Inel gravat cu aceleaşi simboluri prezente şi pe misterioasele tăbliţe de la Tărtăria

In aceasta luna a fost descoperit la Seimeni un inel sigilar din bronz, care are incizate simboluri Vinca-Turdas şi, mai mult, unul dintre simboluri se regaseste pe placuta discoidala descoperita la Tartaria.

Braşoveanul Cristian Pintilie a descoperit acest inel gravat cu aceleaşi simboluri prezente şi pe misterioasele tăbliţe de la Tărtăria. El crede că acest inel, îngropat la o aruncătură de băţ de „Gânditorul“ de la Hamangia, certifică, în sfârşit, autenticitatea controversatelor tăbliţe , scrie Monitorul Expres.

Braşoveanului Cristian Pintilie ( care a avut amabilitatea sa recomande spre publicare acest articol si pe Harta Comorii ) îi place să se plimbe prin lume cu ajutorul programului Google Earth. Turistul virtual caută locuri interesante, încărcate de istorie, dar încă nedescifrate. În special în Dobrogea îşi îndreaptă atenţia, acolo unde au înflorit vechi civilizaţii şi despre care încă nu s-a aflat totul. A găsit astfel urme de cetăţi şi sanctuare. Însă zilele trecute, căutările braşoveanului s-au concretizat într-o descoperire arheologică palpabilă despre care crede că va produce o cotitură importantă în istorie. Lîngă Cernavodă, în satul Seimeni, acolo unde văzuse pe Internet zeci de adîncituri ciudate în formă de disc, a săpat şi a găsit o comoară: ceramică, vetre, amfore. Dar cel mai valoros artifact pe care l-a scos la lumină îi întrece cu mult aşteptările: un inel de bronz pe care sînt inscripţionate simboluri similare celor de pe celebrele plăcuţe de la Tărtăria. Dacă inelul se va dovedi a fi vechi de circa 3.500 de ani, aşa cum bănuieşte arheologul amator, atunci ne aflăm „în faţa verigii lipsă care leagă culturile neolitice de epoca tracică“. Inelul ar putea atesta faptul că pictogramele găsite la Tărtăria, despre care se crede că sînt vechi de circa 7 milenii, constituind prima scriere din istoria omenirii, au fost folosite vreme de mii de ani de către civilizaţiile care au trăit pe meleagurile noastre. O surpriză totală, deoarece la vremea cînd se fabrica acest inel, alfabetul de la Tărtăria se presupune că era deja dispărut. Enigma se adînceşte, dacă ne gîndim că, faţă de Tărtăria, Seimeni e la o distanţă de sute de kilometri şi circa 3.000 de ani. Însă la numai o aruncătură de băţ de Hamangia, ceea ce lansează noi ipoteze de lucru pentru istoricii din întreaga lume. Deocamdată, inelul a ajuns la Muzeul Naţional de Istorie. Curînd vom afla de ce specialiştii de la Bucureşti au recepţionat artifactul cu o mare uimire pe chipuri.

Inelul din brazdă

Acum patru ani, Cristian Pintilie a descoperit pe harta virtuală a Dobrogei 59 de discuri de pămînt, în apropiere de Cernavodă. Fiecare adîncitură circulară are circa 20 m diametru. Zona nu este inclusă în repertoarul arheologic al României, deci pe-aici nu s-au căutat vestigii istorice. Însă este foarte aproape de necropola de la Hamangia, acolo unde a fost descoperită capodopera neoliticului, statueta „Gînditorul“. După ce a emis mai multe ipoteze în legătură cu ceea ce ar putea fi aceste discuri, săptămîna trecută, braşoveanul s-a hotărît să descindă la faţa locului şi să sape într-unul din aceste cercuri de pămînt. Şi-a luat familia şi a ajuns la Seimeni. „Îmi propusesem să caut urme de cenuşă, dovadă că acolo ar fi fost o aşezare, fiindcă am presupus că discurile au fost locuinţe. Am săpat şi imediat am dat peste ceramică, la aproximativ 15 cm adîncime. Amfora getică era fixată în solul nisipos al locuinţei. Am luat detectorul de metale şi, deşi locul era plin de sîrme şi tot felul de metale, prima descoperire a fost chiar inelul. Cum s-a desfăcut brazda, a şi apărut. Inelul acesta parcă se cerea descoperit, atît de uşor a ieşit la iveală“, povesteşte entuziasmat braşoveanul. A anunţat autorităţile, dar fiind week-end, cu greu s-a găsit cineva să-i înregistreze descoperirea. După două zile, a reuşit să încheie formalităţile, apoi s-a dus glonţ cu inelul la Bucureşti şi l-a predat la Muzeul Naţional de Istorie. „Inelul sigilar trebuie să fie o piesă de mare valoare, după cum s-a uitat la el istoricul care l-a recepţionat. Din păcate, evaluarea va avea de aşteptat, pînă se găsesc fonduri“, spune braşoveanul.

