Un cuplu a descoperit o comoară într-o pădure din Vâlcea

Un cuplu a descoperit o comoară în pădurea din localitatea Bujoreni, județul Vâlcea. Cei doi, soț și soție, au gasit peste 2 kilograme de monede din argint, vechi de aproape 2300 de ani, cu ajutorul unui detector de metale.

Comoara este formata din 179 de monede din argint, ce erau ingropate intr-un vas din lut. Dintre acestea, 178 piese sunt tetradrahme dacice ( copii dupa moneda macedoneana din vremea lui Filip al II-lea) si o drahmă, probabil din vremea lui Alexandru cel Mare.

In zona localitate nu există niciun drum dacic sau cetate dacică, asadar probabil monedele au fost ingropate pentru protectie temporara, dar nu au mai fost recuperate pâna când cei doi descoperitori, care au dorit sa isi pastreze anonimatul, le-au regăsit.

Tetradrahmele sunt de tip Prundu-Jiblea ( în acele două localități au mai fost descoperite astfel de tezaure monetare), dar comoara de la Bujoreni este una compacta, cu aproximativ acelasi tip de moneda, spre deosebire de cele 3-4 tipuri de moneda ( tipul Prundu-Jiblea, tipul Adâncata ) din tezaurele anterioare gasite in acele localitati mentionate.

Cele 178 tetradrahme au pe avers reprezentat pe Filip al II-lea Macedoneanul, iar pe revers este fie Călărețul Olimpic, fie Călărețul Trac.

Comoara a fost predata muzeului. Directorul Muzeului Judetean Vâlcea, Claudiu Tulugea, a declarat că "moneda singulară este inscripționată, iar acest lucru reprezintă un fapt deosebit, celelalte 178 de monede fiind unitare ca formă și dimensiune. Este de menționat faptul că astfel de tezaure monetare de asemenea dimensiuni nu găsim decât în Oltenia de Nord”.

Dupa ce valoarea tezaurului va fi stabilită de către experţi, cei care l-au descoperit ar trebui sa primeasca, conform legii, minim 30 % din aceasta sumă.

Un doljean a descoperit cu detectorul de metale diverse artefacte celtice

Dan Cioclea, un localnic in vârstă de 56 de ani, din comuna Desa, judetul Dolj, a gasit pe malul Dunării, la cativa kilometri distanță de localitate ( în zona punctului „Balta Lunguliţa” ), în data de 14 ianuarie 2015, doua morminte ale unor razboinici celti incinerați, impreună cu o sabie in teacă (îndoită ritual), două suliţe, un vârf de lance si un intrument de barbierit ( un fel de lamă ), cu ajutorul unui detector de metale, după doar 10 minute de detecție, a anunțat Jurnalul.ro.

Sursă compilație foto: adevărul.ro and dcnews.ro.

Doljeanul a declarat că reacția sa a fost una obișnuită si că știa dinainte că sunt obiecte mari, dar nu a continuat săpăturile, din cauză că se înserase. Însă a anunțat autoritățile, care au declarat locația sit arheologic, cu interdicția de a efectua detecții si săpături pe o raza de 50 metri, pe perioadă de 12 luni.

Artefactele au ajuns la Muzeul Olteniei, unde arheologii le-au cercetat, ajungand la concluzia că armele au aparținut unor războinici din tribul Scordiștilor, ce au poposit in peninsula Balcanica din anii 300 i.Hr.

Sursă foto: ziarulolteniei.ro

Scordiscii au fost de origine celtică și s-au alăturat populațiile indigene din iliri și traci, mai ales in Croația și Serbia, în valea inferioară a râului Sava. Au luat contact de mai multe ori cu romanii in secolul al II-lea î.Hr ( o parte dintre scordisci au migrat și în Dacia, unde au dus chiar lupte, fiind aliați cu dacii ), înainte de a fi "absorbiti" la începutul secolului I.

