Dictionar mitologie - Litera E

EA (1) Nimfă* care a fost prefăcută într-oi insulă pentru ca 1-a respins pe zeul fluvial
Fasi. (2) Divinitate supremă în mitologia asiro-babiloniană.
E AC Fiu al lui Zeus* şi al Eginei*, tatăl lui Telamon*.şi al lui Peleu*, întemeietor al
dinastiei eacizilor. Cînd ţara lui a fost pustiită de o ciumă, Zeus*, ascultînd rugămintea
acestuia, a schimbat toate furnicile în oameni, care s-au numit apoi mirmidoni* si au
participat la războiul împotriva Troiei*, alături de grecii conduşi de Ahile*. După moarte,
Eac a fost judecător în Infern împreună cu Minos* şi cu Radamant*. O altă versiune
spune că Eac a luat parte la construirea Troiei împreună cu Apollo* şi cu Poseidon*.
EACEE Serbări religioase şi publice la Egina (Grecia) în cinstea lui Eac*.
,DWYN (1) în mitologia celţilor din Britania, zeiţa dragostei. (2) în mitologia vedică,
personificarea cerului luminos.
EAGRU Soţ al Caliopei* si tatăl lui Orfeu*, pe care 1-a iniţiat în misterele lui Bachus* si
în arta poeziei.
EBAL Rege al Spartei, tatăl lui Tindar*, bunic al Dioscu-rilor* si al Elenei*.
.EBE Zeiţa tinereţii veşnice în mitologia greacă, fiica lui Zeus* şi a Herei*. A fost
paharnica zeilor în Olimp* (1)
9 — Dicţionar de initolocjie
129
înaintea lui Ganimede*. Cînd Heracles* a fost adus printre zei, i-a fost dată ca soţie.
Pictură de Allori-Bronzino
EBLIS Divinitate mitologică persană. Geniu al binelui, victorios împotriva îngerilor
răzvrătiţi.
ECAMEDE Sclava lui Nestor*, unul din înţelepţii greci care au participat la asediul
Troiei*.
Homer, Iliada, XI, 624
ECHIDNA Creatură jumătate femeie, jumătate şarpe în mitologia greacă. A dat naştere
unor monştri ca Cerber*, Himera*, leul din Nemesis, Sfinxul*. A fost ucisă, de Argos*
(2), cel cu o sută de ochi.
ECHION (1) Numele unuia din giganţi*. (2) Fiul lui Her-mes*; a luat parte la expediţia
argonauţilor*, pentru obţinerea lînii de aur*.
ECO Nimfă* din Beoţia, căreia îi plăcea să vorbească ifără. încetare. A fost folosită
pentru aceasta de Zeus* ca să o întreţină pe Hera*, în timpul aventurilor lui galante. Cînd
Hera şi-a dat seama, a pedepsit-o, făcînd-o să nu mai poată rosti decît ultimele silabe ale
întrebărilor care îi erau adresate, îl îndrăgise pe Narcis*, dar nu-i putea răspunde acestuia
decît astfel. Narcis, neînţelegînd-o, a respins-o. Disperată, a rătăcit prin munţi ,şi păduri,
pînă cînd din ea nu a mai rămas decît... ecoul, în sfîrşit, după o altă legendă, fiind respinsă
de Narcis, a fost îndrăgită de Pan*, dar nu a putut uita iubirea pentru Narcis şi s-a stins de
durere. Zeii au presehimbat-o într-o stâncă.
Ovidiu, -Metamorfoze, III, 349 şi urm.
f
130
EDESIA -> BIBESIA si EDESIA
EDIP Fiul lui Laios* şi al locastei*. Voind să evite împlinirea unui oracol* care i-a
prevestit că va.fi ucis de propriul lui fiu, Laios, după ce i-a zdrobit picioarele (gr. edip, cu
picioarele umflate), 1-a încredinţat pe Edip unui păstor, pentru a-1 duce pe muntele
Citeron* si a-1 ucide. Salvat însă de alt păstor, Forban (2), si cond'us la Polib*, regele
Corintului, dorind să-şi cunoască originea Edip s-a adresat oracolului de l'a Delfos*, care
îi prezise că îşi va ucide tatăl şi se va căsători cu propria lui mamă. în drum spre
, Teba* (2), la înapoiere, în urma unei neînţelegeri cu un străin, 1-a ucis. Acesta nu era
altul decît tatăl lui. în acelaşi timp, un Sfinx* pustia regiunea Tebei, al cărei rege era
acum, după moartea lui Laios, Creon*, cumnatul său. Cel ce dezlega enigma Sfinxului
devenea regele Tebei ^i lua în căsătorie pe locasta. Edip a intuit răspunsul la ghicitoarea
Sfinxului şi astfel a ocupat tronul .Tebei şi a luat de soţie pe locasta, în realitate propria lui
mamă. A avut doi fii: Eteocle* si Polinice*, şi două fete: Antigona* .şi Ismena*. Mai
târziu, cînd regiunea a fost devastată de o ciumă,' un oracol a atribuit această calamitate
faptului că asasinul lui Laios nu a fost încă pedepsit. Edip a aflat, cu această ocazie, că cel
vinovat era el. De disperare şi-a scos ochii, iar locasta s-a pv.n~ zurat. Edip a .părăsit
Teba, însoţit de Antigona. Aj ^ns la Atena, a fost primit cu înţelegere de regele Teseu* şi a
•'murit la Colonos, în apropierea Atenei.
Cinotone, Edipodia, poem; Eschil, Laios, Edip, Cei şapte contra Tebei; Sofocle, Edip rege, Edip la
Colonos; Euripide, Fenicienele, Edip; Seneca cel Tînăr, Edig rege şi Phoenissae; Statius, Tebaida; , r.
A. Dell'Anguillara, Edip, tragedie; Pierre Corneille, Edip, tragedie; Voltaire, Edip; Hugo von
Hofmannsthal, Edip, tragedie; •\ndre Gide şi Jean Cocteau, George Enescu, Henry Purcel!,
Auggero Leoncavallo, Ildebrando Pizzetti, Igpr Stravinski, Modest •Musorski, Mendelssohn
Bartholdi, muzică; Ingres, Edip yi -Sfinxul, pictură
.EDUCA Divinitate romană, care proteja educaţia copiilor.
131
EEA sau AIA (1) Insulă în care trăia vrăjitoarea Circe*. (2) Regiunea în care se afla
berbecul cu lîna de aur* — după unii Colhida* (Georgia de azi).
EETE Regele Colhidei*. L-a găzduit pe Frixus*, care i-a dăruit berbecul cu lîna de aur*,
rîvnită mai apoi de argonauţi*.
EETION Rege al Ciliciei, tatăl Andromacăi*, ucis de Ahile* împreună cu cei şapte fii ai
lui.
EFESII Serbări nocturne, cu caracter orgiastic, consacrate cultului zeiţei Artemis*, la
Atena.
EFIALTE Unul din titanii* în mitologia greacă, care a participat la revolta împotriva lui
Zeus*. împreună cu fratele lui, Oto*, a fost trăsnit de Apollo*, iar pentru isprăvile lor, au
fost osîndiţi să stea amîndoi în Infern, legaţi de o coloană, spate în spate, si constrînsi să
audă neîncetat ţipetele unei cucuvele.
EGE Oraş în Cilicia, unde era răspîndit cultul lui Asele-pios*.
EGEA Regină a amazoanelor*, înecată în marea care îi poartă a,zi numele: Marea Egee.
EGEMONA Epitet atribuit în Arcadia* zeiţei Artemis* („conducătoarea"), după numele
unui templu care îi era consacrat.
EGERIA Nimfă* romană de o rară frumuseţe, adorată 'ca zeiţă protectoare a naşterilor. A
fost soţia şi sfătuitoarea regelui Nurna Pompiliu*. După moarte, a fost preschimbată întrun
izvor, lîngă Aricia, în Latium*.
Virgiliu, Eneida, VII, 763; Pietro Metastasio, melodramă
EGESTA Personificare a sărăciei în mitologia greacă, fiinţă infernală.
Vergiliu, Eneida, VI, 276
EGEU Tatăl lui Teseu*. L-a ucis pe Androgeu*, fiul lui Minos*, regele Cretei, şi de aceea
a trebuit să trimită în Creta şapte tineri si şapte tinere, pentru a fi jertfiţi Minotaurului*.
Teseu, după ce a ucis monstrul şi a vrut să revină în Atica, în loc să ridice pînzele albe ale
corăbiilor lui, aşa cum fusese învoit cu tatăl său pentru a anunţa de departe victoria, le-a
ridicat, din greşeală, pe -cele negre. Crezînd că Teseu a căzut pradă Minotaurului, acesta
s-a aruncat în mare.
EGIALEA Soţia lui Diomede*, eroul grec afirmat în războiul împotriva Troei*.
EGIALEU Fiu] lui Adrast* (1), singurul supravieţuitor din-trei cei şapte eroi care au
pornit în expediţia împotriva Tebei* (2). Egialeu s-a alăturat celor care au pornit o a doua
expediţie, numită a epigonilor*, pentru a-şi răzbuna părinţii. El însă nu a supravieţuit, iar
Adrast, din disperare, şi-a luat zilele.
EGIDA La început, platoşa lui Zeus*, apoi armura Atenei*. Era confecţionată din pielea
caprei Amalteea* (1), cu capul Gorgonei* în mijloc.
EGIGE Numele uneia din cele şapte fete ale Niobei* şi ale lui Amfion*, ucisă împreună
cu surorile ei de săgeţile zeiţei Artemis*.
EGINA Fiica lui Asopo*; adorată de Zeus*, care, pentru a o întîlni, s-a înconjurat de o
aureolă de foc.
132
133
EGIST Fiu al lui Tieste*. L-a ucis pe fratele acestuia, Atreu*, şi a pus stăpînire pe
Micene*. A fost izgonit însă de Agamemnon*, celălalt nepot al lui Atreu, dar, mai apoi,
acelaşi Agamemnon, când a plecat la războiul împotriva Troiei*, i-a lăsat în grijă tronul,
în timpul absenţei lui, Egist a uneltit cu soţia acestuia, Clitemnestra*, iar la întoarcere, în
înţelegere cu ea, 1-a ucis. Agamemnon a fost apoi răzbunat de fiul său, Oreste*, care i-a
ucis pe amândoi.
Euripide, Edip, Tieste; Sofocle, Electra; Eschil, Agamemnon; Se-neca, Troadele;, Viittorio Alfieri,
Agamemnon
EIRA Zeiţă a medicinii la vechii danezi.
EIRENE Zeiţa păcii* în mitologia greacă, Pax la romani. Este reprezentată ca o femeie
ţinînd într-o mînă o ramură de măslin si în alta pe Pluto* copil, simbol al bogăţiei.
ELA sau HEL Personificarea morţii în mitologia nordică. Era stăpâna Infernului
(Nifelheim*), unde primea pe toţi cei de rea credinţă.
ELECTRION Fiul lui Perseu* si al Andromedei*, rege al Mieenei* si tatăl Alcmenei*.
ELENA Fiica lui Zeus* si a Ledei* în mitologia greacă, sora Dioscurilor* şi a
Clitemnestrei*. De o rară frumuseţe, ea a fost mai întâi soţia lui .Menelau*, regele
Spartei; în lipsa acestuia însă, a fost răpită de Paris*, sub protecţia zeiţei Afrodita*. Grecii
au pornit atunci război împotriva Troiei* pentru a-1 pedepsi pe Paris, fiul regelui acestei
cetăţi, si a o relua pe Elena. După cucerirea Troiei de către greci, Elena a revenit în
Sparta, dar, după moartea lui Menelau, a fost izgonită de fiii acestuia si a murit la Rhodos,
spînzurată de fiii unuia din eroii morţi la Troia.
Homer, Illada şi Odiseea; Virgiliu, Eneida, I, 650, VII, 364; Euripide, Elena şi Troienele, tragedii;
Christopher., Marlowe, Istoria doctorului Faust; Ugo von' Hofmannsthal, Tragedia Elenei, dramă;
Roşmann, Elena; Otto Brues, Oglinda Elenei; Leconte de Lisle, Giovani Pascoli, Gabriele D'Annunzio; Jean
Giraudoux, Războiul Troiei nu va avea loc; Jacques Offenbach, Frumoasa Elena, operetă; Richard Strauss,
Helena, operă, după textul lui Hoffmannsthal; Domenico Veneziano, Gerolamo di Cremona, Ca-riani, Giulio
Romano, Andrea Schiavone, Guido Reni, G. B. Tip-,polo, Gustave Moreau, Van Marees, pictură; Antonio
Canova, sculptură
ELAGABAL Divinitate solară în vechea Sirie, adorată sub forma unei pietre conice.
ELECTRA sau LAODICE (3) Fiica lui Agamemnon* si a Clitemnestrei* în mitologia
greacă, sora lui Oreste* si a •Ifigeniei*. L-a ajutat pe Oreste . să-şi răzbune părintele,
ucigând pe uzurpatorul şi ucigaşul Egist* şi pe Clitem-nestra. (2) Fiică a lui Oceanus* şi a
lui Thetis (1)*, mama harpiilor*.
Euripide, Sofocle, Electra, tragedie; Eschil, Coejorele, tragedie; Prosper Jolyot de Crebillon, Electra,
tragedie; Ugo von Hofmann-stahl, Electra, tragedie; Vittorio Alfieri, Agamemnon şi Oreste, tragedii; Eugen
O'Neill, .Din jale s-a întrupat Electra, tragedie; Francois Joseph Gossec, Andre Gretry, Richard Strauss pe
textul lui Hofmannstahl, muzică
ELENOS Unul din fiii lui Priam* şi ai Hecubei*. Le-a prezis grecilor victoria asupra
Troiei. După moartea lui, Neoptolem* a luat-o de soţie pe Andromaca*, văduva lui
Hector*, şi1 a întemeiat în Epir, unde s-a stabilit, o nouă ,'Troie. Aici 1-a găzduit pe Enea*
în drumul său spre Italia.
Homer, Iliada, VI, 75 şi urm.; Virgiliu, Eneida, III, 295, 334 şi urm.
ELEU Divinitate abstractă în mitologia greacă, personificare a milei.
;ELEUSIS Localitate în Atica (Grecia), în care se organizau serbările în cinstea Demetrei*
şi a Persefonei*. Au
134
135
fost instituite de Orfeu*, ca replică a misterelor egiptene în cinstea 2eiţei Isis*. La aceste
solemnităţi nu luau parte decît cei iniţiaţi. Drumul dintre Atena şi Eleusis — pe o distanţă
de 22 de/km — era numit via sacra (drumul sfînt).
ELEUTERIA Zeiţa libertăţii în mitologia greacă, .corespunzând zeiţei romane Libertas*.
Eleuteria era, de asemenea, unul din numele lui Bachus*: „eliberatorul", „salvatorul".
ELISA Numele originar al Didonei*, întemeietoarea legendară şi prima regină a
Cartaginei.
ELLE Fiica Iui Atamant* şi a Nefelei*. A trebuit să fugă împreună cu fra'tele ei, Frixus*,
de teama celei de a doua soţii a tatălui lor, Ino*. Nefele i-a ajutat să ajungă în Colhida*,
graţie berbecului cu lîna de aur* — ofrandă primită din partea lui Hermes* —, care i-a
dus pînă la destinaţie, în zbor. Elle însă a căzut în mare, care de atunci s-a numit
Ellespont. Frixus a sacrificat berbecul lui Zeus* si i-a dăruit lîna de aur regelui Eete"'.
ELLE N Fiul lui Deucalion* si al Pirrei*, strămoşul cel mai îndepărtat al elenilor.
ELPA Fiica ciclopului* Polifem*, răpită de Ulise*, după ce 1-a orbit de unicul ochi.
ELPEţJOR Tovarăş al lui Enea*, transformat de vrăjitoarea Circe* în porc. Recăpătînd
trup omenesc, a căzut de pe acoperişul palatului vrăjitoarei şi -a murit.