„Un mesaj din neolitic în capsula timpului“

Tot privind frumuseţea de inel perfect conservat, pe care se pot vedea foarte clar scrijelite nişte semne, Cristian a observat similitudini cu misterioasele tăbliţe de la Tărtăria. „Inelul are diametrul de 20 mm, iar sigiliul are formă octogonală cu laturile de 3 şi 6 mm, dispuse alternativ. Pe sigiliu sînt gravate imagini ideografice, dintre care două sînt identice cu semnele Vinca-Turdaş. Unul se regăseşte pe plăcuţa circulară descoperită la Tărtăria în 1961 de către cercetătorul clujean Nicolae Vlassa, iar alte două sînt asemănătoare cu un semn existent pe o plăcuţă din ceramică descoperită în anul 1969 la Gradesnica, în nord-vestul Bulgariei“, explică arheologul amator, care consideră acest obiect de podoabă „un mesaj din neolitic în capsula timpului“. Studiind datele cercetărilor anterioare, Cristian a tras cîteva concluzii interesante. El crede că inelul poartă semnele scrierii danubiene, cea mai veche din lume cunoscută pînă acum. Aceste simboluri s-au transmis de-a lungul generaţiilor vreme de mii de ani fără să sufere modificări importante şi, probabil, sînt încărcate de semnificaţii deosebite, din moment ce apar pe un inel. Dar ce anume reprezintă acest mesaj şi vechimea lui sînt amănunte pe care le vom afla abia peste cîteva luni. Descoperirea lui Cristian Pintilie poate fi dovada de care aveam nevoie pentru a demonstra că plăcuţele de la Tărtăria conţin o scriere veche, şi nu imagini cu conotaţie artistică sau comercială cum presupun teoriile de pînă acum. Nu desene întîmplătoare, ci care au dăinuit prin aceste locuri vreme de milenii.

Seimeni, Tărtăria - aceleaşi semne

Prima observaţie interesantă care leagă inelul de la Seimeni cu plăcuţele de la Tărtăria este similitudinea semnelor. Din moment ce acestea au fost folosite în ambele locuri, atunci este vorba de aceeaşi civilizaţie neolitică în epoci diferite. Dar care civilizaţie şi ce arie acoperea? Nicio scriere nu funcţionează izolat, trebuie să se dezvolte în cadrul unei culturi puternice şi larg răspîndite. Aceasta nu poate fi decît cultura Vinca-Turdaş, cu o vechime recunoscută de circa şapte milenii, răspîndită pe teritoriul de astăzi al Serbiei, României, Ungariei, Bulgariei şi Greciei. Reprezentanţii culturii Vinca-Turdaş au fost şi inventatorii primelor unelte de cupru. Dacă inelul de la Seimeni aparţine culturii Vinca, atunci cum se explică prezenţa lui în zona Hamangia, în care a înflorit cultura cu acelaşi nume, distinctă de Vinca? E posibil ca aceste două civilizaţii să fie una şi aceeaşi, concluzie care ar intriga specialiştii. Locul descoperirii, aflat la 500 km de Tărtăria, ridică un alt semn de întrebare: simbolurile s-au perpetuat din Tărtăria spre Seimeni sau invers? Cristian Pintilie presupune că „reprezentanţii culturii Hamangia, care au creat «Gînditorul» (descoperit în necropola de la Cernavodă, la aproximativ 5 km de Seimeni), au creat şi (sau au utilizat) scrierea ideografică numită acum scrierea danubiană. O parte din aceste semne se regăsesc pe tăbliţele descoperite la Tărtăria, amulete purtate de un călător care a ajuns în mileniul V
î.H. prin acele meleaguri“. Călătorul respectiv s-a dovedit a fi o femeie de circa 55 de ani, după cum arată analiza oaselor descoperite lîngă tăbliţele de la Tărtăria.