Descoperirile de acest gen sunt atribuite grupului cultural Padea-Panaggiurski Kolonii cunoscut mai mult din descoperiri funerare, necropole tumulare la sud de Dunăre şi plane la nord de fluviu. Datorită caracteristicilor inventarului funerar s-a putut determina că acest grup cultural cuprinde în special războinici călăreţi având o unitate de grup şi un stil de luptă identic, utilizând aceeaşi panoplie de arme şi tehnici de luptă. Echipamentul defensiv de luptă include scuturi, şi câteodată cămăşi de zale sau coifuri iar ca arme ofensive aveau în principal spadele lungi de tip La Tène (aşa zisele de tip celtic), lănci de tipul cu nervură mediană şi cuţite curbe. Astfel de arme au mai fost descoperite şi în alte localităţi din Oltenia, la Padea, Cetate, Corlate şi chiar la Desa, în alt punct, „Castraviţa”, în perioada 2011-2014, unde Muzeul Olteniei, cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, desfăşoară cercetări arheologice sistematice, anunță Ziarul Olteniei.

Descoperitorul trebuie să primească minim 30% din valoarea artefactelor, insă aceasta nu a fost stabilită, arheologii precizand că va fi necesar să apelezi la experți din străinătate pentru evaluare, timp de 18 luni rămânând in.

Dan Cioclea, care este agricultor, a mai descoperit ulterior alte piese, insă a primit de la oamenii legii un avertisment pentru că nu a respectat legea cu declararea obiectelor găsite în 72 de ore. „Persoanele care găsesc astfel de obiecte sunt obligate să anunţe descoperirea obiectelor respective în 72 de ore. Doljeanul le-a găsit pe data de 26 ianuarie, însă s-a prezentat la poliţie pe data de 30 ianuarie. Din această cauză a primit un avertisment“, a declarat purtătorul de cuvânt din cadrul Inspectoratului de poliţie al Judeţului Dolj pentru Adevarul.ro, care a mai precizat că Dan Cioclea spune că este nevinovat şi nu a încălcat legea. „Vreau să îmi retragă avertismentul. Eu am respectat lege“, a spus descoperitorul pentru sursa citată.

Contactat de Gândul, Dan Cioclea a spus că în urmă cu un an a obţinut autorizaţia pentru folosirea unui detector de metale şi de atunci a căutat comori ascunse, dar că totul a pornit de la o neînţelegere. „Eu am două descoperiri, una am făcut-o în ianuarie. Când m-am dus la primărie era închis, că era ora 17.00. M-am dus a doua zi şi secretarul mi-a zis că era 26, eu n-am verificat, dar era 28 ianuarie. Aşa că nu am întârziat. Eu sunt de bună credinţă. Vreau să mi se respecte drepturile. Pentru asta depun contestaţie la primărie pentru avertisment”, a spus Dan Cioclea.

Arheologii au precizat că restul obiectelor vor fi recuperate în vara aceasta, prin săpături arheologice ce vor demara în zonă.

O comoară veche de 2300 ani, descoperită într-o peșteră

Atunci când planifici un itinerar pentru o vacanță, probabil că nu pui pe lista de obiective turistice și pe acela de "a face o descoperire arheologică". Însă doi turisti din Israel au descoperit un tezaur vechi de 2300 de ani, datând din timpul domniei lui Alexandru cel Mare.

Reuven Zachai si fiul său Chen, precum și prietenul lor Lior Hiloni sunt membri ai Clubului de Speologie din Israel. Ei au vizitat o peșteră cu stalactite din nordul Israelului pentru a o cerceta înainte de introducerea in circuitul vizitat de ceilalți membri ai clubului. In peșteră, Chen a observat un obiect strălucitor care nu era tipic pentru pesteri pe care le explorase inainte.

Cei trei bărbați au descoperit apoi două monede vechi din argint, despre care experții cred au fost bătute în timpul domniei lui Alexandru cel Mare. După descoperirea monedelor, exploratorii pesterii au gasit de asemenea bijuterii din argint, inclusiv cercei, brătări si inele, precum și obiecte din cupru.

Comoara probabil a fost initial depozitata intr-o pungă de pânză si a fost ascunsa în speranța unor zile mai bune. Speologii au anuntt descoperirea lor la Autoritatea pentru Antichitati, care a trimis specialisti să examineze noul sit arheologic.

Sceptrul măciucă de la Șard, Alba

Sceptrul măciucă din piatră, vechi de 6000 de ani, care a fost donat in anul 1984 de catre un localnic din satul Șard (comuna Ighiu, Alba), este expus incepand cu 3 martie 2015 la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Sceptrul, care are 4 protuberanţe conice și era prins pe mâner din lemn, face parte dintr-o categorie de artefacte extrem de rare în întreg spaţiul Europei de Sud-Est și a fost gasit, conform declaratiei descoperitorului, atunci cand săpa o fântână in curtea casei sale.