Homer, Odiseea, X, 552 şi urm.; Goethe, Elpenor, fragment dramatic
ELURO Divinitate egipteană cu trup de om si cap de pisică.
136
EMON Fiul lui Creon*, uzurpatorul tatălui lui Edip* la tronul Tebei* (2). Cînd Antigona*
a fost condamnată la moarte de Creon pentru că a îndeplinit ritualul funerar pentru fraţii
ei, Eteocle* si Polinice*, după legile strămoşilor, Emon, care o iubea peste măsură, s-a
sinucis lîngă corpul ei.
EMPUSA Zeiţă înfricoşătoare în mitologia greacă, care trimitea pe lume f antonie
nocturne pentru a-i speria pe oameni. Ea însăşi era o asemenea fantomă, ' folosită în acest
fel de Hecate*.
ENARETE .Nimfă*, soţia lui Eol*, mama lui Alcione*, Si-sif*, Canace*, şi Salmoneu*.
ENCELADOS Cel mai puternic si mâi îndîrjit dintre gi-• ganţi*. Trăsnit de Zeus*, s-a
prăvălit pînă în fundul vul-Icanu'lui Etna* (2), de unde arunca foc şi flăcări. 'Virgiliu,
Eneida, III; 578
. ENDEIDE Fiica centaurului* Chiron* şi soţia lui Eac* de f, la care i-a avut pe Peleu* şi
Telamon*.
ENDIMION Păstor de o rară frumuseţe în mitologia greacă. A fost surprins de Zeus* în
apropierea Herei* şi cpndamnat să doarmă timp de treizeci de ani. Zeiţa Se-lena*,
îndrăgostită de el, venea să-1 vadă în fiecare noapte, iar mai apoi Zeus, înduplecat de
rugăminţile ei, i-a acordat o tinereţe veşnică şi un. somn adînc, timp în 'care Selena îl
putea vizita ori de cîte ori dorea.
John Lyly, Endimloh, dramă; Dia Callecerada, poem; Al. Guidi, povestire romantică; John Keats, poem
narativ; Reinhard Keise, Bernasconi, Niocolo Jommelli (după lin text de Pietro Melastasio), '"' muzică; Citna
da Conegliano, Benvenuto Tisi Garofalo, Giuliu Romano, Annibale Carracci, Tintoretto, Guercino, Van
Dyck, Francesco Mola, Vellani, pictură; Antonio Canova, Endimion dormind, sculptură
137
ENEA Fiul Afroditei* si al lui Anchise* şi soţul Creusei* (2). După incendierea Troici*,
împreună cu tatăl şi cu fiul său, luliu*, a pornit, la porunca zeilor, spre Italia. După o
oprire în Cartagina, cetatea Didonei*, a ajuns în La-tium*. Aici, după ce 1-a învins pe
Turnus*, regele rutu-lilor*,. a luat-o de soţie pe Lavinia*,, fiica lui Latinus* şi a Amatei*.
După moartea lui Enea, luliu a întemeiat oraşul Alba Longa*, iar urmaşii lui au format
dinastia lulia.
Virgiliu, Eneida; Roman d'Eneas, poem în dialect normand; Guido da Pisa, / fătti di Enea, poem; Ariosto,
Orlando Furioso,^ Tor-quato; Tasso, Gerusale mme Liberata; Enea în faţa mormîntului lui Polidor, într-un
codice al Eneidei din sec. VI, la Biblioteca Vaticanului; Perrier, Enea luptă împotriva harpiilor, la Luvru;
Piero di Cortona, Intîlnire cu Venus, la Luvru; Federico Barrocci, Incendiul Troiei, la Galeria Borghese din
Roma; Rafael, Incendia .di Borgo, în Stanze del Valicano; Pietro Berrettini da Cortona,. Enea, Sibila şi
Cărora; relief pe altarul' Gens Augusta din, Cartagina, reprezentînd pe Enea cu Anchise şi Ascaniu, Muzeul
del Bardo; G. L. Bernini, Enea şi Anchise, la Galeria Boţghese din Roma, sculptură
ENEU sau ENO Rege al Calidoniei*, soţ al Alteei* şi părinte al lui Meleagru* şi al
Deianirei*. A introdus viticultura în Etolia (gr. eno's, vin). Mai tîrziu, în Peloponez, a fost
ucis de nepoţi, iar Diomede* 1-a înmormîntat în Argeş* (5).
ENIO Zeiţa războiului în mitologia greacă.
ENIPEU Păstor din Tesalia care, pentru a se face iubit de nimfa* Tiro, a cerut să fie
preschimbat într-un rîu. Nimfa, fermecată de apele lui limpezi, a intrat să se scalde,
devenind astfel mamă a doi copii: Pelia* şi Neleu.
Pelope*, al doilea soţ al H'ippodamiei*, printr-o viclenie, a făcut ca roţile carului pe care
alerga Enomaos, la o întrecere de care, să fie din ceară; ele s-au topit şi astfel Enomaos a
pierdut cursa şi a murit. După aceea, Pelope a luat-o de soţie pe Hippodamia..
ENONA Nimfă* din Frigia. A fost prima soţie a lui Paris*, care a adus-o de pe muntele
Ida*. Părăsită apoi, 'a murit de durere. După o altă versiune, Paris, rănit în timpul
asediului Troiei*, a cerut să i se aducă soţia care ar fi avut darul de a-i salva viaţa. Enona
a refuzat, dar, , după ce a aflat de moartea lui Paris, s-a aruncat pe rugul de incinerare al
acestuia.
EOL 'Regele vînturilor în mitologia romană, pe care •le stăpînea în peşterile Insulelor
Eoliene, din apropierea Siciliei.
Homer, Odiseea, X, 2 şi urm.; Virgiliu, Eneida, I, 52.
-,-EOS Personificarea Aurorei* în mitolpgia greacă, fiica «lui Hiperion*, mama
vînturilor. Disperată din cauza uciderii celor doi fii ai ei, Enatros şi Memnon*, a plîns
atîta, nncît lacrimile i-au fost schimbate în rouă. Guido Reni, Aurora, pictură
EPEOS Făuritorul calului troian introdus de greci în cetatea lui Priam* în urma trădării
grecului Sinon*. Virgiliu, Eneida, II ,264
ENLIL La babilonieni, zeu al pămîntului şi al atmosferei, identificat cu Bel* (1) al
semiţilor.
ENO -* ENEU
ENOMAOS Fiul lui Ares* si tatăl Hippodamiei* (2). I s-a prezis că în ziua cînd fiica lui se
va căsători, el'va muri.
:EPIDAUR Oraş în Argos* (5), .în Peloponez, în care se afla un renumit templu al lui
AsClepios*. Aici, zeul era
['•'venerat sub forma unui şarpe. Templul era loc de pelerinaj şi de vindecare a bolilor, în
Epidaur există încă ruinele unui magnific teatru, ale unui stadion şi ale unui
'impunător local de scoală.
138
139
EPIGONI Fiii--eroilor care au luptat împotriva Tebei* (2); au format o altă expediţie de
revanşă, pentru a-i răzbuna părinţii ucişi toţi, în afară de Adrast*. Noua expediţie a reuşit,
şi-a pierdut viaţa doar fiul lui Adrast, Egialeu*.
EPIMETEU Fiu al titanului* lapet* si al Asiei*, soţul
Pandorei*. El este cel care a deschis cutia Pandorei, din
care au ieşit toate relele. De la Pandora a avut-o pe
Pirra*.
Ovidiu, Metamorfoze, I, 350 şi urm.
EPIONA Soţia lui Asclepios*. Numele ei înseamnă ,,cea care vindecă". Fiicele ei au- fost
Igea*, zeiţa sănătăţii, si Egle, zeiţa eternei tinereţi.
EPONA Zeiţă protectoare a cailor la gali şi la romani. Era venerată în ţările aflate de-a
lungul Dunării.
ERATO Muza* poeziei lirice şi a mimei în mitologia greacă, reprezentată cu o liră în
mînă.
Le Sueur, Eralo, Polimnia şi Melpomene, pictură la Luvru
EREB (1) Fiul haosului* si -al întunericului, soţul Nopţii*. Răzvrătindu-se împotriva lui
Zeus*, a fost schimbat într-un rîu si aruncat în. Infern. (2) Nume al Infernului.
EREUTEION Unul din templele de pe Acropole*, dedicat lui Poseidon*. A fost distrus de
Xerxes, regele perşilor, şi reconstruit pe timpul Iul Pericle.
ERESKIGAL Regina morţilor în mitologia calderi-asi-riană. Trăia sub pămînt, unde
supraveghea sufletele celor morţi.
140
ERESIDE Nimfe* care o serveau pe zeiţa Hera* în baie,
ERIDAN (1) Fiul lui Oceanus* şi al lui Thetis* (1). (2) Numele stelei în care Apollo* 1-a
schimbat pe fiul lui, Fe-ton*.
ERIFILE Fiica lui Adrast* (1) si soţia lui Amfiarau*, regele Argosului* (5). Pentru a avea
colierul Harmoniei*, a des-ităinuit refugiul în care se ascunsese soţul ei ca să nu participe
la războiul împotriva Tebei* (2). Pentru această trădare, fiul ei, Alcmeon*, a ucis-o.
ERIGONA (1) Fiica lui Egist* şi a Clitemnestrei*. L-a adorat pe Oreste* şi a avut de la el
pe Pentil*. (2) Fiica lui Icar*. Cînd a aflat de moartea tatălui ei, s-a spînzu-rat de un
copac. A fost preschimbată apoi în constelaţia Fecioara.
ERIMANT Munte din Arcadia*, pe care Heracles* a înfruntat porcul mistreţ.
ERINH sau FURII Zeiţele răzbunării, fiicele Aheronu-lui* şi ale Nopţii"' sau •— după o
altă versiune — ale lui Pluto* şi Pro'serpinei*. După Virgiliu, erau trei: Aletto, Tisifona şi
Megera. Capul lor era plin de şerpi încolăciţi. Dezlănţuiau războaie, epidemii, ciumă,
inundaţii, secetă şi foamete. Li se jertfeau oi negre, berbeci si turturele. li făceau pe cei
nelegiuiţi şi pe ucigaşi să-şi piardă minţile. Supravegheau'însă ordinea materială şi morală
a vieţii oamenilor. La greci erau cunoscute cu numele de eumenide şi erau numai
binevoitoare. Au avut un templu în Atena, pe colina Areopagului, şi au fost venerate pentru
afinitatea lor cu lumea morţilor. Romanii le mai numeau şi dîrae.
ERIS Fiica Nopţii*, zeiţă greacă a discordiei. Fiindcă nu a fost invitată la nunta .lui
Peleu* cu Thetis* (2) , a aruncat
141
invitaţilor un mar de aur pe care era scris: „celei mai frumoase". Paris* 1-a oferit" Af rodi
tei*, preferînd-o Atenei* şi Herei*. Alegerea aceasta a provocat, printre altele, războiul
Troiei*. Romanii o numeau Discordia*.
ERISITTON Fiul unui rege din Tesalia. A fost constrâns să se autodevoreze, deoarece şi-a
permis să doboare pîţiva copaci din pădurea consacrată zeiţei Demetra*.
ERITEA Insulă legendară, în care se aflau turmele lui Gerion*, pe care le-a luat cu sine
Heracles*.
ER1TREA Oraş din lonia, locul de naştere al sibilei* cu acelaşi nume, care a prezis
greoilor că vor cuceri si vor distruge Troia*.
Michelangelo, plafonul Capelei Sixtine din Muzeul Vaticanului
/
ERIX Fiul Afroditei* şi al lui Bute* (3), rege al Sici-liei. Obliga pe călătorii străini să-şi
încerce puterile cu el. Pe cei învinşi, îi omora. La rîndul; lui, a fost ucis de Heracles*, care
i-a îngropat trupul sub templul zeiţei Afrodita*. După o altă versiune, a fost făcut stană de
piatră cu capul' Medusei*, folosit de Perseu*.
Virgiliu, Eneida, V, 392, 412 şi urm.; Ovidiu, Metamorfoze, V, 195 şi urm.
EROS Zeul iubirii în mitologia greacă, fiul Afroditei* şi al lui Ares*, soţ al nimfei*
Psyche*. Zeii 1-au oferit oamenilor în dar ca pe o forţă care inspiră pe poeţi şi pe artişti,
motiv de bucurie a vieţii. Este reprezentat ca un copil sau ca un tînăr ţinînd un deget în
gură, pentru a sugera discreţia, cu aripi, înarmat cu un arc şi tolbă, plină cu săgeţi ce le
lansa către zei si oameni, insuflîn-du-le iubirea, sentimentele delicate, în alte reprezentări
apare ca un copil care torturează un fluture, simbol al sufletului; uneori în rolul fluturelui
apare o tînără cu
142
aripi de fluture. A căpătat între timp şi un caracter funerar, .figurînd ca un copil ţinînd o
flacără cu vîrful în jos, însoţind mormintele şi sarcofagele.
Platon, Banchetul şi Fedru; Jerjy Zulanski, Eros şi Psyche, dramă; Basinio Basini, Hesperide, poem epic,
Robert Herrick, poem; Jacopo Peri, operă lirică; Praxiteles, statui.la Tespine şi Parios; Scop, statuie la
Megara; Lisipp, statuie; picturi pompeiene, mozaicuri; Diana -cu mai mulţi amoraşi, basorelief pe un
sarcofag roman, la Luvru. Eros şi Endimion, pe un vas din Midia, la British Museum din Londra
IERSILIA Fiica regelui sabinelor, Tatius, şi soţia lui Ro-mulus*. A fost divinizată o dată cu el. Ovidiu,
Metamorfoze, XIV, 829 şi urm.; Guercino, Ersilia separă pe Romulu:; şi Tatius, pictură la Luvru
j; ESCULAP Zeul medianei în mitologia romană. Era venerat la.Epidaur*, unde avea un
templu renumit..Insem-1 ncle lui erau o nuia şi un şarpe.
ESHMUN Divinitate feniciană, personificată în Steaua Polară, în stare să vindece orice
boală. A fost asimilată zeului grec Asclepios*.
ESIONA Fiica lui Laomedon*, regele Troiei*. Trebuia să t fie jertfită monstrului trimis de
zeul Poseidon* ca să Bpustiască regiunea, dar a fost salvată de Heracles*. l Ovidiu,
Metamorfoze, XI, 194 şi urm.
ESTIA Zeiţa vetrei familiale în mitologia greacă, fiica lui Cronos* şi a Geei*, protectoarea
casei. I -se ofereau primele roade ale pămîntului, precum şi viţei. La romani se numea
Vesta*. Ea trebuia să păstreze, împreună cu preotesele ei, nestins focul sacru. Era
simbolul statului.
Reprezentare pe Vasul Franţois din Florenţa. Fidias şi Scopaş, sculptură.
143
ETEOCLE Fiul lui Edip* si al locastei*, fratele lui Polinice* şi al Antigonei*. L-a izgonit pe
Polinice de la tronul 'Tebei*' (2), lăsat de Edip, dar Polinice a chemat un_ grup de eroi pentru
a lupta împotriva lui (-> Cei şapte împotriva Tebei). în timpul luptelor, cei doi fraţi au murit în
aceeaşi înfruntare, iar când cadavrele au fost puse pe rug, flacăra s-a împărţit în două. G. B.
Tiepolo, Moartea lui Eteocle şi Polinice, pictură la Viena
ETNA (1) Nimfă*, fiica lui Uranus* şi a Geei*; de la ea a rămas numele vulcanului Etna. (2)
Vulcan în care, după legendă, zeul Vulcan* îşi avea atelierul. Acolo fabrica trăsnetele pentru
Zeus*.
ETRA Mama lui Teseu*. Răpită de Dioscuri*, ea a devenit sclava Elenei*. După cucerirea
Troiei* de către greci, a fost eliberată de nepotul ei, Demofon*.