Controversata descoperire de la Tărtăria

Scheletul de femeie descoperit lîngă tăbliţele de la Tărtăria provine din perioada 5300-5500 î.H. Dar se poate spune cu certitudine că tăbliţele au fost ale femeii? Dacă am şti sigur, atunci vechimea plăcuţelor ar fi uşor de stabilit. Dar tocmai aceasta este marea controversă a acestor artifacte neolitice, nu pot fi datate. Povestea misterioaselor obiecte de la Tărtăria, judeţul Alba, a început în anul 1961, cînd echipa condusă de arheologul Gheorghe Vlassa a descoperit trei tăbliţe de lut. Una dintre ele cuprinde patru grupuri de semne, despărţite prin linii, fiind considerată ca fiind cea mai apropiată de o scriere adevărată. O bună parte din aceste semne se regăsesc în inscripţiile arhaice greceşti, feniciene, etrusce, iberice. Dar aceste scrieri încă nu erau apărute la vremea cînd se presupune că erau bătute plăcuţele, circa 5.500 î.H. Cel mai vechi este considerat alfabetul fenician (3.500 î.H). Unii cercetători cred că toate aceste scrieri antice s-ar origina în scrierea de la Tărtăria, cu alte cuvinte plăcuţele ar conţine cel mai vechi scris din istoria omenirii. Din păcate, vechimea plăcuţelor nu poate fi stabilită prin metoda cu radiocarbon pentru simplul motiv că un arheolog le-a uscat în cuptor distrugînd urmele de carbon. Nu există nici fotografii de la momentul dezgropării lor. Se bănuieşte că plăcuţele au fost găsite în altă parte şi plantate în situl de la Tărtăria. Cert e că astfel de semne au mai fost descoperite şi în Bulgaria şi Serbia. Unii cercetători s-au grăbit să tragă concluzia că scrierea a apărut mai întîi în sud-estul Europei, şi nu în Mesopotamia (cuneiformele). De aici, indo-europenii au migrat spre Orientul Apropiat, luînd cu ei şi scrierea pe care o inventaseră. Alţii cred că tăbliţele provin din mileniul III şi au fost aduse pe la noi de călători din Asia.

Inelul-hartă

O altă controversă este legată de mesajul tăbliţelor. Sînt doar trei, dar atît de diferite! Una conţine o scriere pictografică, alta una de tip anatolian, iar ultima este o scriere propriu-zisă. Din păcate, sînt prea puţine inscripţii pentru a putea înjgheba un alfabet. Iar o scriere nu poate fi descifrată dacă nu se cunoaşte ce limbă simboliza. Cu alte cuvinte, protoscrierea de la Tărtăria este şi va rămîne indescifrabilă. Două din aceste simboluri apar şi pe inelul sigilar găsit de Cristian. „Simbolul care a fost interpretat ca figura stilizată a pămîntului şi a cerealelor ajunse la maturitate (care se regăseşte şi pe tăbliţa discoidală descoperită la Tărtăria), un triunghi cu vîrful în jos din care ies trei-cinci linii paralele, se află amplasat în partea de sus, iar jos este figurat un simbol Vinca-Turdaş, care ar simboliza o apă curgătoare, un val reprezentat ca un semicerc şi linii paralele. Dacă ne gîndim la aşezarea neolitică de pe coama dealului Seimeni, la baza căruia se întinde cîmpul ideal pentru cultivarea cerealelor, iar în partea opusă este scăldat de apele fluviului, observăm că sigiliul ar reprezenta o hartă. Simbolul pămîntului ar fi dealul Seimeni, iar simbolul apei ar fi Dunărea. Ceva în genul: «Eu, care stăpînesc bogatul deal, situat lîngă marea apă curgătoare». Sigiliul furniza astfel informaţii despre deţinătorul puterii şi despre ţinutul pe care îl stăpînea“, explică braşoveanul.