Astfel de sceptre măciuci erau folosite mai ales în perioada eneolitică şi în epoca bronzului, intre Orientul Apropiat și Europa de Est, dar fiind prezent mai ales nordul si vestul Mării Negre. Artefactul de la Șard este cel mai vestic de acest tip din Europa Continentală.

A fost descoperită cripta păzitorului templului lui Amun

Ministerul de Antichități din Egipt a anuntat că arheologii americani au descoperit un mormânt vechi de 3.000 de ani, cu pereți frumos pictați, aparținând unei nobil care s-a ocupat de paza templului antic al divinității Amun.

Declarația emisă marți precizează ca mormântul a fost descoperit în apropiere de orașul Luxor ( la 700 km distanta de sudul Cairo ) si dateaza din timpul Dinastiei a XVIII-a ( 1543 -1292 î.Hr. ), una dintre cele mai renumite dinastii antice din Egipt. Numele nobilul era Amenhotep.

Ministrul de Antichități Mamdouh el-Damaty a precizat că mormântul conține "scene uimitoare cu culori luminoase", pictate pe pereți, asa cum se observa si in fotografiile distribuite de către ministerul egiptean. El spune că scenele prezinta pe proprietarul mormântului și soția sa, precum și scene din viața de zi cu zi, cum ar fi de vânătoare.

Ministerul precizeaza că mormântul a fost descoperit de către echipa de cercetare Centrului american, insa nu a precizat data cand a fost facuta descoperirea.

Mormântul in forma de T a fost vandalizat in timpuri stravechi, iar numele si titlurile posesorului, scene si alte hieroglife și texte au fost șterse intentionat, fara a se stii motivul acestor actiuni.

11 monede dacice au fost descoperite lânga Râmnicu Sărat

11 monede dacice rare au fost descoperite lânga Râmnicu Sărat și au fost predate Muzeului Judetean Buzău. Monedele sunt in curs de evaluare, sunt din argint și au fost găsite la adâncimea de 10-20 cm, cu ajutorul unui detector de metale White.

Monedele sunt drahme getice de tip Dumbrăveni, probabil din secolul II i. Hr si au 10 - 12 grame fiecare, fiind de calitate foarte bună, imitatii al monedelor macedonene.

Interesant e ca monedele au fost gasite departe de asezari dacice, cele mai apropiate vestigii fiind situate la distanta de aproximativ 10-15 kilometri, la Valea Râmnicului, unde se afla o aşezare din această perioadă.

Monedele au fost gasite în zona unei livezi, pe proprietate persoanală, cand descoperitorul pregatea terenul pentru a planta pomi. Initial a descoperit 3 monede, restul fiind gasite cu un detector de metale.

Multumim colegului de hobby J. Coinmaster, descoperitorul acestui tezaur, care ne-a trimis informatiile și imaginile, prin pagina de Facebook a comunității Harta Comorii.

UPDATE 2 aprilie 2015: Mai jos puteti viziona o stire de la Campus Tv, despre aceasta descoperire:

A fost descoperită o comoară din Epoca Bronzului

A fost anunțată descoperirea unui tezaur din Epoca târzie a Bronzului, comoara având o vechime de 3000 de ani. Aceasta a fost gasită in Marea Britanie de catre un detectorist de metale si include un inel de aur pentru păr și un cercel pentru ureche, precum si mai multe bucăți de bronz, care reprezintă o forma timpurie a monezilor.

Inca nu a fost stabilită o valoare financiară a comorii, dar piese oarecum similare au fost vândute in trecut cu zeci de mii de lire sterline bucata.

Descoperirea evidențiază inca o data valoarea in Epoca Bronzului a unor metale cum este aurul, cuprul și bronzul în calitate, care era utilizate în tranzacționarea de mărfuri.

Adam Gwilt, curator principal la sectia de preistorie a muzeului national Wales, a precizat: "Acest inel pentru păr este realizat cu măiestrie din aur și a fost probabil purtat de un bărbat sau o femeie cu mare importanta în cadrul comunității sale."

Piesele tezaurului au fost ingropate impreuna, dar de-a lungul anilor artefactele au fost împrăștiate prin mișcările solului, fiind descoperite la câțiva metri distanță unele de altele.