EUFEM' Fiul lui Poseidon* şi al Europei*, cîrmaciul argonauţilor*. A ajuns stăpînu'l Libiei,
aşa cum i-a prezis Medeea*.
EUFROSINA Una din cele trei graţii*. EUMENIDE -> ERINH
EUMEU Păzitorul porcilor lui Ulise*, în Itaca. L-a ajutat apoi pe erou să izgonească pe
peţitorii Penelopei (proci*). Homer, Odiseea, XV, 37-1 şi urm.; XVIII, 507 si urm,
EUMOLP Considerat fiul lui Poseidon* şi al Chionei*, de origine tracă. Cel care a introdus la
Eleusis* misterele dedicate zeiţei Demetra* si care 1-a învăţat pe Heracles*
144
muzica. A fost ucis de Erecteu în războiul împotriva ate-nienilor.
EUPIT Tatăl lui Antinou* (1). Cînd acesta a fost ucis de Ulise* pentru că era cel mai îndîrjit
dintre pretendenţii Penelopei* (proci*), Eupit a încercat să ridice poporul Itacăi
împotriva eroului, dar' a fost ucis de Laerte*. Homer, Odiseea, XXIV, 469 şi urm.
EUPLEA Epitet al zeiţei Venus*, protectoare/ a navigatorilor. A avut un templu lingă Napoli.
EU RIALE Una din cele trei gorgone*.
EURIALOS (1) Unul din membrii celei de a doua expediţii împotriva Tebei* (2), aceea a
epigonilor*. (2) Prieten exemplar al lui Nexus*, împreună .cu care a şi murit luptînd
împotriva rutulilor*.
.Virgiliu, Eneida, V, 294, 334; X, 179, 199, 326, 431
EURICLEA Doica lui Ulise*, care la reîntoarcerea aces-,tuia de la Troia*, travestit în cerşetor,
1-a recunoscut după o rană veche la picior. Honaer, Odiseea, I, 429 şi urm.; XIX, 353 şi
urm.
EURIDICE Soţia lui Orfeu*, ucisă de muşcătura unui şarpe. Orfeu, îndurerat, a coborît în
Infern şi, cu lira, i-a înduioşat pe Hades* şi pe Persef ona* să i-o redea, dar a obţinut aceasta
cu condiţia ca, pînă ce vor ajunge pe pămînt, ea să meargă în urma lui, iar el să nu o privească
nici o singură clipă. Orfeu, nerăbdător de a revedea chipul soţiei iubite, s-a întors şi Euridice a
dispărut pentru totdeauna.
Euridice, Orfeu şi Mercur, sculptură în Muzeul Naţional din Napoli; Virgiliu, Georgice; Ovidiu,
Metamorfoze; Ottavio Rinuccini, Euridice, povestire dramatică; Jacopo Peri, Euridice, operă lirică,
Nicolas Poussin, pictură
10 — Dicţionar de mitologie
145
EURILOH Tovarăş de peripeţii ăl lui Ulise*. împreună cu acesta, a evitat puterea vrăjii
zeiţei Circe*, care i-a transformat pe unii din însoţitorii eroului în porci.
Homer, Odiseea, X, 205 şi urm.
EVADNE Soţia titanului* Capaneu*, trăsnit de Zeus*, la Teba* (2). Neputîndu-i
supravieţui acestuia, s~a aruncat pe acelaşi rug. Virgiliu, Eneida, VI, 447
EURIMAH Unul din pretendenţii soţia lui Ulise*.
Homer, Odiseea, XVIII, 349 şi urm.
Penelopei* (proci*).
EVANDRU Fiul lui Hermes:':; s-a stabilit în Latium* şi 1-a susţinut pe Enea* împotriva lui
Turnus*.
Virgiliu, Eneida, VIII, 52, 102, 514, 496
EURIMEDON (1) Regele titanilor* răzvrătiţi împotriva lui Zeus*. (2) Vizitiul lui
Agamemnon*.
EURINOME (1) Fiica lui Oceanus* sau a iui Zeus*, mama graţiilor*. (2) Sclava
Penelopei*,- soţia lui Ulise*. (3) Mama lui Adrast* (2).
EURITION Centaur* care a încercat să o răpească pe 'Hippodamia* (1) în timpul nunţii ei
cu Piritou*, regele lapiţilor*. Aces>ta a fost motivul unei îndîrjite lupte între centauri si
lapiţi. Au învins aceştia din urmă, iar lEurition a fost ucis mai tîrziu de Heracles* sau,
după alţii, de Teseu*.
'EURO -> ARGESTE
EVANEMOS Epitet al lui Zeus* ca protector al corăbie-rilor si al înaintării lor pe mare. A
avut un cult pe Aven-' ţin* (2).
EV ANTE Fiu pe care Dionysos* 1-a avut de la Ariadna*.
EVOE! Strigăt de exaltare în timpul procesiunilor dedicate lui Dionysos* sau lui Bachus*.
EYRA In mitologia scandinavă, zeiţă benefică, protectoare a sănătăţii oamenilor.
EZAGUhlS în mitologia lituaniană, zeu al morţii, căruia i se dedicau procesiuni
funebre.
EUROPA Fiica regelui fenician Agenor* şi a Telefassei*, sora lui Cadmos* în mitologia
greacă, într-o zi, aflîndu-se pe ţărmul mării împreună cu alte tinere, a fost răpită de Zeus*
care a luat înfăţişarea unui taur, alb, şi a dus-o în insula Creta. Acolo a dat' naştere lui
Minos* şi lui Radamant*.
Ovidiu, Metamorfoze, II, 833 şi urm.; Paolo Veronese, Sebastiano Ricci, Petei- Lely etc., Răpirea Europei,
picturi
EUTERPE Muza* poeziei lirice şi a muzicii în mitologia greacă.

Dictionar mitologie - Litera D

DABAIDA Divinitate în America Meridională. Dezlănţuia furtuni, fulgere şi tunete.
DACTILI Demoni* originari din muntele Ida* si stabiliţi în insula Creta. Erau socotiţi a fi
primii meşteşugari ai metalelor.
DAFNIS. (l) Păstor din Sicfflia, socotit fiu al lui Mercur*, îndrăgostit de nimfa* Chloe,
povestea lor de iubire a inspirat mulţi creatori. (2) Fiul lui Hermes" şi al unei naiade*. I se
atribuie invenţi'a poeziei bucolice. A rămas orb în clipa cînd s-a dovedit infidel nimfei
îndrăgite mai înainte.
Longos, Dafnif; şi Chloe, poem; Maurice Ravel, Dafnis şi Chloe, poem coregrafic
DAFNOMANŢIE Profeţie practicată în Grecia, prin mijlocirea frunzelor şi a ramurilor de
lauri sau de dafin.
DADEE Serbări celebrate la Atenş, în timpul cărora torţele se ţineau aprinse timp de trei
zile.
DAG Zeul luminii în mitologia nordică, fiu al Nopţii* şi al picăturilor de rouă.
DADUCOS Preotul suprem care, în timpul Misterelor de la Eleusis*, purta flacăra sacră,
simbol al eternităţii cultului zeiţei Cibele*.
DAEVI Genii* rele sau zei războinici în mitologia persană. Făceau parte din suita lui
Ahriman*, personificarea răului.
DAFNE. Nimfă* iubită de Apollo*. în timp ce, o dată, era urmărită de acesta, a implorat
ajutorul altor zei şi' în aceeaşi clipă, sub privirea înmărmurită a lui Apollo, s-a prefăcut în
laur. Cu frunzele ei, mai tîrziu, erau încununate frunţile poeţilor.
Ovidiu, Metamorfoze, I, 452, Statiu, Lucian, G, B. Marino, Ottavio Rinuccini, melodramă, muzică de Jakopo
Peri, Gabriele D'An-nunzio, poem; frescă la Pompei în Casa familiei Vettius; Anto-
DAGDA Zeu binevoitor al celţilor din Islanda. Avea două fiice: pe Angus*, zeiţa iubirii, şi
pe Brigit*, zeiţa poeziei şi a înţelepciunii.
DAGON Divinitate venerată de filisteni, în Siria. Era reprezentată cu o coadă de peşte.
După o versiune, proteja agricultura.
DAIBOTH Idol feminin în mitologia japoneză, înconjurat de nimburi de aur, adevărat
furnicar de alte divinităţi mai puţin importante.
DAIKOKA Divinitate japoneză, protectoarea meşteşugarilor.
114
115
DAIMONI -> DEMONI
DAIRO Autoritatea religioasă supremă la japonezi. După unii, fiu al cerului.
DAJOWE Solemnitate religioasă japoneză, în care împăratul (mikado) oferă zeilor orezul
nou cules.
DAM ĂST ~» PROCUST
DAMASTOR Unul din giganţii* rebeli în faţa autorităţii Hui Zeus*. Neavînd altă armă,
aruncă împotriva acestuia un alt gigant, pe Atlas* (1), pietrificat de zeiţa Atena*.
DAMIA (1) Zeiţă a vegetaţiei în mitologia greacă, corespunzătoare Persefonei*. (2)
Preoteasă a Cibelei*.
DAMISOS Cel mai iute dintre giganţi*. Chiron* 1-a dezgropat şi i-a luat gleznele,
punîndu-le la picioarele lui Ahile*, discipolul său. In felul acesta, eroul de la Troia* a
devenit cel mai iute alergător.
DANACEE Monedă pusă de greci în gura. morţilor pentru a o avea în clipa cînd Caron* îi
primea în barca lui, pentru a-i transporta pe apa Stixului*, în Infern.
DANAE Fiica lui Acrisiu*, regele Argeşului* (5), şi a. Euri-dicei*. Pentru a evita
împlinirea unei profeţii, după care •• Danae trebuia să se supună lui Zeus*, Acrisiu a
închis-o într-un turn. Zeus însă s-a transformat într-o ploaie de aur şi a pătruns în turn
nestînjenit, Danae împreună cu
116
copilul a fost aruncată de Acrisiu în mare şi salvată prin graţia zeilor. Fiul ei a fost
Perseu*.
Fresce în Casa familiei Vettius şi în Casa Reginei Margareta din Pompei; Tiziano, Correggio,
Tintoretto, Rembrandt, Van Dyck, pictură
DANAIpE Cele cincizeci de fiice ale lui Danaos*, regele
Libiei.
Antonio Salieri; Danaidele, tragedie lirică
DANAOS Fiul lui Belo* (1), rege al Libiei. De cele cincizeci de fiice ale sale s-au
îndrăgostit cei cincizeci de fii ai lui Egipt, propriul său frate. Danaos fugi cu fetele sale în
Argos (5), unde ajunse un rege iubit de populaţia acestei regiuni pentru
prosperitatea'obţinută acolo. In acelaşi timp avu proasta inspiraţie să-si pună fetele să-si
ucidă soţii. Dintre aceştia s-a salvat numai Linceu*, care nu 1-a iertat.
DANUBIU Divinitate a fluviului cu acelaşi nume, la sciţi.
3ARDANI Un alt nurne al troienilor, de la Dardanos*, iul lui Zeus* şi al Electrei*. Ţinutul
se numea Troada şi ra stăpînit într-un timp de Enea*.
DARDANOS Fiul lui Zeus* si al Electrei*, strămoş al tro-snilor, născut în Etruria (Italia);
întemeietorul oraşului )ardania, Troia* de mai tîrziu.
irgiliu, Eneida, VIII, 134
al
.RETE (1) Renumit boxer în Troia*. (2) în Iliada, apare preot al lui Hefaistos*. (3)-
Credincios tovarăş de lupte lui Hector*i.
DARMA Zeu vedic cu înfăţişarea unui bou, despre care se spune că ar fi apărut din
sînul lui Brahma*.
117
DAUNUS Părintele lui Turnus*, rivalul lui Erîea. Virgiliu, Eneida, X, 616
DAZBOGU Zeul soarelui şi personificarea acestuia în mitologia slavă, identificat cu
Apollo* din mitologia
greacă.
• »
DEDAL Arhitect atenian, inventator si sculptor, „Invidios pe nepotul său, Tăios*, 1-a ucis
şi s-a refugiat în Creta, la regele Minos*. Aici a construit labirintul*, în care Mi-nos 1-a
închis pe Minotaur*. Bănuit apoi de a fi corftri-buit la fuga lui Teseu* care a venit să
ucidă monstrul — el fiind acela care a dat Ariadnei* firul care 1-a scos pe Teseu din
labirint — şi-a făurit pentru el şi pentru fiul lui, Icar*, aripi din ceară,. care i-au ajutat săşi
ia zborul din Creta. Icar însă s-a apropiat prea mult de soare, aripile s-au topit şi s-a
prăbuşit în mare, în apropierea Sardiniei. Dedal a ajuns pînă în Sicilia, unde a fost primit
de regele Cocal*. Acesta, temîndu-se de răzbunarea lui Minos, a preferat să-1 omoare.
Lui Dedal i se atribuie, printre altele, şi construirea templului lui Apollo* din Cumae.
Frescă la Pompei, în Casa lui Menandru şi în Casa familiei Vettius; Sofocle, Euripide şi Aristofan,
Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 183 şi urm.; Gabriele D'Annunzio, literatură; Brueghel, Brili, pictură;
Antonio Canova, sculptură
DEET în .mitologia egipteană, regiunea parcursă de soare în timpul nopţii.
umbrelor,
DEIANIRA Fiica lui Eneu*. Avînd de ales între Ahelou* şi Heracles*, 1-a preferat de soţ
pe al doilea. S-a îndrăgostit. de ea şi centaurul* Nexus*, pe care Heracles 1-a ucis însă.
Pentru a se răzbuna, înainte de a muri, Nexus a lăsat Deianirei un talisman cu sîngele lui
otrăvit, amă-gind-o că ea, în momentele de infidelitate din partea soţului, 1-ar putea
readuce pe acesta pe drumul cel bun.
118
O dată, cu o astfel de ocazie, ea i-a dat lui Heracles acest talisman, iar eroul, folosindu-1,
a murit în dureri îngrozitoare. De disperare, Deianira şi-a luat zilele.
Ovidiu, "Metamorfoze, IX, 98; Guido Reni şi Gaetano Cando'lfi, pictură
DEIDAMIA Fiica lui Licomede* (1). A avut de la Ahile* pe Neoptolem* care, mai tîrziu,
îl va ucide pe regele Troiei*, Priam*, în conflictul dintre greci şi troieni.
DEIFOB Fiul lui Priam*, regele Troiei*, si al Hecubei*. upă moartea lui Paris*, a luat-o
în căsătorie pe Elena*, ar cînd Troia a căzut în mîna grecilor, a fost ucis de
VIenelau*, primul soţ al Elenei.
DEIFOBE Numele sibilei* cumane (sau din Cuma*), care 1-a călăuzit pe Enea* în Infern.
/irgiliu, Eneida-, VI, 36
DEILEON Tovarăş al lui Heracles* în expediţia argonauţilor*.
1EION Fiu al lui Eol* şi soţ al Aurorei*.
1EIPILE Fiica lui Adrast* (1) si soţia lui Tideu*.
~)ELFICA (1) Sibilă*, fiica ghicitorului Tiresias* si preoteasă a lui Apollo* la Del'fos*.
(2) Delficul era numit si \pollo*, datorită templului de aici închinat lui.
~)ELF1NEE Serbări celebrate la Atena, în cinstea lui Apollo Delficul (-> Delfica
(2)).
119
DELFOS Oraş în Focida (Grecia), unde se afla templul şi oracolul* lui Apollo*. Aici îşi.
rostea Pitia* profeţiile. Pe faţada templului erau scrise cuvintele: „Cunoaste-te pe tine
însuţi".
DELIA Unul din epitetele zeiţei Artemis*, care s-ar li născut în insula Delos*.
