda si disputa dintre creationisti si evolutionisti pe tema aparitiei vietii si a omului pe pãmânt. Precis ne vom mai ocupa de subiecte din paleoarheologie si din arheologia submarinã care aduc mereu noutãti din tainele acestei planete.