2000 de monede din aur, descoperite în adâncurile mării

Una dintre cele mai mari comori formate din monede de aur, descoperite în Israel, a fost găsita acum cateva săptămâni pe fundul Mării Mediterane, în portul vechi din Parcul Național Caesarea, a anuntat astazi Autoritatea pentru Antichități din Israel (IAA).

Un grup de scafandri de la un club de scufundări din port a anuntat descoperirea la IAA, iar apoi oficialii apoi a mers cu scafandrii la locația mentionata si cu ajutorul unui detector de metale au descoperit aproape 2.000 de monede de aur din perioada Fatimid ( secolul IX-X ), de diverse tipuri ( de exemplu un dinar, o jumătate de dinar și un sfert de dinar), de diferite dimensiuni și greutati.

Kobi Sharvit, director al Unității de Arheologie Marină a Autorității pentru Antichități din Israel a spus că este vorba probabil despre un naufragiu care a avut loc în apropierea locatiei descoperirii, posibil o ambarcatiune oficiala de trezorerie, ce transporta comoara după colectarea impozitelor. Sharvit a declarat că este posibil ca monedele sa fii fost menite să plătească salariile garnizoanei militare Fatimid, care a fost staționata în Caesarea, fie provin de pe o navă comercială mare.

Sharvit a declarat că scafandrii, Tzvika Feuer, Kobi Tweena, Avivit Fishler, Yoav Lavi și Yoel Miller au dovedit ca sunt cetățeni model, anuntand autoritatile despre descoperirea comorii.

"Ei au descoperit aurul, dar au și o inimă de aur, fiindcă isi iubesc țara și istoria", a spus acesta.

Autoritatile au mentionat ca primele monede expuse din tezaur sunt un sfert de dinar, bătute în Palermo, Sicilia, în a doua jumătate a secolului al IX-lea. Insa cele mai multe dintre monedele descoperite aparțin lui Fatimid Al-Hakim (996-1021) și fiului său, Al-Zahir (1021-1036), și au fost bătute în Egipt și Africa de Nord.

Robert Cole, un numismat expert, a declarat că monedele sunt într-o stare excelentă de conservare și, în ciuda faptului că au stat pe fundul mării aproximativ o mie de ani, nu au nevoie de nici o intervenție de curățare sau de conservare in laborator.

Mai multe dintre monedele găsite au fost îndoite și prezintă urme de mușcături de dinti, dovadă că erau fizic inspectat de către viitorii proprietari sau de catre comercianții.

Un căutător de comori fugar, care a găsit o comoară de sute de milioane de dolari, a fost arestat

Un cautator de comori aflat într-o bătălie juridică asupra uneia dintre cele mai mari comori subacvatice din istoria americană a fost arestat în Florida, după mai mult de doi ani de fugă.

Marshals Service din SUA l-a arestat marti pe cautatorul de comori la un hotel Hilton din West Boca Raton, a declarat Brian Babtist, un inspector senior în biroul agenției din Columbus, Ohio. Un mandat de arestare civil federal a fost emis pentru el în 2012, pentru că nu a dorit să apară la o audiere importanta la tribunal.

Autoritățile l-au catalogat pe cautator ca pe "unul dintre fugarii cei mai inteligenti pe care i-a urmarit vreodată Marshals SUA",

Thompson a făcut istorie în anul 1988, când a găsit scufundat vasul S.S. Central America, cunoscut de asemenea sub numele de nava de aur. La momentul respectiv, cautatorul de comori și echipajul său au gasit mii de lingouri și monede de aur.

O parte dintre acestea au fost ulterior vandute unui grup care avea afaceri cu aur, pentru suma de aproximativ 50 milioane dolari.

Cei 161 de investitori care au plătit 12,7 milioane dolari pentru a finanța găsirea navei scufundate nu au primit nimic. Doi dintre acestia au dat în judecată cautatorii, iar bătălia juridică este în curs de desfășurare.

Cautatorul de comori a ramas in anul 2006 la un conac din Vero Beach, Florida. Șase ani mai târziu, după ce a fost emis mandatul de arestare, descoperitorul comorii a dispărut.

Când îngrijitorii proprietății au cautat in conac, ei au gasit telefoane mobile cu cartele preplatite de unică folosință și pachete bancare de 10.000 dolari împrăștiate, împreună cu un extras de cont care arată un sold 1 milion dolari.

Nava S.S. Central America avea 21 de tone de aur din minele din California, atunci când s-a scufundat în anul 1857, în largul coastei din Carolina de Sud.