DELII Serbări instituite de Teseu* în cinstea lui Apollo*, născut în insula Delos*,
DELLO Fecioare, preotese ale soarelui, la incaşii din Peru,
DELOS Insulă în arhipelagul Ciclări* Apollo* şi Artemis*.
unde s-au născut
DELUENTINO Zeu invocat ae teja de duşmani.
omani pentru a-i pro-
DEMETRA Zeiţa agriculturii şi a recoltelor în mitologia greacă; era, de asemenea, zeiţa
vieţii sociale armonioase şi a fertilităţii. Fiica lui Cronos* şi a Rheei*, i-a dat lui Zeus* pe
Persefona*, care i-a fost răpită de Pluto* şi dusă în Infern. De la Zeus, ea a obţinut mai
apoi ca Persefona să stea cu ea nouă luni şi trei luni cu Pluto. Templul său cel mai
important era la Eleusis*, unde se celebrau vestitele Mistere din Eleusis*. Demetra a fost
identificată cu zeiţa Ceres* la romani. Este reprezentată — pe o frescă din Pompei — ca o
femeie încununată cu spice de grîu, cu o torţă în dreapta şi un mănunchi de spice în
stînga.
Demetra din Cnidos, la British Museum din Londra; frescă din Pompei
120
DEMODOIi Cîntăreţ orb la curtea lui Alcinou*, regele feaciilor*.
Homer, Odiseea, VIII, 44, 62 şi urm.; 471 şi urm.
DEMOFILA (gr. prietenă a poporului) Epitet al sibilei* cumane (sau din Cuma*).
DEMOFON Fiu al lui Celeu*, regele cetăţii Eleusis*. A fost hrănit de Demetra* numai cu
ambrozie* si pus în fiecare noapte să se purifice; mama lui Demofon, Meta-nira*, a rămas
surprinsă de acest tratament si a împie-dicat-o pe zeiţă să se mai ocupe de fiul ei. Dar în
acest fel, el a pierdut nemurirea.
DEMONI sau DAIMONI Fiinţe intermediare între zei şi oameni, unele bune altele rele. La
romani, corespundeau geniilor*. Socrate însuşi socotea că posedă un astfel de demon, un
fel de glas al conştiinţei. La romani, geniile erau în acelaşi timp spiritele morţilor sau
umbrele acestora.
DEMOS Unul din caii lui Marte*.
DEMOPTOLEMOS Unul din principalii pretendenţi la mîna Penelopei* (proci*), ucis
de Ulise*.
|v DENDROFORH Serbări orgiastice în onoarea lui Diony-p sos* şi a Cibelei*.
l
p DEN T RIT E Epitet atribuit Elenei*, soţia lui Menelau*,
|! răpită de Paris*, autoarea războiului între greci şi troieni.
După căderea Troiei*, revenită îri patrie, a fost ucisă din
răzbunare de fiii uneia din văduve, regina Palissa, prin
spînzurare de un copac (gr. dendron).
121
DERCETÎS Mama Semiramidei, întemeietoarea legendară a Babilonului. Şi-a părăsit fiica
şi s-a aruncat într-un lac, unde a fost prefăcută într-o .sirenă. Venerată ca zeiţă a Siriei şi
Feniciei, a fost reprezentată cu'coadă de peşte.
DESTIN Cel mai puternic dintre toţi zeii, fiul Nopţii* şi al .haosului*. Era închipuit ca un
bătrîn venerabil, sprijinit cu picioarele pe pământ, ţinînd în mînă o urnă cu ursitele tuturor
muritorilor şi nemuritorilor.
DEUCALION Fiul lui Prometeu* şi soţul Pirrei*. Aflînd că Zeus* vrea să dezlănţuie un
potop şi să distrugă omenirea, şi-a făcut o corabie pe 'care a reuşit să se salveze de la
moarte. După noua zile şi nouă nopţi, el s-a oprit pe muntele Parnas*. Cînd apele s-au
retras cu/totul, spune legenda, a consultat un oracol* care 1-a sfătuit să se arunce în mare,
el, soţia lui şi oasele mamei lor. înţelegând că e vorba de oasele Marnei Terra, ei au
aruncat în urmă pietre. Din ele au ieşit tot atâţia barba!! cît si femei, încît Pămîntul s-a
populat fn continuare. Ovidiu, Metamorfoze, l, 313 şi urm.
DI AN A Zeiţă italică, personificînd lima. Corespundea zeiţei Artemis* în mitologia
greacă. Era protectoarea vînă-torii si a sclavilor şi patroană a alianţelor dintre oraşele
latine. Un templu al ei se afla în Aricia, lîrîgă Roma, şi un altul pe Aventin* (2). Este
reprezentată ca o tînărâ îmbrăcată sumar, cu o tolbă cu săgeţi pe umăr si însoţită de o
căprioară.
Jorge de Montemayor, Diana, roman pastoral; Gaspar Gil Polo, Diana îndrăgostită, roman pastoral; Jean
Goujon, Diana, sculptură la Luvru; Ubaldo Gandolfi, Diana şi Endimione; Annibale Carracci, Diana
surprinsă de. Acteon; Paolo Veronese, Diana şi clinele, pictură /
DIAVOL -» DRAC
DICA sau DICE Personificare a justiţiei în mitologia greacă. Ea denunţa tatălui ei, Zeus*,
pe cel vinovaţi de .fapte necinstite.
DICE --> DICA
DEV Duhuri care trăiau printre ruine, sub formă de şerpi, în mitologia vedică.
DEVA Numele tuturor zeilor în mitologia vedică.
DEVERONA Divinitate latină, protectoare a curăţeniei căminului, a naşterii copiiior, a
recoltei şi roadelor pă-mîntului.
DIA Zeiţă romană, identificată cu Ceres*. Cultul ei era oficiat de preoţii arvali*.
DIDONA sau ELISA Prinţesă feniciană ajunsă în nordul Africii, după ce soţul ei, Sirieu*,
a fost ucis de Pigma-lion* (2). Aici a întemeiat Cartagina. Mai tîrziu însă, şi-a luat zilele,
fiindcă voia să scape de ameninţările regelui : Iarba*, care ar fi vrut s-o ia de soţie; după o
altă legendă, s-a sinucis fiindcă a fost părăsită de Enea*, pentru care' încercase o mare
iubire.
yirgiliu, Eneida, IV; Etienne Jodelle, Sacrificiul Didonei; Christopher
Marlowe, Tragedia Didonei; Al. Hardy Sacrificiul Didonei; Ş,Cristobal' de Virues, Elisa-Dido,
tragedie; Pietro Metastasio, Di-na părăsită, melodramă; Henry Purceii, Dido şi Enea, operă .'lirică;
Domenico Scarlatti, Didona părăsită; Hector Berlioz, Di~
dona şi troienii în Cartagina, muzică, Rubens, Didona pe rug; VGuercino, Moartea Didonei; Claude
Lorrain, Didona; Joseph T.urner,
Didona construieşte Cartagina; Reynolds, Moartea Didonei,
pictură
123
DIMA Rege al Traciei şi părinte al Hecubei*, soţia lui Priam*.
DINO Una din cele trei graie* în mitologia greacă, surori ale gorgonelor*. Ele aveau un
singur oohi şi un singur dinte, de care serveau alternativ.
DIOMEDE (1) Fiu al lui Tideu*. A luat parte la războiul Troiei*. Cu ajutorul Atenei*, i-a
rănit chiar pe Ares* şi Afrodită*, împreună cu 'Ulise* a transportat apoi statuia sacră a
Atenei (Paladiu*) în Argos* (5). De aici a plecat mai departe, în Italia de sud, unde a
întemeiat mai multe cetăţi, printre care Brindisi si Benvento. După versiunea lui Dante,
Diomede 1-a însoţit pe Ulise pînă la Coloanele lui Hercuile* şi împreună cu el şi-a găsit
moartea acolo. (2) Fiul lui Hermes* şi rege al Traciei. Făcea ca străinii pripăşiţi prin ţara
lui să fie devoraţi de cai. Her-cule* 1-a pedepsit, pregătindu-i aceeaşi, moarte.
Homer, Iliada, V, 330 si urm.; 850 şi urm.; Virgiliu, Eneida, I, 97, 471, II, 164; X, 28; Dante, Infernul, c.
XXVI
DIOMELE Serbări vesele la Atena, în cinstea lui Hera-cles*.
DIONA Fiică a lui Uranus* si a Geei* în mitologia greacă, una din soţiile lui Zeus*. După
o legendă, ca este mama Afroditei*.
DIONEA Alt nume a)l zeiţei Afrodita*, provenit de -la numele mamei ei, Diona*.
DIONISII Serbări în cinstea lui Dîonysos* ţinute la Atena, toamna. Aceleaşi serbări erau
dedicate, la Roma, lui Ba-chus*. Acestea ar fi o 'primă formă a carnavalului din timpurile
moderne.
124
DIONYSOS Fiu ai lui Zeus* şi al. Semelei*, zeul vinului si al euforiei în mitologia greacă,
corespunzător lui Ba-chus* în cea romană. Era însoţit de satiri* şi de sileni* (1), care se
pretau în totul la faptele stăpînului lor. Proteja si agricultura şi, ca atare, era venerat
împreună cu Deme-tra*, în Misterele din Eleusis*. Cei ce nu-i primeau darurile —
produse agricole —- erau cuprinşi de nebunie sau mureau. Era venerat în aceeaşi măsură
cu Afrodita*, zeiţa iubirii. Ca si Apollo*, era invocat de poeţi şi de artişti. Era motiv de
bucurie şi de entuziasm nelimitat, de inspiraţie creatoare. Descoperitor al vinului, tot el a
inventat si plugul; înveselea munca cîmpului, viaţa artiştilor şi ospeţele. A fost inspirator
al artei dramatice, al ditirambului, al dramei, al comediei şi al dansului. Insufla arta
profeţiei celor ce î se dedicau trup şi suflet. Era sărbătorit pretutindeni, în Grecia, dar mai
ales în Atica şi la Atena. La Delfos*, împreună cu Apollo, era venerat ca liberator, la
romani era chiar numit Liber*. Menadele' sau bacantele* îi ofereau serbări, frenetice pe
muntele Par-nas*, îmbrăcate în piei de animal, însoţite de strigăte si jocuri orgiastice. A
fost reprezentat în multe chipuri, ca şi Bachus.
Dionysos copil, în braţele lui Sileii, sculptură din sec. III î.Chr.,, azi la Luvru; Praxite'les, Dionyso* purtat în
braţe de Hermex, sculptură; Patimile lui Dionysos, frescă în Vil] a Misterelor, din Pompei; Dionysos în chip
de efeb, basorelief la Herculanum; Mi-chelangelo, sculptură; Tizian, Rubens, Van Dyck, Jacob Jordaens,
i:Nicolas Poussin etc., pictură
DIOSCURI Castor'şi Pollux, fiii lui Zeus* 'Şi ai Ledei*. Cel dintîi era îndemînatic în a
îmblînzi caii şi a-i su-
|pune voinţei lui, celălalt era. un neîntrecut luptător cu pumnii. Au participat la expediţia
argonauţilor*, la vînă-toar'ea porcului mistreţ din Calidonia* si au luptat împotriva fiilor
lui Afareu*. Tot ei le-au răpit şi pe fiicele lui
. Leuicip*. în lupta împotriva fiilor lui Afareu, Idas* şi Lin-ceu* (2), Castor a fost ucis, iar
Pollux, pentru a nu rămîne singur, a cerut lui Zeus să împartă nemurirea cu el. Acesta i-a
ascultat rugămintea si a hotărît să rămînă o zi în Olimp* si o alta în Infern. Exemplu ideal
de iubire fra-
125
ternă, ca şi de înţelegere la bine şi la rău, dincolo de orice sentiment. Erau reprezentaţi ca
doi tineri atleţi, sprijiniţi unul de altul. Au protejat pe marinari si si-au arătat bunăvoinţa
faţă de toţi muritorii. Jocurile olimpice erau organizate sub egida lor.
Statuile Dioscurilor din faţa Palatului Quirinale din Roma; sculpturi din Templul din Locri, azi la Muzeul
Naţional din Napoli
DIOSCURII Serbări celebrate în Grecia în. onoarea Dioscurilor*, mai precis în Corciră şi
Sparta. Aceleaşi serbări se celebrau si la Roma, unde Dioseurii ar fi luat parte la nişte
bătălii.
DIRAE -> ERINII
DlRCE Soţia lui Lico*. A persecutat-o pe Antiope* (2), fiica regelui Tebei*(2), Nicteu.
Fiii acesteia, Amfion* şi Zeto*, au răzbunat-o, legînd-o pe Dirce de coarnele unui taur
înfuriat.
Frescă în Casa Vettius din Pompei; Taurul Farnese, sculptură la Muzeul Naţional din NajSoli
DISĂRI Divinitate arabă, avînd atributele lui Dionysos*, ca zeu al euforiei, si ale lui
Apollo*, ca zeu al soarelui.
DISCORDIA Zeiţa romană a neînţelegerii, a vrajbei şi a violenţelor, îl însoţea întotdeauna
pe Marte*. Era reprezentată ca o femeie cu capul plin de şerpi, avînd într-o mînă o spadă
şi în cealaltă o viperă. Fiii ei erau spaima si groaza.
DITE Un alt nume al lui Pluto* (2) şi al Infernului însuşi în mitologia romană.
DITTI Pescarul care i-a scos din apele mării, pe ţărmul unei insule din Ciclade*, pe
Danac* şi pe fiul ei, Perseiv".
126
DOCHIA sau BABA DOCHIA Personaj legendar din mitologia poporului român.
Gheorghe Asachi, făcînd o analogie cu numele de Dacia, a compus o baladă în care
Dochia este fiica regelui Decebal; urmărită de împăratul Traian, este preschimbată de zeul
Zamolxe* într-o stîncă. Dochia, după unele versiuni, şi-ar avea originea în mitologia tracă
şi ar fi identificată cu zeiţa Niobe*. îi poartă numele mai multe stînci antropomorfe din
ţară: în Rarău, pe Ceahlău, Bucegi etc. .
DODONA Pădure în Caonia* (Grecia), unde preoţii şi preotesele lui Zeus* interpretau
voinţa zeului, după mişcarea frunzelor stejarului care îi era sacru.
DOORGA Soţia zeului Siva* în mitologia vedică, cores-purizînd zeiţei Atena* a grecilor.
DORIS Soţia lui Nereu* si mamă a nereidelor*.
DORJE Trăsnete produse de preoţii tibetani pentru a alunga demonii*.
DORO Strămoş al dorilor, socotit fiu al lui Apollo* al lui Poseidon*.
sau
DRAC Personaj malefic din folclorul şi literatura cultă românească, de gen masculin, urît
şi rău prin excelenţă, cu eventuală derivaţie din limba latină (draco). Are aspect omenesc,
uneori asemănător Faunului*.
DRÂGAICE în mitologia românească zîne* rele, nemiloase, care îi schimonosesc pe
oameni. La 24 iunie se ţine o sărbătoare populară consacrată coacerii grînelor, ',
numită Drăgaicu.
127
DRIADE Nimfe* ale pădurilor în mitologia greacă, fiicele lui Nereu* şi ale lui Doris*.
Ele mureau o dată c% planta în care îşi duceau viaţa.
DRIOPE Nimfă* în mitologia greacă, iubită de Apollo*. Intr-o zi, viind să culeagă o
floare pentru fiul ei, Anfise, a rupt un lotus în care prinsese viaţă nimfa Lothis, protejată
de Dionysos*. A fost preschimbată, la rîndul ei, în lotus.
DRUIZI Preoţi şi profeţi ai celţilor din Galia si Britania, experţi în astronomie, medicină
şi jurisprudenţă. în cultul lor, jertfeau chiar şi vieţi omeneşti. Răspândirea acestui cult a
fost interzisă la Roma de împăratul Claudiu. Planta sacră le era vîscul, pe care îl ofereau
credincioşilor în prima zi a anului. Cei ce mureau, după concepţia lor, ajungeau în insula
vitejilor si a celor plini de virtuţi, unde domnea o primăvară veşnică. -#• BARZI.

