Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în luna octombrie 2014, în cadrul micro-expoziţiei „Exponatul lunii”, un tezaur de silicve și imitații de silicve, descoperit la Poiana Mică, judetul Braşov, anunță muzeul într-o informare de presă.
Tezaurul este format din 76 de monede romane de argint, din secolul IV după Hristos şi au bătute pe ele chipul Împăratului Iulian. Punga de piele în care au stat s-a dovedit un bun adăpost, pentru că bănuţii s-au păstrat foarte bine.
Tezaurul a fost descoperit în luna mai a anului 2013, de către inginerul Ovidiu Popescu şi este compus din 76 de monede de argint, silicve și imitații de silicve, aflate într-o stare de conservare foarte bună. Acesta este primul dintre tezaurele de silicve cunoscute ca fiind descoperite în România, care include imitații ce pot fi atribuite goților.
Monedele din tezaur se eșalonează cronologic între anii 351/355 d. Hr. și 367/375 d. Hr. (conform datării emisiunilor romane oficiale).
Silicva este un termen modern ce desemnează unitatea monetară din argint în sistemul monetar roman târziu, aplicat, prin convenție numismatică, monedei de argint de 2-3 g din secolele al IV-lea și al V-lea. Termenul de silicvă denumea inițial sămânța unui copac originar din regiunea mediteraneană, roșcovul (ceratonia siliqua), utilizată ca unitate de măsură a greutății.
Valoarea pieselor din tezaur se ridică la o sumă care, în jurul anului 378 d. Hr., reprezenta, cu aproximație, valoarea soldei pe un an de zile a unui soldat roman. Estimarea se bazează pe valorile atinse de donativa și stipendia, așa cum rezultă din sursele istorice ale veacului al IV-lea. Istoricul Ammianus Marcellinus, confirmat de Zosimos, menționează că după cucerirea Perisaborei, Iulianus a promis soldaților romani donativa în valoare de 100 de monede de argint (silicve).
Stipendium era solda militarilor romani sau a mercenarilor din armata romană, fiind evaluată la 5-6 monede de aur (solidi), anual, respectiv o livră romană de argint (cca 80-100 de silicve).
Donativum reprezenta distribuția de monedă sau metal prețios brut sau prelucrat (sub formă de lingouri, obiecte de podoabă, vase) acordată soldaților sau ofițerilor, cu prilejul unor evenimente speciale – aniversarea zilei în care împăratul a preluat puterea imperială, începerea unor campanii militare, obținerea unor victorii militare. Uneori, aceasta dublează valoarea soldei dintr-un an.
Mai mult decât oricare alt nominal bătut de romani în perioada târzie a Imperiului, silicvele erau destinate distribuțiilor imperiale către armată.
Tezaurul trebuie văzut ca fiind constituit din monede provenind din stipendium sau donativum, acordate unui soldat roman sau unui mercenar barbar înrolat în armata romană.
Mercenariatul era o ocupație obișnuită în cazul goților sau al altor populații războinice aflate în secolul al IV-lea la nordul Dunării. Ipoteze care ar explica prezența tezaurului în zona Brașovului ar fi pierderea lui de către mercenarul care l-a primit ca soldă sau preluarea tezaurului ca pradă de război.
Starea de conservare excepțională a unor piese din tezaur ne sugerează că a fost îngropat sau pierdut la puțin timp după emiterea monedelor ce îl compun, care nu au avut timp să se uzeze în circulație.
Atelierele romane oficiale care au produs aceste monede de argint prezente în tezaur sunt Siscia, Sirmium, Constantinopolis, Nicomedia și Antiochia. Lor li se adaugă un atelier barbar, foarte probabil gotic, care a produs monede de argint utilizând silicvele romane ca model, mai precizeaza Muzeul Naţional de Istorie a României.
Frumos gestul facut de conducerea Muzeului National de Istorie de a expune acest tezaur descoperit in Poiana Brasov pe platoul Poiana Mica.
Acest gest dovedeste ca si in romania detectia trebuie vazuta ca un ajutor adus in descoperirea istoriei noastre.
Felicitari descoperitorului pentru conduita, felicitari conduceri muzeului pentru gestul laudabil si felicitari celui care a postat aici acest articol aducandune la cunostinta ca exista lucruri demne de laudat.
Aceasta comoara a fost descoperita in 2013 cum este scris in articol si stim ca in anul 2013 au mai fost si alte comori descoperite si predate muzeelor a caror povesti le gasiti aici la comori din romania. Am mai citit tot aici pe hartacomorii de comori descoperite in anul trecut 2014 si ar fi urmatoarele:
Comoară de 161 monede otomane, descoperită în Albești, Constanța
Un român a descoperit o comoară, în timp ce săpa fundația unui gard
Un român a descoperit lângă Brașov 21 verigi de aur ( elemente colier ), cu ajutorul unui detector de metale
Un român a descoperit cu detectorul de metale pumnale și alte artefacte dacice
Comoară antică descoperită cu ajutorul unui detector de metale în comuna suceveană Cacica
Un detectorist a descoperit un tezaur monetar în Bistrița-Năsăud
Comoară dacică descoperită lângă Târgu Mures
Si ar mai fi cateva comori care nu au fost prezentate aici dar care au fost descoperite de detectoristi si predate muzeelor:
Tezaur monetar–Denari Romani descoperit in jud bacau.
Denari argint sec I-III descoperit in jud constanta.
Tezaur medieval gros si dinari in jud ilfov.
Tezaur format din monede otomane in jud ilfov.
Bratari celtice argint in jud brasov.
191 monede argint (kreutzeri si copeici) in jud. dambovita.
Plus alte zeci de monede din cupru si multe artefacte descoperite si predate muzeelor.
Dupa cum se poate vedea rezultatul la final de an 2014 este mai bun in numar de descoperiri in monede din argint si artefacte dar totusi este mai mic in greutate fata de comoara descoperita de iulian in 2013 care bate recordul la greutate.
Este bine ca inca se mai face la noi detectie ca hobby si speram in acest an sa creasca numarul utilizatorilor de detectoare pentru ca asa cum se vede doar cine cauta gaseste iar din fotoliu nu poti gasi nimic decat povestile comorilor descoperite in romania aici pe hartacomorii.
Trimiteți un comentariu
☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.