Potrivit plângerii penale, firma cautatorului de comori a gasit monede de aur și lingouri în valoare totala de până la 400 milioane dolari, chiar daca rapoartele anterioare estimasera recuperarea la doar 40 milioane de dolari. Cautatorul de comori a refuzat sa declare unde este ascuns aurul ramas.

Pe urmele unei comori de 126 milioane dolari

Dupa 4 ani de cercetare, doi cautatori de comori locali din Michigan cred cu tărie ca se apropie de descoperirea unei comori care astazi ar valora 126 milioane de dolari.

Kevin Dykstra și Frederick J. Monroe au efectuat scufundări în nordul lacului Michigan în anul 2011 și au găsit rămășițele unui ambarcatiuni naufragiate, despre care ei cred ar putea fi "Le Griffon".

Ei de fapt in acel moment cautau o comoara mult mai mare, aurul pierdut de Confederatie in Războiul Civil. Kevin și Frederick au decis să facă publica respectiva cercetare, care dezvăluie ca West Michigan ar putea fi locul unei comori misterioase, veche de 150 de ani.

Începutul și sfârșitul acestei cercetari destul de încâlcite si greu de urmărit, începe și se termină în cimitirul Evergreen din Muskegon. Evenimentele dintre aceste doua momente ar putea duce la rezolvarea unuia dintre cele mai mari mistere despre comori pierdute.

"Este o comoară uriasa. Toate dovezile se îndrepta spre acest lac", a declarat Frederick J. Monroe, care este si instructor de scufundari și vânători de comori acreditat de Muskegon.

Prima data a aflat despre comoara de la un prieten, in anul 1973.

"Prietenul meu mi-a povestit despre mărturisirea pe care bunicul său a făcut-o patul de moarte", a spus Monroe, care a adăugat că bunicul amicului sau îi povestise că "lingouri in valoarea de 2 milioane dolari se afla într-un vagon de tren, in adancurile lacului Michigan și ca au existat doar trei persoane care cunosteau secretul, iar ceilalti doi erau deja plecati in lumea celor drepti".

Monroe spune că povestea a ramas secreta peste 40 de ani și, când s-a imprietenit cu Kevin Dykstra, acesta i-a împărtășit povestea.

"Am început să cautăm", a declarat Dykstra. Căutarea a declanșat un proiect de cercetare masiv, prin care Dykstra consideră ca va dezvălui modul în care a fost pierduta comoara de aur confederata, acum aproape 150 de ani.

Dykstra spune ca studiul său a început serios abia atunci când a aflat că în anul 1892 mai multe vagoane de marfă trecut Lacul Michigan, pe feriboturi.

Apoi a descoperit că unul sau mai multe vagoane au cazut de pe feriboturi, în timpul unei furtuni puternice sau ca poate au fost aruncatr intentionat, pentru a evita scufundarea feriboturilor sau din alte motive.

"Dacă ar fi fost pierdute in lac, lingourile de aur in valoare de 2 milioane de dolari ar trebui insa să lipsească de undeva. Trebuia să imi dau seama de unde lipsea acest aur. E posibil ca sa fi existat si unele persoane care au asteptat furtuni si sa fi furat aurul, motivand ca s-a scufundat", a spus Dykstra.

În timp ce cerceta acest moment din istoria Americii, Dysktra a descoperit un nume.

Robert Horatio George Minty

"Am început să ma concentrez pe un anumit colonel, numele lui era Minty, care a fost de fapt responsabil pentru Cavaleria 4 Michigan".

Dykstra a descoperit apoi că de fapt colonelul Minty a ajuns în fața curții marțiale în 1864, încheind cariera sa în armată.

"Acum am un motiv", a spus Dykstra. El crede că Minty și complicii săi ascunsesera comoara de aur confederata aproape de County Lincoln, Georgia.

Dykstra a început să cerceteze apoi viata lui Robert Minty, după ce curtea marțială a incheiat cariera sa de militar. El a descoperit că de fapt colonelul s-a retras la Jackson, Michigan, unde a inceput sa lucreze pentru Detroit Railroad. Minty a avut mai multe posturi la alte companii feroviare, în cele din urmă ajungand administrator de marfă pentru Oceanul Atlantic și centrul de cale ferată, care se afla în colțul de sud-est a Georgiei.

"Calea Ferata Atlantica și Golful trec exact pe unde a fost transportat aurul si simteam în acest moment ca a fost implicat acest colonel", a adăugat Dykstra.