Dictionar mitologie - Litera C

CAABA Templu în Mecca, în care se adunau, în fiecare an, arabii din întregul Orient.
CAAN Fiul lui Oceanus* si al zeiţei Thetis* (1). Vrînd să o smulgă din mâinile lui
Âpollo* pe propria sa soră, Me-lia*, şi .nereuşind, a dat foc unei păduri care aparţinea
zeului. Acesta 1-a ucis însă cu o săgeată.
CABEREA Una din fiicele lui Proteu*.
CABIRI Zei adoraţi în Fenicia si în alte insule din arhipelagul grec, identificaţi adesea
cu Dioscurii* şi cu co-ribanţii* sau cu penaţii* romani."Cultul lor s-a răspîndit în
toată Grecia, dar mai ales în Samotracia şi Imbros, asociat aceluia al cureţilor*, preoţi
ai zeiţei Cibele*. La Roma, cultul lor a fost adus de Enea*, iar ritualul se desfăşura în
mistere sau cabirii: iniţiaţii trebuia să fie cumpătaţi, căşti şi discreţi.
CABIRI A Epitet al zeiţei Demetra*. Avea o pădure sacră în Beoţia, în care nici un
profan nu putea intra. Soldaţii regelui persan Xerxes, care au vrut să pătrundă cu forţa,
şi-au pierdut minţile şi s-au aruncat în mare.
C ACU S Uriaş, fiul lui Vulcan*; locuia într-o peşteră de pe Aven ţin* (2). Cînd
Hercule* a trecut prin regiunea
85
lui cu turmele luate de la Gerion*, Caeus a profitat de faptul că acesta doarme si i-a furat mai
mulţi boi pe care i-a dus în peşteră, tîrîndu-i de coadă, pentru a nu li se putea da de urmă. Dar
cînd Hercule a trecut prin faţa peşterii, cu restul de boi, cei dinainte au început să mugească. A
intrat si 1-a ucis pe vinovat, deşi acesta 1-a împroşcat cu foc şi fum, si astfel ,şi-a redobîndit
boii., Virgiliu, Eneida, VIII, 205, 231, 295;- Baccio Bandinelli, Hercule. şi Cacus, pictură
CADMOS Fiul lui Agenor*, rege fenician si fratele Europei*. Cînd aceasta a fost răpită de
Zeus*, Cadmos a pornit în căutarea .ei, dar în drum a fost împiedicat de Zeus, prin diferite
stratageme: printre altele, a trebuit să construiască un oraş, Teba* (2), si să ia de soţie pe Harmonia*,
fiica lui Ares* si a Afroditei*. Pînă la urmă, împreună cu aceasta, a fost transformat
într-un şarpe. Cad-mos a'adus în Grecia alfabetul fenician si cultul divinităţilor . adorate în
Egipt si în Fenicia. Tot lui i se atribuie invenţia topirii metalelor şi 'Cultivarea pămîntului.
Ovidiu, Metamorfoze, III, l şi urm.; J. B. Lully, Cadmos şi Har-monia, operă lirică
CADUCEU Nuia oferită de Apollo* lui Hermes*; în ju-•rul ei erau înlănţuiţi doi şerpi. Ea
impunea lui Hermes misiunea de a aduce pacea între :oameni şi bunele relaţii comerciale.
Caduceul era un simbol al păcii şi al comerţului.
CAFAREU Promontoriu, în Eubeea, în vecinătatea căruia au naufragiat multe nave ale grecilor
după războiul împotriva Troiei*. în timpul nopţii, acestea erau induse în eroare de focuri
aprinse anume de regele Nau-pliu* (2), care, prin distrugerea lor, voia să-1 răzbune pe
propriul fiu, iPalamed*, ucis de greci.
CAGAA La boşimanii din Africa, zeu si creatorul luminii, vrăjitor în stare de a se preface în
price animal; tot
86
el a separat omul de şarpe, cu care era contopit înainte, cum spune legenda.
CAHIMUNA Divinitate a calmucilor, identificată cu Budha*.
CAIETA Doica ilui Enea*, în amintirea căreia acesta a întemeiat oraşul Gaeta, din Latium.
Aici a fost şi îpmor-mîntată.
CAILARO Veche divinitate a galilor şi germanilor, care supraveghea turmele acestora.
CALAI şi ZETE Fiii vîntului Boreas* şi ai Oritei* (1). Au participat la expediţia argonauţilor*
si au izgonit din Tracia harpiile*, stabilite acolo.
CALATHUS Coşul de nuiele de pe capul Proserpinei*. El amintea romanilor coşul în care
aceasta culegea flori atunci cînd a fost răpită de Pluto*.
CALCHAS Preot al lui Apollo* şi prevestitor venerat peritru adeverirea profeţilor lui, despre
care se credea că vin. de la zei. în Aulis, a prezis că războiul împotriva Troiei* va .dura zece
ani; i-a prezis, de asemenea, lui Agamemnon*, comandantul grecilor, că vînturile mării ,îi vor
fi favorabile, numai după ce va jertfi zeiţei Arte-mis* pe propria-i fiică, Ifigenia*. Cînd Troia
a fost cucerită prin viclenia Ilui Ullse*, Calchas, care de data aceasta â fost depăşit în profeţie
de rivalul său, Mops*, s-a retras la Colofon, unde s-a stins de durerea înfrîn-gerii.
Homer, IHada, I, 69 şi urm., II, 300; Virgiliu, Eneida, XI, 122 şi urm.
87
CALCII Serbări celebrate la Atena pentru a evoca invenţia meşteşugului aramei.
CALDEI Preoţi babilonieni, profeţi, astrologi- şi astronomi. Ei socoteau aştrii ca
personificare a unor .divinităţi şi, pe oameni ca trăind sub influenţa unei planete.
CĂLI Zeiţă a timpului în mitologia vedică, îi erau jertfite victime omeneşti. .
CALIBE Preoteasă a zeiţei romane lunona*
CALICE Mama frumosului tînăr grec Endimon*.
CALIDONIA Pădure sau — după alţii — localitate în Etolia (Grecia), în care Meleagru*
a' ucis vestitul porc mistreţ, într-adevăr, oînd Ene'u*, regele Calidoniei, a neglijat să ofere
zeiţei Artemis* o jertfă, aceasta a" trimis un porc mistreţ să pustiaseâ regiunea' şi să-i
extermine pe locuitori. Meleagru a chemat atunci' pe cei mai vestiţi eroi greci, în ajutorul
lui au venit Teseu*, Telamon*, Pe-leu* şi Atlas*; cel care a ucis porcul mistreţ însă a fost
Meleagru, care a primit drept recompensă pielea lui. Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 260 şi
urm.
CALIOPE Una din cele nouă muze*. Patrona poezia epică si elocinţa. Era reprezentată ca
o tînără cu o cunună .de lauri pe cap si o tăbliţă pe care se pregătea să scrie. Orfeu* a fost
fiul ei. Nicolas Poussin, Caliope, pictură
CALIPSO Nimfă*, fiica lui Oceanus* si a zeiţei Thetis* (1).. Era regină a insulei Ogigia*
(1), unde 1-a găzduit pe Ulise*
88
la întoarcerea lui spre patrie. Cu toate insistenţele ei, Ulise a părăsit-o curînd, deşi
Calipso i-a oferit nemurirea. Homer, Odiseea, VII, 224 şi .urm.
CALIROE (1) Soţia lui Alcmeon* si fiica regelui Ahe-lou*. Cînd i-a fost ucis soţul de
fraţii primei lui soţii, a obţinut de la zei ca cei doi fii ai săi, Acarnan si Amfo-ter, să treacă
de la vîrsta copilăriei la aceea a bărbăţiei, şi astfel să poată răzbuna uciderea tatălui lor.
(2) Fiica lui Scamandru şi soţia lui Troos*, de la care a avut trei fii.: Ilo*, Ganimede* şi
Assarah*.
'CALţSTO Nimfă*, din suita zeiţei Artemis*. Cu Zeus* a avut un f iu, Arcaş*.. liera*,
soţia'lui Zeus, i-a prefăcut, pe Calisto si .pe fiul'ei, în urşi. Artemis, la rîndul ei, indignată
pentru fapta nimfei, i-a săgetat pe amîndoi. Dar Zeus i-a transformat, pe mamă si fiu, în
constelaţia Ursa Mare şi Ursa Mică.
Ovidiu, Metamorfoze, II, 409 şi urm.; Rubens, Calipso cea frumoasă, pictură.
CALPE Una din cele două stînci care formau Coloanele lui Hercule*. ->• ABILA
CALUL TROIAN După ce grecii au încercat timp de zece ani .să cucerească Troia*,
Ulise* a născocit un cal de lemn uriaş, în interiorul căruia a ascuns luptători greci şi 1-a
oferit în dar troienilor, în timpul nopţii, grecii au ieşit din cal şi au cucerit oraşul cu
uşurinţă. Troienii fuseseră avertizaţi atît de Cassandra*, cît şi de preotul -Laocoon*, dar
nu au putut crede că dintr-un simplu cal de lemn ar putea să le vină sfîrşitul.
Frescă din Pompei, păstrată în Muzeul din Napoli; statuia lui Leocoon şi a fiilor lui, operă a sculptorilor
Agesandru, Polidor şi Atanodor, azi în Muzeul Vaticanului.
89
CALUMNIA Divinitatea alegorică romană, reprezentată cu chip de femeie mînioasa, cu o
torţă în mînă şi însoţită de o altă alegorie, aceea a remuşcării.
CAMA Divinitate vedică care încuraja iubirea şi căsătoriile.
CAMILLA Fiică a unui comandant al volscilor, Metabo, de o rară frumuseţe, ea însăşi
războinică. A susţinut pe Turnus* în lupta împotriva lui Enea* si a fost ucisă, prin trădare,
de Arunte*.
Virgiliu, Eneida, VII, 803; XI, 432, 498 şi urm.
CAMILUS Epitet etrusc al lui Mercur*, cu semnificaţia de „curier al zeilor".
CAMMENE Femei romane înzestrate cu darul profeţiei.. Au fost identificate mai tîrziu cu
muzele*. După unele versiuni, la Roma erau adorate într-o pădure sacră, lîngă Poarta
Capena.
C AM P E Monstru în mitologia greacă, care-i păzea pe ciclopi* în Infern.
CANACE Fiică a lui Eol* şi a Enaretei*, iubită de Po-seidon*. Iţatăl său, cînd si-a dait
seama că nutreşte sentimente nesăbuite faţă de propriul ei frate. Macareu* (1), drept
pedeasă, a silit-o să se sinucidă. Macareu a fugit la Delfos*, unde a devenit preot al lui
Apollo*.
CANEFORE Fecioare ateniene care purtau pe cap, ,în timpul procesiunilor, cîte un coş
bonţinînd obiecte sacre, dedicate cultului zeiţei Atena*.
90
CANG-Y Divinitate chineză, căreia.i se atribuia..judecata s upremă "-asiipr.a~ binelui şi,"
a i răul ui;. • "•••' l • — •:/: —^ * >> j- -. ,3
CANOPO (1) Cârmaci al lui' Menelau*, mort din cauza muşcăturii unui şarpe,1 în timp
ce se întorcea de lă: Troia*, în Egipt.. Pe locul unde â murit, s-a înălţat; oraşul cu acelaşi
nume. (2) Zeu care supraveghea cursul fluviului. Nil si binefacerile aduse de acesta
Egiptului.
CANTEVEN Zeu care supraveghea iubirea în mitologia vedică, ucis de Ixora şi apoi
readus la viaţă de Param-casceri.
CAON Fiu ,al lui Priam* şi al Hecubei*, frate al Vestitului prevestitor troian Elenos*.
CAONIA 'Regiune în Grecia în,care se afla! pădurea D6-dona*, cu stejari ale căror frunze
erau purtătoare de profeţii.
|C'AP'AN'EU Uriaş, fiu al lui Ipponeu. Cînd a luat parte la asediul Tebei*-. (2)" împreună
cu ceilalţi şase (-> Cei şapte împotriva Tebei), .Zeus* 1-a trăsnit, pentru a-i pedepsi
îndrăzneala. Soţia lui, ca sa moara o dată cu el, s-a ars de vie.
CĂPCĂUN Monstru fabulos în basmele româneşti, cu i două capete şi două. guri; apare
şi sub forma unei; ciudăţenii cu trup de om şi cap de dine1, menţionat şi: : în romanul
popular Alexandria.
CAPIS (1) Părinte al lui Anchise* si bunic al,lui. Enea*: (2) Tovarăş al lui Enea*, de la
care a rămas numele oraşului Capua. „ ,.
Virgiliu, Eneiăa, JC,.' 145.'
91
CAP1TOL1U Munte din centrul Romei, cu două înălţimi: Capitoliul şi Arx. Pe cea dintîi,
se afla templul lui lu-piter* (Capitolinul), dedicat de asemenea lunonei* şi Minervei* cu
care alcătuia Triada Capitolină; pe cea de a doua, se afla templul lunonei. Pe prima, azi se
află Muzeul Capitolin, iar pe cealaltă, biserica Sf. Măria în Ara Coeli. în afara celor două
temple, se mai găseau aiei temple mai mici, statui si clădiri civile. Capitoliul s-ar numi
astfel de la capul zeului lupiter, descoperit în timpul unor săpături la baza templului său.
CAPRICORN (l) Zeul Pan*, care de teama uriaşului Ti-ifon* s-a prefăcut în ţap. Zeus* 1-
a ridicat printre cele douăsprezece semne ale zodiacului. (2) Rac trimis de Hera*,
răzbunătoare, împotriva lui Heracles*, în timp ce acesta lupta împotriva hidrei din
Lerna*.
C AR AN OS Unul din ultimii descendenţi ai lui Heracles*. Se spune că ar fi întemeiat
Macedonia.
CARDEA sau CARNA Zeiţă romană a ţîţînelor porţilor şi uşilor, protectoare a casei şi
familiei.
CARIATIDA Epitet al zeiţei Artemis*, provenit de la Carii*, serbări care se celebrau în
cinstea ei în Laconia.
CARIBDA Monstru marin, fiică a lui Poseidon* şi â Geei* în mitologia greacă. De trei ori
pe zi înghiţea şi apoi scuipa corăbiile aflate în trecere prin faţa ei. De partea cealaltă a
mării se afla Scilla*, monstru nu mai puţin fioros. Ulise*, ca şi Enea*, a trecut cu mare
greutate prin strîmtoarea formată de cei doi munţi. Homer, Odiseea, XII, 101, 235, 428
CARICLEA Fiică a lui Apollo* şi soţie a centaurului* Chiron*, pentru care a nutrit o
afecţiune exemplară.
92
CARII Serbări în onoarea zeiţei Artemis*, celebrate de femei în timpul culegerilor nucilor.
C A RIŞTI I Sărbători familiale celebrate la Roma, în ziua de 22 februarie, în cinstea zeiţei
Concordia*.
CARITESH Serbări celebrate în Spania, în cinstea cari-tiilor*, cu întreceri muzicale şi
poetice.
CARITII Nume dat de greci celor trei graţii*, fiice ale lui Zeus*.şi ale Herei*: Eufrosina*
(Bucuria), Aglaia* (Strălucitoarea) şi Talia* (2) (Prosperitatea), toate trăind în preajma
zeiţei Afrodita*.
^ARMENTA Zeiţă romană. Templul ei era situat la Soma în vecinătatea Porţii Carmentale.
Serbările dedicate ei, Carmentalia, aveau loc între 11 şi 15 ianuarie şi la ele luau parte
numai femeile.
:ARNA -* CARDEA
1ARNEIOS Poet şi muzician îndrăgit de zeul Apollo*, fiul lui Zeus* şi al Europei*.