Traducerea unui text care n-ar fi trebuit să existe

Nu ştim cui a aparţinut inelul de la Seimeni, însă tăbliţele de la Tărtăria ştim sigur că au fost ale unei femei vîrstnice pentru acea vreme, cînd puţini oameni împlineau 55 de ani. Suferise de TBC osos şi a fost, probabil, o preoteasă, după cum susţin mai mulţi istorici. Lîngă ea au fost găsite 26 de figurine de lut, piatră şi alabastru şi o brăţară din scoici. Figurinele au aceeaşi expresie cu cele din cultura Vinca şi s-a dovedit că au fost făcute din materiale locale, însă scoicile nu sînt de prin partea locului. Pe malul Mureşului se găsesc doar scoici de apă dulce, mari, din care nu se fac brăţări. În schimb, scoici mici găsim din belşug în Dobrogea. Ceea ce ne poate duce cu gîndul la originea danubiană a acestei preotese, care trebuie să fi ajuns la Tărtăria în misiune religioasă, dar care, din diferite motive, n-a mai plecat. În acest caz, Hamangia pare să fie mai veche decît Tărtăria sau Tărtăria e mai recentă decît se credea. Mulţi cercetători presupun că aşa-zisa scriere de pe tăbliţa preotesei nu reprezintă nimic altceva decît nişte mîzgălituri. O afirmaţie caraghioasă. Existenţa unei scrieri preistorice lîngă Alba Iulia a fost pusă în evidenţă încă din 1874, prin arheologul Zsofia Torma. Textul de la Tărtăria a fost tradus cu regulile scrierii sumeriene, adică în cerc, în sens invers acelor de ceasornic, şi s-a descifrat un mesaj despre ritualul uciderii şi arderii unui sacerdot: „În cea de-a patruzecea domnie pentru buzele (gura) zeului Saue, cel mai vîrstnic, după ritual, a fost ars. Acesta-i al zecelea“. Dacă ar fi nişte mîzgălituri, atunci cum de se poate forma o frază logică? Alţii spun că sînt semne copiate după scrierea sumeriană (Saue era un zeu sumerian) sau au fost aduse de mineri sumerieni, dar decalajul între cele două culturi este de cel puţin un mileniu. Dacă scrierea de la Tărtăria e anterioară celei din Mesopotamia, atunci leagănul civilizaţiei a fost pe Dunăre, ipoteză cu care niciun specialist n-a fost de acord pînă acum. Dar astfel s-ar explica de ce alfabetul sumerian a apărut brusc şi direct într-o formă evoluată.

Satul „Gînditorului“

Revenind la inelul descoperit de Cristian, acesta a stat îngropat 3.500 de ani, la o palmă sub pămînt, într-o locuinţă circulară de lîngă Seimeni. Acolo, în epoca bronzului, o familie de geţi îşi construise un bordei pe jumătate îngropat. „Locuinţe circulare de mărime comparabilă (diametre de 25-28 m) au fost descoperite în Marea Britanie, la Thwing şi datează din epoca tîrzie a bronzului. În interiorul altei locuinţe circulare am descoperit că peretele exterior fusese întărit cu piatră spartă, iar interiorul a fost finisat cu cărămizi din pămînt uscat la soare şi apoi tencuit. Într-o vatră amenajată lîngă o locuinţă, pe un strat de piatră spartă, se poate observa stratul de cărbune“, spune Cristian. A identificat 59 de astfel de locuinţe, dar în total sînt vreo 200. „Aşezarea de la Seimeni ar putea reprezenta cea mai mare concentrare de locuinţe circulare cu diametre de peste 20 m din Europa“, crede el. În apropiere, pe Dealul Sofia, a fost descoperit „Gînditorul“ într-o necropolă neolitică. Dar singura aşezare aparţinînd culturii Hamangia se află în localitatea constănţeană Cheia, adică la 30 de km de necropolă. Mult mai aproape e Seimeni, la numai 5 km. Cristian presupune chiar că aceste două culturi au fost contemporane (mileniul VI î.H): „Nu este exclus ca această civilizaţie sud-dunăreană să fi creat tăbliţele care au fost descoperite la Tărtăria“. Cristian crede că simbolurile magice sau religioase s-au transmis nemodificate de-a lungul mileniilor, „ajungînd ca, la sfîrşitul epocii bronzului, să fie şi simboluri ale puterii şi să fie incizate pe un inel sigilar“. Părerea lui este că „inelul sigilar certifică autenticitatea plăcuţelor de la Tărtăria, constituind veriga lipsă între culturile neolitice“. Cine ştie? Poate că îi venea perfect pe deget chiar celebrei preotese de la Tărtăria.