Astfel, în 1876, la 11 ani după ce aurul a disparut, Dykstra crede că, în timp ce lucra pentru compania feroviara, Minty ar fi transportat aurul spre nord, prin intermediul sistemului feroviar. "Și apoi am descoperit un accident de tren teribil în Ashtabula, Ohio", spune Dykstra.

Pe 29 decembrie 1876, un pod de cale ferată din Ashtabula, Ohio, s-a prăbușit, provocând caderea a 11 vagoane de marfă într-un defileu adanc. 159 de pasageri din tren au cazut în râu, iar 92 si-au pierdut viata.

Dykstra spune că a găsit un articol de ziar care arăta că unul dintre vagoanele din dezastrul Astabula transporta lingouri de aur de 2 milioane dolari.

"Oamenii s-au înghesuit cu miile pentru a încerca să găsească că aurul. Dar nu a fost gasit niciodata acest aur", a explicat Dykstra.

Dykstra a constatat că Robert Minty ar fi fost conectat la acest incident.

"Destul de sigur, Robert Minty a fost chestorul de construcție de cale ferată la momentul incidentului", a spus Dykstra. "Eu cred că Minty avea nevoie de o diversiune. Deci, cu prerogativele sale, cred că a lansat un zvon ca aurul de 2 milioane dolari se afla din partea de jos a defileului râului, pentru a păstra toată lumea departe de locatia reala a aurului, care in acel timp era mutat pe alt traseu."

Apoi el a descoperit ca aur confederat a fost văzut în Michigan.

"Am gasit un alt articol de ziar, care a vorbit despre o bucată de aur confederata care au apărut la o expozitie de moende din Traverse City. Trei experți au studiat acea bucata de aur și au confirmat că ar fi putut proveni doar din aurul confederat", a spus Dykstra.

Cercetarile sale nu l-au condus insa la posibilitatea clara de a plasa colonelul Minty la expozitia de la Traverse City, dar Dykstra spune ca a descoperit altceva: "Robert Minty era căsătorit cu Grace Ann Minty", a spus Dykstra. Numele ei de fată era "Abbott."

Țărmul West Bay din Traverse City a fost un loc aglomerat în ultima parte a anilor 1800 și începutul anilor 1900, când Thomas Bates a deținut Grand Traverse Herald.

Frații și surorile Abbott locuiau în Traverse City, când aurul Confederației a apărut la expozitia de monede. Minty în cele din urmă s-a căsătorit si cu sora lui Grace, Laura Abbott, și au avut patru copii impreuna.

Printr-o finală conexiune, cautatorul de comori a dedus ca Robert Minty este omul care a furat comoara de aur a confederatiei și a incercat sa il transporte pana in Michigan, insa aurul s-a scufundat cu vagon cu tot in lacul Michigan.

"Numele soacrei lui Robert Minty a fost Thomas-Ann Sutherland, care a avut un fiu pe nume George Alexandru Abbott", a spus Dykstra. "Sora lui George, Grace Ann Abbott, a fost căsătorit cu colonelul Robert Minty. Acest lucru înseamnă că George Alexandru Abbott era cumnatul lui Robert Minty. George Alexandru Abbott a murit în 1921 și a fost persoana care a facut săus secretul bunicului prietenului meu. Povestea se inchide in cerc complet", a declarat Dykstra.

Abbott a lucrat 40 ani în domeniul bancar din Muskegon, ajungand vice-presedinte al Bancii Naționale din Hackley, la începutul anilor 1900. Dar înainte de cariera sa bancara, în 1867, Abbott a fost angajat în biroul de transport de marfă din Michigan Central Railroad, în Jackson, Michigan, unde colonelul Minty s-a retras aproximativ în același timp. Din Jackson, Abbott a mers la Saginaw, unde a fost angajat la Jackson & Saginaw Railroad Company, până la 1871. După aceea, el a fost trimis la Grand Haven, unde a lucrat pentru Detroit, Grand Haven & Milwaukee Feroviar Company, până la 1873. George Alexandru Abbott a murit în Muskegon, Michigan, iar mormântul lui pot fi vizitat acolo si in prezent.

După patru ani de cercetare intensa, atat Dykstra, cat și Monroe cred că aurul confederat pierdut este scufundat adânc în Lacul Michigan, în largul coastei Frankfort, fiind pierdut in incercarea secreta de mutare. prin scufundarea acelui vagon in timpul furtunii.