?ARON Fiul lui Ereb* (1) şi al Nopţii*, barcagiu al Infer-lului, care primea sufletele
morţi'lor de la Hermes* şi cu barca lui le trecea pe celălalt mal al Stixului*, primind din
partea lor o monedă (obol). Oaron putea să-şi înde-alinească această sarcină numai dacă
cel mort era incinerat sau înhumat după toate regulile tradiţiei altfel, ambra lui rătăcea
veşnic pe ţărmul Stixului. Cîteodată, "aron îşi permitea să treacă în lumea veşnică şi cîte
un srsonaj viu, care, pentru a fi primit de el, trebuia să
, 93
.aibă toiuşi cu sine o ramura 'de 'aur' destinată zeiţei' Per-sefona*.
Virgiliu Eneida, VI. 299; Dante, Infernul, III; frescă în mormîn-. tul Monstrului,, în Tarquinia (Italia);
Caron. şi barca infernală, .în Judecata.de Apoi a iui Michelangelo ' .,
CARPOS (!•) Una din ore*. Mai înseamnă momentul de coacere a fructelor. (2) Fiul
Zefirului* şi ăl lui Ciori*. Era zeul tuturor fructelor în mitologia greacă.
CARTICEIA Divinitate vedică, fiica zeului Vişnu*. Avea sase feţe si un mare număr de
braţe înarmate în tot felul. Călărea un păun,;: ;•';; j ., • , :: \.
CASSANDRA Fiică a lui' Priam* si a Hecubei*. Apollo* i-a dat darul profeţiei. Deoarece
ea i~a respins- afeeţiu-;'nea-,'szeul a hotărîţ ca nimeni să nu dea-i crezare profeţiilor ei.:
De aiceea, -cind Cassandra a prevestit cucerirea Troiei* prin introducerea calului de •
lemn de către .greci, nu a fost crezută de nimeni, în timpul cuceririi cetăţii, a căutat
adăpost în templul Atenei*, dar Aiax* a făcut-o prizoniera sa. A ajuns apoi sclava lui
Agamemnon*, comandantul grecilor, şi a fost dusă în' Grecia. Acolo i-a prezis lui
Agamemnon că va fi ucis de Cliternnestra*, propria lui soţie, şi, nici de data asta nu a fost
-crezută. Aceasta' însă, înainte, de a'4 ucide 'într-adevări pe Agamemnon, a uci'S-o pe
Cassandra şi pe cei doi fii pe care îi avea de la Agamemnon.
Homer,, Iliada, XIII., 366; Odiseea, XI, 421 şi urm.; Virgiliu, Eneida, II, 246, 404;, Gauthier de la
Galprenede, Cassandra, ro-m'an; frescă în Casa lui Menandru, din Potnpei
CASSIFONA Fiica lui Ulise* şi a vrăjitoarei Cjrce*.
:;CASSIOPEÂ Soţia lui ,Cef eu* (2), regele Etiopiei, şi mamă a Ândromedei*. -M'îndră
de .frumuseţea neobişnuită, , a fiicei ei, Oassiopea a sfidat graţia nereidelor*, iar acestea
94
au obţinut de la Poseidon* ca Andromeda să fie legată de o stîncă şi expusă cruzimii unui
monstru marin de care avea să o elibereze Perseu*, care o va lua apoi de soţie. Tot el 1-a
convins pe Zeus* să o aşeze pe Cassiopea în constelaţia Calea Laptelui.
C ĂST ALIA Nimfă* greacă iubită de Apollo*; într-o zi, pentru a scăpa de urmărirea
acestuia, s-a aruncat în apele rîului Delfi, la poalele Parnasului*, care păstrează de atunci
numele ei. Apa acestui rîu sacru servea pentru purificare în templul de la Delfos* si îi
inspira pe poeţi.
CASTOR -> DIOSCURI
CATEQUIL Zeul trăsnetului în mitologia peruviană şi precolumbiană. «
CAT1L Fratele zeului .Tiburt* în mitologia romană. A luat parte la întemeierea oraşului
Tiburt.
CATREU Fiul lui Minos*, regele Cretei. A avut trei fiice: una din ele, Aerope*, a devenit
soţia lui Atreu*, care a fost părintele lui Agamemnon* si al lui Menelau*, precum şi un
fiu, Altaimene, de care Carteu a fost ucis din greşeală, aşa cum prevăzuse un oracol*.
^AUCAZ Lanţ de munţi considerat în mitologia greacă i fi hotarul Pămîntului, cu vîrfuri
care atingeau cerul. )in porunca lui Zeus*, spune legenda, Prometeu* a fost
Înlănţuit pe o stînc'ă din aceşti munţi, pentru îndrăznea-a de a fi luat din focul zeilor o
scînteie pentru semenii ui, muritorii.
Bschil, Prometeu înlănţuit, tragedie; Goethe, Prometeu, poem; Skelley, Prometeu descătuşat, dramă.
95
Vijelios dinspre nord-vest...Era înfăţişat ca' un Vbătrîn .cu barbă, îmbrăcat în zdrenţe, purtînd
un vas din care vărsa apă pe pămînt.
CAUTSER Fluviu închipuit de mahomedani în Paradisul lui Mahomed; curgea printre stînei
de aur masiv, perle si rubine, si avea .uri nisip parfumat '"cu esejiţe aromate.
CE'BRION 'Fiul lui Priam* şi al unei sclave în mitologia
greacă.'Era vizitiul 'lui Hector* si a fost ucis de Patro-
Clu*.
Homer, Iliada, VIII, 318 şi urm; XI, 521 şi urm. XVI. 727 şi urm
CECROP Primul rege al Atenei şi cel care a construit Acropola*, fiul zeiţei Geea*, jumătate,
om şi jumătate dragon. Venit, după legendă, din Egipt,, a , întemeiat Atena, numită si
Cecropia.
CECULUS Erou roman, fiul lui. Vulcan*. A fost, după legendă, întemeietorul cetăţii Preneste
(Palestrina de azi).
CEFALOS Fiul lui Hermes* îri, mitologia greacă, vînător pasionat: Soţia sa, Procri*, 1-a
însoţit la vînătoare, dar el a ucis-q din greşeală. EJe disperare, .'s-a sinucis, iar Zeus*,
înduioşat, 1-a transformat într-un astru.
Picturi de Pietro da Cosimo şi Guido Reni
CEFEUr(l) Unul din argonauţi*. ,(2) Fiul lui Belo* si soţul Câssiopeei*, de la care a avut-o pe
Andromeda*. (3) Rege al Arcadiei*.'Iubit de Atena*, care 1-a făcut'invincibil, punîndu-i în
pâr un fir din părul Medusei*.
CEFIS Zeul,rîului cu. acelaşi nume, în Focida şi în Be,o-ţia. Era tatăl lui Narcis*., In .acest rîu
se scăldau nimfele*.
96
CELENA (1) Una din harpii* (după nume, „cea întunecată, înfricoşătoare"). (2) Una din
pleiade*.
CELEU Rege din Eleusis*, A găzduit-o cu toată bună-, voinţa pe zeiţa Demetra* care, drept
mulţumire, 1-a învăţat agricultura. Lui i se datorează înălţarea unui templu la Eleusis.
CELME Femeie din Tesalia, preschimbată în diamant,
fiindcă a susţinut că Zeus* este muritor. »
CENTAURI Popor legendar din Tesalia, jumătate oameni, jumătate animale, trup de cal şi bust
de om. Comportarea lor la nunta lui Piritou*, regele lapiţilor*, este un episod memorabil în
mitologia greacă; ei au pus atunci stăpînire pe tînăra soţie si pe ceilalţi invitaţi şi au provocat
astfel unele înfruntări pe viaţă şi pe moarte. Au fost învinşi însă de lapiţi, ajutaţi de Teseu*, şi
izgoniţi pentru totdeauna din Tesalia. (Lupta este cunoscută cu numele de centaurornahie.) Au
mai fost învinşi, altă dată, de Heracles*. Centaurii întruchipează forţa umană si animală, unite
într-o singură creatură. Prin. victoria repurtată de lapiţi' împotriva acestor monştri,, ciocnirea
ICEICE Fiul Luceafărului* şi soţul Alcioner (1). A fost preschimbat, împreună cu aceasta, în
pescăruş (alcion).
CEI ŞAPTE ÎMPOTRIVA TEBEI Expediţie pornită de Polinice* împreună cu Adrast*, regele
Argosului* (5), îm-ootriva propriului frate, Eteocle*, regele Tebei* (2), pentru a-si recăpăta
tronul lăsat lui. de Edip*. Expediţia era formată din: Adrast, Tideu*, Amfiarau*, Capaneu*,
Parte-nopeu*, Hippomedon* si Polinice. Au murit toţi, în afară de Adrast. Expediţia împotriva
Tebei a fost reluată de fiii lor, epigonii*, şi ,s-a terminat cu victoria acestora. Eschil, Cei şapte
împotriva Tebci, tragedie
— Dicţionar do mitologie
97
între eroismul mid, aşa cum a fost închipuit de geniul grec pe frontonul occidental a'l
Theseionului din Atena, şi sălbăticia instinctivă a lor, grecii exprimă şi de data aceasta
triumful inteligenţei si al curajului uman asupra forţei brute.
Ovidiu, Metamorfoze, XII, 210 şi urm; Georges de Guerin, Centaurul, poem; Gabriele D'Annunzio,
Centaurul, poem; Lupta centaurilor cu lapiţii, metopă de' Fidias, în Partenon, în templul lui Hefaistos
din Atena şi în templul lui Zeus din Olimpia (sculptor Alcamene); Centaurul Borghese, ]a Luvru; Cei
doi centauri din Vila Adriana din Ti voii; Lupta centaurilor cu lapiţii, basorelief de Michelangelo
CENTEOTL Zeiţă a porumbului şi protectoare a agriculturii în mitologia mexicană
precolumbiană. I se jertfeau femei vii. Acestea, înainte de jertfă, mimau scene din viaţa
agricolă.
CEOS Unul din uriaşii trăsniţi de Zeus*. Era fi'u'l lui Uranus* şi al Geei*. S-a revoltat
împotriva lui Zeus* împreună cu alţi uriaşi.
CERAMO Fiul lui Dionysos* şi al, Ariadnei* în mitologia
CERBER Cline cu trei capete, paznic al Infernului în mitologia greacă. Locul lui era acolo
unde Caron* depunea sufletele celor morţi, dincolo de Stix*. A fost adormit de Orfeu*,
cînd a coborît în Infern, pentru a-şi recăpăta soţia, pe Euridiee*, Enea* 1-a ameţit cu o
plăcintă preparată din -miere şi făină fermecată, iar Heracles* 1-a Jmblînzit si 1-a adus pe
pămînt. Se pare că tot Heracles 1-a redat Infernului. Cerber simboliza paza morţilor şi a
mormintelor împotriva fiarelor sălbatice, aşa cum se prevedea şi în mitologia egipteană.
Virgiliu, Enaida, VI, VII; Dante, Infernul, c. III
98
CERCIONE .Fiul lui Poseidon* sau, după altă versiune, al lui Hefaistos*. Locuia lîngă
Eleusis* si îi. obliga pe toţi străinii să se bată cu el. A fost învins de Teseu*. Puterea lui
era atît de mare, încît smulgea copacii cei mai groşi şi-i frîngea, legîndu-i laolaltă.
CERCOPI Popor legendar de spiriduşi comici si diformi,
care îşi permiteau totul. Zeus* i-a închis undeva lîngă
Efes, iar apoi i-a eliberat, încîntat de năzdrăvăniile lor.
;:Mai tîrziu, i-a schimbat în maimuţe şi chiar în măgari.
CEREALII Serbări cîmpeneşti romane, în cinstea zeiţei Ccres*. Participanţii erau
îmbrăcaţi în alb.
CERES Zeiţa agriculturii în mitologia romană, mai întîi venerată ca Tellure, zeiţă a
pămîntului, apoi identificată cu Demetra* greacă, în 393 î.Chr., după q recoltă dezastruoasă,
i s-a ridicat un templu la Roma, construit după stilul grec; cultul ei era celebrat
numai de femei, aduse
- din Grecia, împăratul Claudius, în 4.1—54,, a transplantat cultul Demetrei de la Eleusis*
la Roma. Templul ei se afla lîngă Circus Maximus, în cartierul plebeilor, care erau
preferaţi de Ceres. I se organizau serbări numite Cerealii*, între 12 şi 19 aprilie. Ere
reprezentată ţinînd într-o mînă o coaisă şi în cealaltă un mănunchi de spice
'•de grîu şi maci. Paolo Veronese, Cerea, pictură
CETE .Fiica lui Pontos* şi. a zeiţei Geea*. împreună cu Foco*, personifica primejdiile şi
groaza mării.
ClIARUN Divinitate etruscă,'* personificată într-un monstru înaripat, înarmat cu un
ciocan.
1HELIDONII Serbări în insula Rhodos, organizate pri-lăvara, cu ocazia sosirii
rîndunelelor.
99
CHELONEA Nimfă* în mitologia greacă, preschimbată în broască ţestoaîsă de zeiţa
Hera*, pentru că numai ea a refuzat să participe la nunta zeiţei cu Zeus*.
CHO Divinitate chineză, reprezentînd longevitatea vieţii, întrupare a filozofului antic Lao
Tzi. Socotea drept sacră broasca ţestoasă, animal cu viaţă neobişnuit de lungă.
CHEMIS Divinitate egipteană, venerată sub înfăţişarea unui ţap; simbol'al energiei
.masculine.
CHONSU Zeu lunar,, cu cap de soim, în mitologia egipteană.
CHILOM Unul din cei mai vestiţi atleţi din,Grecia antică. A fost socotit semizeu.
CHIONA Frumoasa fiică a lui Dedal" în mitologia greacă, iubită de mai mulţi zei. Mult
prea trufaşă pentru propriile calităţi, a luat în rîs castitatea zeiţei Artemis* care, cu o
săgeată, i-a despicat limba. A fost soţia lui Apoilîo* si apoi a lui Mercur*.
CHIOS Nimfă*, fiică a lui Oceanus*; a dat unei insule din arhipelagul grec.
numele
CHIRON Centaur*, fiu ,al lui Cronos* şi al nimfei* Fi-lira* în- mitologia greacă. A fost
un mare înţelept şi expert în ale medicinei, har pe care îl avea de la Apollo*. La rindul lui,
a predat această artă lui Aselepios* si astronomia, lui Heracles*; a fost educatorul
Dioscurilor*, al lui Ahile*, lason* si Teseu*. Heracles 1-a rănit de moarte, involuntar, cu
o săgeată .otrăvită cu sîngele hidrei din Lerna*. Centaurul a suferit mult, pînă cînd Zeus*
înduioşat, 1-a ridicat pe firmament, transformîn-du-1 în constelaţia Săgetător«ul.
Giuseppe Măria Crespi, pictură
CHNUMU Zeu în mitologia egipteană, din doicile lui Zeus*; acesta, pentru a o răsplăti, a preschimbat-o într-o .stea.
10,3
CIPARIS Tînăr grec oare a ucis din greşeală un cerb primit în dar de la Apollo*. Vrînd săşi
ia zilele de disperare, zeul 1-a preschimbat într-un chiparos.
Frescă în Casa familiei Vettius din Pompei; Ovidiu, Metamorfoze, X, 86 şi urm.
CIRCE Vrăjitoare din Oo'lhida*, fiica lui Helios* şi a Per-seidei, după alţii a Soarelui şi a
Lunii sau ,a Zilei si a Nopţii*. Folosind o iarbă care i-a fost dată de Hermes*, 1-a reţinut
pe Ulise* în insula ei, timp de un ,,an, împreună cu însoţitorii lui prefăcuţi în porci.
Homer, Odiseea, X, 135 şi urm.; Virgtliu, Eneida, VII, .Bottlcelli, Circe, pictură; Dessi, pictură
CIRENE Nimfă* din Trăda iubită de Hermes*, de la care 1-a avut pe Diomede* (2). A
mai avut un fiu, pe Aris-teu*, al cărui 'tată a fost Apollo*.-
CITERA Insulă din Marea Mediterană, pe ţărmul căreia zeiţa Afrodita* şi-a făcut apariţia
din spuma mării. Aici i s-,a înălţat un templu.
