Fenomenul arheologiei negre este prezent în abundenţă în Republica Moldova. Există circa 150 de căutători de comori care utilizează detectoare de metal nerespectând tehnica şi procedurile ştiinţifice de lucru. Noua lege de protejare a patrimoniului arheologic, aprobată recent de către Parlament, prevede în premieră mecanisme de luptă cu arheologia neagră, a declarat luni, 20 septembrie, la o conferinţă de presă doctorul în istorie Sergiu Musteaţă, transmite Info-Prim Neo.
Potrivit lui Musteaţă, aprobarea legii a fost posibilă după o muncă de cinci ani. Grupul de lucru asupra legii a consultat proiectul cu experţi din SUA, Germania, Ucraina şi România.
Vicepreşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Mariana Şlapac, a declarat că ziua când a fost aprobată legea în cauză a fost una însemnată pentru toţi arheologii, pentru toţi cei care ţin la patrimoniul cultural şi arheologic. „Sper că de azi înainte vom termina cu arheologia neagră şi înainte de a construi o clădire se va realiza controlul arheologic”, a menţionat Mariana Şlapac.
Viceministrul culturii, Gheorghe Postică, a declarat că legislaţia de până acum nu a permis să fie protejate monumentele, iar noul cadru legal creează premise reale pentru salvgardarea patrimoniului arheologic.
În cadrul conferinţei a fost lansată şi „Cartea Neagră a Patrimoniului Cultural al municipiului Chişinău”, care cuprinde numeroase materiale despre patrimoniul supus unei continue degradări. Directorul Agenţiei de Inspectare şi Restaurare, Ion Ştefăniţă, a declarat că din cele 977 de edificii cu valoare arheologică, 76 au fost demolate şi 155 de monumente au suferit intervenţii neautorizate, care au prejudiciat grav autenticitatea şi integritatea acestora.
„Cartea neagră a patrimoniului cultural” vine să sensibilizeze autorităţile publice centrale şi locale, societatea civilă asupra proceselor de distrugere a edificiilor de patrimoniu cultural şi necesitatea de a întreprinde unele măsuri urgente în vederea salvgardării acestuia”, a declarat Ion Ştefăniţă.
Legea de protejare a patrimoniului arheologic a fost aprobată vineri, 17 septembrie, unanim de către toate formaţiunile politice.
Regimul juridic al monumentelor, ansamblurilor şi siturilor va fi reglementat de Legea privind protejarea patrimoniului arheologic. Documentul, aprobat de executiv, a fost elaborat în conformitate cu prevederile convenţiilor internaţionale în domeniu şi a recomandărilor UNESCO, a comunicat ministrul culturii, Boris Focşa, citat de Info-Prim Neo.
„În condiţiile trecerii la economia de piaţă bazată pe diverse tipuri de proprietate, după anul 1994, în Republica Moldova a fost înregistrat un proces de degradare continuă a siturilor arheologice. În opinia specialiştilor, în parte acesta se explică şi prin lipsa unui cadru juridic coerent şi adecvat ce ar asigura protecţia reală şi eficientă a patrimoniului cultural naţional”, a subliniat ministrul.
Principalele prevederi ale proiectului de lege se referă, în primul rând, la arheologia preventivă. Astfel, pentru prima dată este stabilit că cercetările arheologice preventive sunt parte componentă a strategiilor de dezvoltare durabilă şi de amenajare a teritoriilor la nivel local şi naţional.
Cercetarea arheologică preventivă este obligatorie pentru toate cazurile de emitere a acordurilor de mediu pentru zone cu potenţial arheologic, constituind unica modalitate de identificare, descriere şi evaluare a efectelor directe şi indirecte ale proiectelor investiţionale asupra patrimoniului arheologic.
Pentru evitarea distrugerii obiectivelor arheologice, proiectul stipulează obligativitatea persoanelor juridice şi fizice, care prin acţiunile lor pot afecta direct sau indirect obiective ale patrimoniului arheologic naţional, să-şi coordoneze activităţile cu serviciile responsabile ale Ministerului Culturii.
Activităţile arheologice pe terenurile publice sau private vor fi efectuate numai după obţinerea unei autorizaţii de cercetare arheologică de la Comisia Arheologică a Ministerului Culturii. Proiectul de lege, de asemenea, stabileşte că săpăturile arheologice se vor realiza de către personalul de specialitate şi vor fi înscrise în Registrul arheologic ca să fie posibil controlul respectării normelor şi standardelor prevăzute de regulamentul privind săpăturile arheologice.
Proiectul mai conţine prevederi referitor la cazurile de sustragere din siturile arheologice a bunurilor culturale, restricţionând utilizarea detectoarelor de metale şi altor metode de teledetecţie. Comorile descoperite urmează să fie transmise în posesia statului în termen de cel mult 72 de ore. Proprietarul terenului pe care a fost descoperit tezaurul şi persoana care a descoperit-o vor avea dreptul la o recompensă conform Codului Civil. Însă, dacă tezaurul este descoperit în cadrul exercitării obligaţiilor de serviciu (de exemplu în cadrul cercetărilor arheologice sau altor investigaţii legale) nu e prevăzută recompensă.