"Știu că aurul este acolo si așteaptă să fie găsit", a declarat Dykstra.

Cei doi căutători de comori cred ca sunt aproape de a descoperi comoara, deoarece în timpul uneia dintre expedițiile lor, sonarul lor a descoperit pe fundul lacului un motor cu carbune de la o ambaratiune cu aburi.

Dykstra și Monroe cred ca ultimul lor pas este de a ajuta statul Michigan in localizarea aurului. Ei spun că au prezentat deja toate cercetarile facute lui Dean Anderson, un arheolog de stat.

În cazul în care cineva se va decide să meargă în căutarea comorii, iar aceasta va fi descoperită, peste 6.000 de kilograme de aur ar trebui sa se afle in interiorul unui vagon de marfa, scufundat in lac. Valoarea actualizata la preturile de astazi ale aurului este de peste 126 milioane dolari.

O comoară formată de monede vechi de peste 700 ani, expusă public pentru prima dată

O prețioasă comoară formată din monede vechi de peste 700 de ani, care au fost descoperite în Angus, Scoția, va fi expusa pentru prima data in mod public.

Cele 47 monede din argint, ce datează din perioada 1272 - 1307, au fost găsite pe un teren apropiat de Kirriemuir, in urmă cu doi ani, iar ulterior au fost examinate de către Muzeul Național de Scoția.

Monedele sunt din timpul războaielor de independență scotiene. Majoritatea monedelor sunt din perioada lui Edward I al Angliei sau a fiului său Edward al II-lea, deși unele par a fi bătute de regele scotian  Ioan Balliol. În această perioadă, în secolele XIII-XIV, din cauza războaielor, ultimele monede bătute au fost cu John Balliol, in 1296. Următoarele monede au fost batute abia in 1320, așa că a fost o perioadă de aproximativ 13 -14 ani când nu erau sufciente monede din Scotia, iar oamenii au trebuit să se bazeze pe monedele englezesti.

Persoanele care găsesc comori în Scoția au responsabilitate legală de a informa Biroul Coroanei. Atunci când este anuntata descoperirea unui posibil artefact, acesta este analizat și apoi fie este predat înapoi descoperitorului, fie este alocat un muzeu. In acest ultim caz, o suma compensatorie este calculata în mod independent de către experți și apoi banii sunt platiti din bugetul muzeului care a beneficiat de descoperire. Cum in Scoția nu există o piață dezvoltata de obiecte arheologice, statul apeleaza la evaluatori din Anglia.

36000 documente anterioare anului 1600 vor fi disponibile online

"Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României” este un proiect lansat de Universitatea din București, prin care documentele medievale anterioare anului 1600, ce sunt păstrate în Arhivele Naționale,  in original sau copie, vor fi scanate si va fi creată o bază de date digitală accesibilă online, posibil in viitorul website arhivaistorica.ro.

Vor fi scanate documente din 32000 unități arhivistice, situate în 32 de filiale ale Arhivelor Naționale, in acelasi timp documentele fiind si inventariate prin identificatori ca datare, emitent, cota arhivistică, descriere, conținut cu rezumat, indice de nume și indice de materii, precum si prin imaginile documentelor și ale sigiliilor lor ( 250.000 de imagini ).

Baza de date va fi o adevarata comoară istorică, inclusiv pentru pasionatii de detectie metale, accesibila online gratuit de catre oricine, cu multiple posibilitati de gasire a documentelor de către utilizator. Pentru 7 filiale județene cu arhive mai mari se va crea câte un website ce va contine si un muzeu virtual.

De asemenea, 1000 documente vor fi restaurate înainte de scanare.

Majoritatea documentelor vizate de proiect (circa 90%) se referă la istoria Transilvaniei și sunt scrise în limbile latină (80%), germană și maghiară.

Documentele referitoare la țara Românească și Moldova sunt scrise în limbile slavonă și română.

Toate documentele vor fi scanate cu echipament specific, vor fi prelucrate de către paleografi, iar meta-datele rezultate vor fi introduse în baza de date.

Proiectul va fi finalizat pana cel mai tarziu in aprilie 2016, conform initiatorilor acestuia si va avea costuri de aproape 4 milioane lei, dintre care 85% finantare nerambursabila din partea Norvegiei, Islandei și Liechtensteinului, iar 15% finanțare nerambursabilă din bugetul național.