Homer, Odiseea, VII, 288; Virgiliu, Eneida, I, 257, Jean Antoine Watteau, îmbarcarea spre Citară, pictură,
la Luvru
C IŢE RE A Epitet al Afroditei*, de la numele insulei Citera*,
unde (s-a născut,
Homer, Odiseea, VIII, 288; Virgiliu Eneida, I, 257
CITERON Munte din apropierea Tebei* (2), consacrat muzelor* şi lui Dionysos*. Aici se
celebra cultul zeului şi îşi au originea legendele legate de Acteon*, Niobe* şi Edip*.
CIZICO Rege al dolionilor, care i-au primit cu,bunăvoinţă pe argonauţi* în timpul
expediţiei lor; după pleca-
104
rea lor de aici, argonauţii au fost constrînşi de o furtună să se întoarcă din drum si să
revină în ţinutul acestui rege. Nemaifiind însă' recunoscuţi, au fost trataţi drept duşmani,
în luptele dezlănţuite, Cizico si-a găsit moartea, iar soţia lui, Clita*, de durere, neputîndu-i
supravieţui, şi-a luat zilele. rl
CÎMPIILE ELIZEE Regiune paradisiacă, în care ajungeau după moarte, spune legenda,
eroii şi oamenii virtuoşi greci şi romani. După, unii, a existat pe Lună, după alţii, în
insulele Fortunate (azi Canare) sau în Islanda. Homer şi Hesiod le fixează în centrul
Pămîritului. Cei mai mulţi, în cîmpiile Andaluziei de azi, dincolo de Coloanele lui Hercule*.
CLEOBE -£ BITON şi CLEOBE
'"CLIMENE (1) Nimfă*, fiica lui Oeeanus* si a zeiţei The-tis* (1), în mitologia greacă. A
avut de la Helios* pe Feton* şi trei fiice: Lampesia, Fetusa şi Lampedusa*. (2) Nepoata
lui Minos*, regele Cretei, şi mama lui Palamed* regele Eubeei.
CLIO Una din, cele nouă muze* ale mitologiei greceşti, fiică a lui Zeus* şi a
Mnemosinei*, zeiţa .memoriei. Este rnuza istoriei, reprezentată ca o tînără femeie care
poartă • într-o mînă o trîmbiţă, iar în cealaltă un sul de pergament.
-CLITA Fiica lui Merope* şi soţia lui Cizico* în mitologia greacă; Cînd acesta a murit, ea
s-a strangulat, din disperare. Din lacrimile nimfelor* care au plîns-o, s-a fonmat un izvor.
CLITEMNESTRA Fiica lui Tindar*, regele Spartei, sau —• după alţii •— a lui Zeus* şi a
Ledei*. în timpul ab-
105
senţei soţului ei, Agarnernnon*, a acceptat iubirea lui Egist*, .fiul lui Tieste*, care, în
înţelegere cu ea, 1-a ucis pe Agamemnon la întoarcerea lui în Grecia*, după războiul
Troiei*. Oreste* i-a .ucis apoi pe amîndoi, răzbu-nînd astfel moartea tatălui său.
Eschil, Oreatia, trilogie tragică; Sofocle, Electra; Euripide, Oreste; Vittorio Alfieri, Agamemnon,
Oreste, tragedii
CLIŢIA Nimfă* a mării în mitologia greacă. A fost iubită de Soare. Cînd el a părăsit-o, a
vrut să se lase să moară de foame, dar Zeus*, cuprins de milă, a preschim-bat-o în
floarea-soarelui.. Ovidiu, Metamorfoze, IV, 206 şi urm.
C UT OS Fiul unui rege al Acaliei, participant la expediţia argonauţilor*.
CLOACINA (1) Zeiţă în mitologia romană, care supraveghea resturile menajere. (2) Epitet
al zeiţei Venus*, însemnînd „Purificatoarea".
{.'LORI Nimfă*, soţia lui Zefir*, în .mitologia greacă, apoi zeiţa florilor. (2) Fiica lui
Amfion* şi a Niobei*. Ea si fratele ei au fost singurii supravieţuitori ai masacrului comis
de Apollo* şi Artemis'* în familia mamei ]or.
CLOTOS Una din cele trei moire* în mitologia greacă. Ba lua hotărîri asupra vieţii
oamenilor; era reprezentată ca o femeie avînd pe cap ,o coroană cu ;şapte stele.
CNEF Personificarea zeităţii supreme în mitologia egipteană, întruchipată într-un şarpe cu
cap de soim, pur-tînd în gură oull, primordial, din care a apărut viaţa.
l OG
CN1DOS Oraş în Caria, în care Afrodita* avea unul din templele sale; pentru, acest
templu, Praxiteles a sculptat* statuia zeiţei.
CNOSSOS Reşedinţa lui MinosVîn Creta. Faimosul labirint* construit de Dedal*, în care
a fost închis Minotaurul*, se afla în apropiere.
COC AL Rege al Siciliei, 1-a găzduit pe Dedal* după fuga sa din Creta. După o altă
versiune, acelaşi rege 1-a ucis pe Dedal, sufoemdu-l. Fiicele lui Cocal 1-au ucis pe
Minos*, care-1 urmărea pe Dedal pretutindeni, pentru a-J împiedica să dezvăluie taina
labirintului*.
Divinitate feminină la peruani, personificare a lacului Titicaca şi soră a zeului acvatic
Viracocha*.
COCIT Unul din rîurile din Infern în mitologia greacă, • ale cărui ape erau formate din
lacrimile celor condamnaţi. Pe malurile lui, rătăceau cei care nu avuseseră parte de
înhumare sau incinerare. Celelalte rîuri erau: Stix*, Aheron* (1), Flegeton* si Late*.
COEFORA Femeie, la greci, care aducea ofrande pentru jertfe.
COLHIDA. Regiune aflată la .răsărit de Marea Neagră (azi Georgia), în care, spune
legenda, se păstra lîna1 de aur*, păzită de un monstru, şi pentru cucerirea căreia lason* a
format expediţia argonauţilor*.
COLO ANELE. LUI HERCULE -> ABILA CALPE
107
COMEO Epitet al lui Apollo*, datorat coamei bogate, blond-aurie, personifinare a
strălucirii soarelui.
CORE Nume dat Persefonei*, mai ales în timpul! Misterelor din Eleusis*.
COMOS Zeul ospeţelor şi al tuturor manifestărilor indecente în mitologia greacă. Era
reprezentat ca un tînăr cu aripi, purtînd o torţă aprinsă sau avînd într-o mînă o cupă de
aur, iar în cealaltă, un coş cu fructe.
COMPITALI1 Serbări romane, ţinute în onoarea larilor*, la încrucişarea drumurilor.
CONCORDIA Zeiţa romană a bunei înţelegeri, a armoniei în familie şi în societate, fiica
lui lupiter* si a lui Temis*, soră a Păcii*. Templul i-a fost ridicat în Forul roman, de
Camillus, în 367 î.Chr. A fost sediul reuniunilor senatului roman.
CONSIVA sau CONSIVIA Protectoare a ogoarelor în mitologia romană, celebrată în
timpul Saturnaliilor*. A fost mai apoi asimilată zeiţei Rhea*.
CONSIVIA -> CONSIVA
CONSO Zeul prudenţei si al prevederii în mitologia romană, provenit dintr-o divinitate
italică arhaică, protectoare a- agriculturii. Acestui zeu i se atribuie sfatul dat lui Romulus*
de a răpi sabinele*. La serbările date în cinstea lui, în august şi decembrie, numite
Consualii, aveau loc alergări de cai şi de măgari, încununaţi cu flori de cîmp. Templul lui
era pe colina Aventinului* (2).
COPREOS Fiul lui Pelope" şi sclav al lui Euristeu* în mitologia greacă.
108
w-
CORACI Preoţi ai zeului Mitra* în mitologia persană, personificare a soarelui şi a
focului.
COREB Fiu al regelui Frigiei, Migdon*. în timpul asediului Troiei* de către greci, a venit
în ajutorul regelui ' Priam*, stimulat de iubirea pentru Cassandra*, fiica acestuia.
Virgiliu, Eneida, II, 341, 424
. CORIBANŢI Preoţi ai zeiţei Cibele*, care practicau,,. în Creta, cultul acesteia, prin
dansuri frenetice şi violente, ce ajungeau pînă la mutilări, în acelaşi timp, foloseau
instrumente zgomotoase. Acestea au servit" la început pentru a acoperi ţipetele micului
Zeus*, ca să nu fie auzite de Cronos*, care 1-ar fi devorat, ca pe ceilalţi, fii avuţi de la
Rhea*.
CORICIA Peşteră în Focida, lîngă Delfos*, consacrată zeului Pan* şi nimfelor*.
'CORITOS Fiu al lui Paris* şi al nimfei* Enona*. După alţii, fiu al lui Zeus* şi al
Electrei*, întemeietor al oraşului Cortona.
CORNUL ABUNDENŢEI
AMALTEA.
ABUNDENŢA, AHELOU,
CORONIDA Fiica lui Flegias*, prinţ al lapiţilor*; după o altă versiune, fiica unui rege al
Tesaliei, adorată de Apollo* şi ucisă de acesta pentru necredinţă, nu înainte
109
însă de a-i fi dat un fiu, pe Esculap*. Corbii care au trădat-o pe Coronida lui Apollo şi
care la început aveau penele albe, din clipa aceea, drept pedeapsă, au devenit negre, aşa
cvjfn sînt şi astăzi.
Ovidiu, Metamorfoze, II, 542, şi urm.
CORTINA Pielea sarpe'lui Piton, cu care Pitia*, preoteasă a lui Apollo*, acoperea
trepiedul pe care şedea în timpul rostirii hotărîrii oracolului*. Şarpele fusese ucis mai
înainte de zeu, iar pielea lui a devenit sacră.
COTTITO sau COTYS Zeiţă de origine tracă, al cărui cult, adus în Atena în sec. V, avea un
caracter licenţios.
COTYS -> COTTITO
CRANAOS Succesor al lui Cecrop* la tronul Aricei, în epoca în care s-a dezlănţuit
potopul lui Deucalion*.
CREON Rege al Tebei* (2), fiu al lui Meneceu* şi frate al locastei*, mama si apoi soţia
lui Edip*. Aflînd de monstruosul incest, Edip a pornit, orb, în lume, însoţit de
credincioasa sa fiică, Antigona*. în urma sa, Creon a pus stăpânire pe tronul Tebei, iar pe
cei doi fii ai lui Edip, Eteocle* .şi Polinice*, i-a învrăjbit atîta, încît aceştia au ajuns să se
ucidă unull pe altul. Antigona, care a vrut să-şi- îngroape fraţii, după legea pămîntu'lui, a
fost condamnată la moarte. O dată cu ea şi-a luat viaţa şi fiul lui Creon, Emon*. Mai
tîrziu, Creon a fost ucis pentru nelegiuirile lui faţă de Teseu*.
Sofocle, Antigona, Edip rege, Edip la Cdlonos, tragedii; Jean Cocteau, Edip rege, muzica de Stravinski;
Anouilh, Antigona
110
CREPUSCULUL ZEILOR Ziua cea din urmă în mitologia scandinavă, sfîrşituil lumii şi,
deci, al nelegiurilor omeneşti. Atunci, zeii vor fi decimaţi de monştrii care vor aipărea din
toate ungherele pămîntului spune legenda. După cîtăva vreme de la această catastrofă
universală, va apărea o lume nouă, în care va domni înţelegerea şi fericirea, ,
Richard Wagner, Amurgul zeilor, operă lirică
CREUSA (1) Fiica lui Creon*, regele Tebei* (2); cînd la-son* si Medeea* se aflau rîn
Corint, lason şi-a părăsit soţia pentru^ Creusa. Medeea însă s-a răzbunat, oferind Creu-sei
un veşmînt care, de îndată ce 1-a îmbrăcat, a făcut să fie arsă de vie. (2) Fiica lui Priam*,
regele Troiei*, şi soţia lui Enea*, dispărută în timpul incendiului Troiei; după o altă
versiune, aceasta i-a apărut lui Enea în chip 'de umbră şi 1-a sfătuit să-şi continue drumul
spre Italia, fiindcă aşa hotărîseră zeii. (3) Fiică a lui Oceanus* şi a Terrei, soţia lui
Perseu*.
CRISAORE Fiu al Medusei*, ieşit din trupul acesteia atunci cînd a ucis-o Perseu*.
Frate al calului Pegas*.
CRISEIDE Fiica lui, Crîseu* (1), făcută sclavă de Agamemnon*. în timptil războiului
împotriva Troiei*. Părintele ei a vrut să-şi recapete 'fiica, dar Agamemnon 1-a refuzat.
Apollo* a abătut atunci o epidemie de ciumă asupra taberei grecilor, după care Criseide1 a
fost restituită tatălui, iar Agamemnon şi-a însuşit -o pe Briseis*.
Homer, lliada; I, III, 143
CRÎSEU (1) Preot al lui Apollo*, tatăl Criseidei*. (2) Prima soţie a lui Dardanos*.
ICRISOTEMIS Fiica lui Agamemnon* şi a Olitemnestrei*, soră a lui Oreste*, a Electrei*
şi Ifigeniei*. Firea ei era
111
opusă aceleia a Electrei, de aceea i-a şi luat apărarea mamei lor în timpul conflictelor
familiale.
CRIŞNA Divinitate vedică, identificată cu Apollo* al grecilor. De mic a 'trăit printre
păstori, apoi a trecut prin diferite peripeţii care 1-au ridicat, pentru eroismul şi îndemînarea
lui, printre zei. Faptele lui sînt povestite în epopeea sanscrită Mahabharata.
CRODO Divinitate la vechii saxoni, identificată cu Cibele* şi Saturn*
CRONII Serbări celebrate 'la Atena, în onoarea lui Cro-nos*.
CRONOS Cel mai tînăr dintre titani*, fiu al lui Uranus* si al Geei*. El si-a detronat tatăl
cu ajutorul mamei şi a luat-o de soţie pe Rhea*. Pentru a nu fi cîndva detronat la rîndul lui
de proprii copii, i-a ucis, devorîndu-i unul după altul, abia născuţi. A fo'st salvat numai
Zeus*, lui Cronos dîndu-i-se, bine ascunsă în scutece, o piatră. Cînd Zeus a devenit matur,
1-a făcut pe Cronos să vomite toţi copiii devoraţi. Aceştia au fost titanii, care, vă-zîndu-se
în libertate, s-au revoltat împotriva lui. în lupta dintre Zeus vşi titani a învins cel dintîi si
titanii au sfîr-şi't în fundul Infernului.
CROTON Fiul lui Pari* şi. al nimfei* Eufemia. A fost metamorfozat de muze* — pe care
Eufemia le-a hrănit cu laptele ei — în constelaţia Săgetătorul. .
CUBA Zeiţă romană care, veghea asupra somnului copiilor.
112
CU M A Oraş socotit a fi fost colonie greacă în Italia, în împrejurimi (în Campania de azi)
se afla peştera sibilei* cumane, autoare a nouă cărţi consultate de romani în momentele
grele.
CUNINA Zeiţă romană care veghea leagănele -copiilor.
CUPI'DON -± AMOR
CUREŢI Nume dat de titani* preoţilor Cibelei*, care, cu sunetele instrumentelor lor
gălăgioase, au acoperit ţipetele lui Zeus* abia născut, pentru a nu fi devorat de Cronos*.
După o altă legendă, în mitologia cretană ei au fost demoni*.
C'UVERA Zeul care-i proteja pe bogătaşi şi bogăţiile lor în mitologia vedică:
CUYCHA. Divinitate peruană care personifica soarele, focul si curcubeul. Focul era
supravegheat de un colegiu de fecioare.

Dictionar mitologie - Litera B

BAAL Cea mai importantă divinitate orientală, la cal-deeni, babilonieni, fenicieni şi
sidonieni. A fost adorat şi de vechii evrei idolatri.
BAAL-FEGOR Divinitate adorată < de moabiţi si cunoscută de greci şi romani, cu numele de Priap*.'. AVERN (I) împărăţia lui Pluto* în mitologia romană; (2) Mlaştină lîngă Guma, în Campania (Italia), înconjurată cu stînci abrupte; aici începea, după o veche legendă, Infernul sau lumea celor .de jos. AVESTA Cartea sfîntă a vechilor perşi, conţinînd principalele elemente ale mitologiei si religiei persane, al cărei zeu suprem era Zoroastru*. AVESTIŢA sau ARIPA 'SATANEI Personaj malefic în mitologia românească, amintit de Dimitrie Cantemir în Descripţia Moldaviae. AZRAELE Imaginea îngerului morţii în mitologia turcă. BAAL-SEMEN Epitet atribuit soarelui, de către fenicieni. BAALTI Zeiţă a fenicienilor, reţinută ca soră a zeiţei Astarte* şi soţie a zeului care avea toate însuşirile zeului Saturn*. Este identificată cu Artemis* şi cu Afrodita* din mitologia greacă. BABA DOCHIA -> DOCHIA
BABA NOVAC Personaj din folclorul românesc, erou al baladelor populare, prezent şi în
istoria poporului român, pe vremea lui Mihai Viteazul. Este citat şi de B. P. Hasdeu în
Magnum Etymologicum Romaniae.
BABEL Turn din Babilonia (Asia Mică), ridicat încă din
perioada neolitică (turnul existia încă din mileniul al
pl-lea î.Chr.), pentru a constitui un loc izolat, nesupus
supremaţiei divine. După unele versiuni, limbile celor
ce-1 construiau s-.au. amestecat în aşa fel îneît, neputincioşi de a-si duce opera la
capăt, oamenii au fost siliţi să se împrăştie în to DRUIZI
BASILEA Fiică a lui Uranus* si a Titeei, soră a titanilor*.
BASSARIDE Epitet atribuit prin analogie bacantelor*, de la bassara, veşmînt lung purtat
de Bachus* si de bacantele din Lidia (Asia Mică şi Tracia).
BASTET Zeiţa cu cap de pisică în mitologia egipteană.
BAT ALA „Zeul creator", epitet atribuit de către filipi-nezi divinităţii lor principale.
74
BATTO (1) Fiu al lui Polinestor*, întemeietor, după o versiune, al Cirenei*. (2) 'Păstor al
lui Neleu*, martor la furtul de vite săvîrşit de Apollo*; fiindcă nu si-a ţinut fă-găduiaila de
a păstra această taină, a fost transformat de Hermes* în piatră.
Catul, VII; Ovidiu, Metamorfoze, II, 688 şi urm.
BAUCIS Soţia lui Filemon*, amîndoi, locuitori ai unui .sat din Frigia (Asia Mică). Au
găzduit pe ZeuB* şi pe ,Hermes*, cu.bunăvoinţă. Drept mulţumire, cei doi le-au
.transformat casa într-un. templu, iar pe ei, în preoţii (sau paznicii) acestuia. La bătrîneţe,
Baucis a fost preschimbată într-un tei, iar Filemon, într-un stejar.
B AVANI Soţia lui Siva* în mitologia vedică, similară zeiţei italice Venus*.
BEBRICI Popor legendar din .Bitinia (Asia Mică), care-i atrăgea pe străini si îi ucidea.
Pollux* 1-a ucis pe Ami-cos* (1), regele lor, şi astfel i-a salvat si pe argonauţi* de la o'
moarte sigură.
, BEL (1) în mitologia caldeo-asiriană, stăpînul întregului pămînt si al oamenilor, ca şi al
elementelor atmosferice. Identificat eu. Baal*. (2) Rege al Feniciei, tatăl îui Pig-
-malion* (2) şi al Elisei*.
BELATUCADRO Divinitate arhaică în .Marea Britanie.
BELBUC Geniul binelui în mitologia vandalilor, supra-lumit şi Zeul alb.
75
BELEN Personificare a soarelui în mitologia celţilpr din Gallia. Proteja plantele, vietăţile
si cunoştea arta tămăduirii.
BELIT în mitologia caldeo-asiriană, divinitatea care îl însoţea pe Bel*.
BELIZANA Divinitate galică, similară zeiţei Minerva* din mitologia romană.
BELLEROFON Erou din Corint, fiu al lui Glaucos* (3), rege a'l Corintului, si aii
Eurimedei. Se numeşte astfel, pentru că si-a ucis propriul frate, .din imprudenţă (gr.
belleros, fără voie). Pentru onestitatea lui, dovedită după aceea, a trecut prin mai multe
peripeţii din care a ieşit totdeauna învingător. Printre altele, a ucis Himera*, fo-losindu-se
de calul Pegas*, dăruit de zeiţa Atena*. lobat, regele Liciei, i-a oferit,, după toate aceste
victorii, mîna fiicei sale, Fiilonoe* (2). Dorind însă mai mult, a trezit furia lui Zeus*: pe
calul Pegas a vrut să ajungă pînă în cer, dar Zeus a făcut ca Pegas să fie înţepat de o
insectă şi. Bellerofon să fie aruncat în abis.
BELLEROS Fiul lui Glaucos* (3) şi fratele lui Bellerofon*.
BELO (1) Fiu al lui Poseidon* şi al Libiei*, fratele geamăn al lui Agenor*. A avut de la
Anchirroe* doi . fii: pe Egipt şi pe Danaos*. (2) Regele Sidonului şi părinte al Didonei*.
(3) Numele latin al zeului semit Baal*.
Virgiliu, Eneida, I, 621, 729
BELOMANŢIE Prevestire prin intermediul zborului săgeţilor, practicată de popoarele
orientale în antichitate.
76
BELZEBUT Una din principalele divinităţi siriene. Demonul suprem în scrierile sfinte.
BENDIS Zeiţa tracă a lunii, identificată cu Artemis* la Atena. Serbările în cinstea ei
erau adevărate orgii.
BENSNITEA Zeiţa japoneză a bogăţiei şi procreaţiei.
BEREGHINIE Nimfe* ale apelor si munţilor în mitologia slavilor, în număr de trei sau de
nouă.
BERENICE Soţia lui Ptolemeu, regele Egiptului, în urma unui jurămînt, ea si-a oferit
părul, de o rară frumuseţe, zeiţei Venus*. Cînd acesta a dispărut din templul zeiţei,
astronomul Conon a spus că a fost transfor-m'at într-o constelaţie şi împrăştiat în toate
cele patru vînturi.
Callimâh, Pletele Berenicei, poem în versuri; Jean Racine, Be-renice, tragedie; Pierre Corneille, Tit şi
Berenice, comedie erotica; Ugo Foscolo, Berenice, tragedie
BES Zeu egiptean monstruos şi grotesc, răspândit sub formă de statuete şi amulete,
considerate purtătoare de noroc.
3ESTA In mitologia nordică, zeiţă de proporţii uriaşe, care, împreună cu Bor*, a dat
naştere primilor zei.
3HAIRAVI în mitologia vedică, unul din numele lui Devi sau Parvati, soţia lui Siva*.
3IANOR Fiul lui Hercule* în mitologia romană, consi-ierat întemeietor al oraşului
Mantova.
77
BIBESIA şi EDESIA Zeiţe romane care protejau ban7 chetele; prima se îngrijea de
Vinuri, ă :doirâ, .de selecţia' mâncărilor.
BIBLIS Fiică a lui Milet* si a nimfei* Cian*. Nereuşind să înduplece inima
propriului său frate, Caunus, pe care îl iubea foarte mult, a plîns atîta, încît s-a prefăcut
într-un izvor. Ovidiu, Metamorfoze, IX, 450 şi urm.
BIFRONS Epitet al lui lanus*, datorat virtuţii de a cunoaşte, în egală măsură, trecutul si
viitorul.
BIFR&ST In mitologia nordică, curcubeul, prin care,'ca pe o punte, Asga'rd* comunica cu
pământul.
BIGOIDIS Nimfă* etruscă, expertă în arta interpretării fenomenului trăsnetelor si, prin
aceasta, aflarea intenţiilor zeilor. C'•'.."..',;,
BILE Una din principalele divinităţi ale celţilor din Irlanda.
,.;, :, ;
B/L/ Vrăjitori ai unui trib sălbatic din Africa: tribul Quvias.
BIRMA Nume dat de vechii indieni primului înger creat de zei.
BIRSA Oraş în vechea Cartagină, în care Didona*, ajunsă în Africa, a obţinut de la regele
Iarba o suprafaţă de pămînt cît acoperea o ..piele de bou (gr. byrsa)..
78
Didona a reuşit prin isteţimea fenicienilor săi ,să taie pielea în atâtea bucăţi, încît să poată
cuprinde o porţiune de teren imensă, pe care au construit apoi Birsa.
BITON şi CLEOBE Fraţi al căror nume a rămas vestit în .antichitatea greacă, ca exemplu
de dragoste filială. Ei au tras carul cu care mama lor, Cidippe, preoteasă a Herei*, trebuia
să ajungă la templul zeiţei, cînd caii au refuzat să mai meargă. Locuitorii Argeşului* (5)
au implorat zeii BORMO
tea teogonicâ. indiană. Era reprezentat cu patru capete, plutind pe o frunză ' de lotus, adesea
împreună cu soţia lui, Saraswati, protectoare a ştiinţei si a armoniei.
BRAHMANI Preoţii zeului Brahma*, care au constituit prima din cele patru caste indiene.
BRAHMANISM .Doctrină religioasă indiană, după .„cu. c există trei divinităţi principale:
Brahma*, Siva* şi Vişnu*.
care
BRANCHOS întemeietor al templului lui Apollo* la Di-dimos (Asia Mică).
BRANHID Epitet al lui Apollo*, de la numele Branchos*, băieţandru iubit de zeu, care i-a dat
darul profeţiei.
BRAURONA Nume al unui oraş din Atica (Grecia), în care Ifigenia* a transferat din Taurida o
statuie a zeiţei Artemis*. Acolo se ţineau, din cinci în cinci ani, serbările numite Brauronii, în
cinstea zeiţei. Tinere fete, în veşmînt de culoare galbenă, jucau „dansul ursoaicei", evocând
acest animal din care ar fi apărut Artemis însăşi.
BRAGA Zeul cîntecelor, al muzicii şi al poeziei la scandinavi.
BRAGEO Zeul elocinţei în mitologia - scandinavă.
BRAHMA întruchiparea supremă, creatorul universului şi una din cele trei divinităţi din
Trimurti*, trinita-
80
BRIAREU Uriaş, fiu al zeiţei Geea* şi al zeului Ura-nus*, adică al Pămîntului si al Cerului,
reprezentat cu o sută de braţe, toate înarmate cu lănci şi scuturi, pentru a se apăra de Zeuis* si
cu cincizeci de capete, din gurile cărora se revărsau torente de flăcări si fum. Când titanii* sau
revoltat împotriva zeilor din Olimp* (1), Bria-reu i-a ajutat pe zei, aruncând asupra
titanilor blocuri mari de piatră. Cînd, altă dată, i-a sprijinit pe titani în intenţia lor de a cuceri
Olimpul, Zeus 1-a trăsnit. Simboliza dezlănţuirea forţelor naturii.
6 — Dicţionar de mitologie
81
BRIGIT Zeiţa poeziei şi a înţelepciunii în mitologia cel-ţilor din Irlanda.
BROMIS Epitet al lui Bachus* datorat zgomotelor ieşite din comun din timpul
procesiunilor dedicate lui.
BRIHASPATI în mitologia verdică, „zeul rugăciunii", formulă după care s-a creat
lumea.
BRIMO Epitet dat Proserpinei*, pentru groaza care a cu-, prins-o în clipa cînd a fost
răpită de Pluto*, în timp ce culegea flori.
BRONTE Unul din cei trei ciclopi*, care-1 ajutau pe Vulcan* să fabrice fulgerele si
tunetele pentru lupiter*. Era personificarea tunetului.
BRUMALII Serbări organizate la Roma, la sfîrşitul lunii noiembrie, în cinstea lui
Bachus*.
BRISEIS înainte de a fi sclava iubită de Ahile*, a fost soţia lui Mines*, rege al Ciliciei,
ucis de Hermes*. în cearta dezlănţuită între Agamemnon* şi Ahile, pentru Briseis, Ahile
a.trebuit să renunţe la ea, dar, fiindcă a ameninţat că se ya retrage din luptă, a recăpătat-o.
Homer, lliada, I, 184 şi urm..; frescă la Pompei, în Casa Poe-£Ului tragic; Ahile şi Briseis, pictură pe vas, în
Muzeul din Lecce (Italia).
3UBASTIS Zeiţă egipteană, fiică a lui Osiris* şi Isis*, corespunzînd zeiţei Artemis* din
mitologia greacă. Era venerată în oraşul Bubastis, din preajma Nilului.
3UBONA Zeiţa protectoare a vitelor si a creşterii lor î litologia romană.
m
BRISEU Preot al lui lupiter* şi tatăl sclavei Briseis*, iu-. bită de Ahile*. Brişeu a avut cel
dintâi meritul de a scoate mierea din stupi, fără a trezi răzbunarea albinelor.
BRITOMARS Divinitate din insula Creta, reprezentată ca o fecioară de o rară candoare,
fiică a lui Zeus*. Urmărită de Neptun*, s-a aruncat în mare de unde a salvat-o Diana*,
ridicînd-o în Olimp* (1). După o altă versiune, fiind urmărită de Minotaur*, Zeus a
salvat-o si apoi a trecut-o printre diyinităţi.
BRIZO Zeiţa viselor în mitologia greacă. A avut la De-los* un oracol* care interpreta
visele, dînd răspunsuri referitoare îndeosebi la navigaţie şi pescuit.
82
3UCEFAL Calul lui Alexandru cel Mare, căruia i 's-a acordat, la moarte, o atenţie
specială; în memoria lui a fost întemeiat şi un oraş: Bucefala.
3UCENTAUR Animal mitologic monstruos, cu' grumaz l corp de bou şi cap de om.
BUDIIA în mitologia vedică, filozof, fondator al budhis-mului, ultima încarnare a zeului
Vişnu*, considerat zeul1 suprem al indienilor. A fost adorat mai întîi în Indus-tan.
•«p
BUONH Serbări organizate la Atena în cinstea lui Zeus*, în timpul cărora se sacrifica un
bou.
83
BUITI Demon în mitologia persană, inspirat din Ahri-man*. L-a ispitit în nenumărate
situaţii pe Zarathustra*.
BURI -> BOR
BUS IRIS Fiul lui Poseidon* şi al nimfei* Libia*, monstru uriaş care îi ucidea pe toţi
străinii veniţi pe meleagurile lui, în Egipt. Legenda îi atribuie şi răpirea hesperidelor*.
A fost ucis la rîndul lui de Heracles*.
BUTE (1) Unul din fiii vîntului Boreas*, care, în timpul unor serbări dedicate lui
BachUs*, a răpit trei bacante*, dintre care a păstrat-o numai pe Coronida*. Acesta a
răzbunat-o, făcîndu-1 să-si piardă minţile şi să se arunce într-o fîntînă. (.2) Scutier al
lui Anchise* şi apoi protector si tovarăş de lupte al lui Ascaniu*, fiul lui Enea*. (3)
Rege al Siciliei, iubit de Afrodita*, care i-a dat un fiu, pe Erix*.
BUTO Zeiţă egipteană, personificare a nopţii, a întunericului si a haosului.
BUTROTOS Oraş în Epir, în care Enea* s-a întîlnit cu Andromaca*, soţia fidelă a
eroului troian Hector*.
BYBLOS Oraş în Fenicia, vestit pentru cultul lui Adon*.