Tăbliţele de la Sinaia

• O controversă similară o ridică şi tăbliţele de la Sinaia. Se pare că, în jurul anului 1873, cu prilejul unor lucrări la temelia Mănăstirii Sinaia, au fost descoperite un număr neprecizat de tăbliţe de aur cu inscripţii dacice. După ce au fost copiate pe alte tăbliţe, dar de plumb, o parte ar fi fost topite de Carol I pentru a finanţa construcţia reşedinţei sale montane. O parte ar fi fost depozitate în tezaurul Băncii Naţionale şi ar fi luat drumul Moscovei, împreună cu tezaurul. Prin anii ’40, plăcuţele de plumb au fost fotografiate. Fotografiile ne dezvăluie imagini din bătăliile dacilor cu romanii şi texte în greacă şi o limbă necunoscută. Se spune că dacii nu cunoşteau scrierea, deci în ce limbă să fi fost scrisă acea cronică a dacilor? După 1990, scrierea conţinută pe aceste vestigii a fost studiată. Cercetătorii români au lansat teoria că nu e vorba de o limbă indo-europeană, ci de una să-i zicem dacică. Cît despre conţinutul tăbliţelor, acesta nu a fost publicat, dar dr. Aurora Peţan, care se ocupă de ele, spune că această cronică relatează detalii despre succesiuni dinastice, lupte locale, marile cetăţi ale dacilor.

Alte interpretări ale mesajului de la Tărtăria

• Unele teorii susţin că pe cea de-a treia tăbliţă de la Tărtăria sînt scrijelite detalii contabiliceşti ale unei negustorese, mai precis măsurile de făină. Dacă ar fi aşa, atunci nu se explică de ce nişte socoteli ar fi inscripţionate pe un obiect de podoabă, simbol al stării sociale, cum e inelul găsit la Seimeni. Alţii spun că plăcuţa de lut era o monedă de schimb. În acest caz, n-ar fi singura, iar inelele nu au avut niciodată funcţie comercială. O altă teorie presupune că două dintre plăcuţe erau card de identitate şi certificat de producător, care vorbeau despre ocupaţiile comunităţii. A treia tăbliţă, însă, nu mai are funcţie de document, ci ar fi un calendar al anotimpurilor şi al activităţilor pe care era obligată familia/comunitatea să le respecte pentru asigurarea necesarului de trai zilnic. Însă ipoteza nu explică de ce în acest calendar circular după iarnă vine vară, iar după toamnă, primăvară. Mai plauzibil ar fi să considerăm că enigmatica plăcuţă conţine simboluri ritualice.


Erich von Daniken – „Înţelepciunea pierdută a vechilor civilizaţii“

„Tăbliţele zăceau pe fundul a ceea ce părea un puţ artificial, lîngă cîteva rămăşiţe umane. Pe ele figurau simboluri picturale ce aminteau atît de tăbliţele sumeriene, cît şi de vestigiile civilizaţiei minoice din Creta. Dar tăbliţele de la Tărtăria, care este posibil să fi aparţinut culturii Vinca, trib agricol din epoca pietrei, precedeau cu o mie de ani scrierea sumeriană şi cu două mii de ani, pe cea minoică. Teoria este îndrăzneaţă pentru că, dacă scrierea a apărut în Europa în epoca pietrei, şi nu în Sumer, în epoca bronzului, se ridică întrebarea cum a ajuns în îndepărtatul Sumer cu o mie de ani înainte să fi apărut în insula cretană, mai scrie Monitorul Expres.

Pintilie Stefan-Cristian

Informatii suplimentare acestui articol, oferite tot prin amabilitatea domnului Pintilie Stefan-Cristian,
gasiti pe siteul Seimeni - de la piatra şlefuită la fier, dand click AICI.

Comoară de 161 monede otomane, descoperită în Albești, Constanța

Doi detectoristi au descoperit mai multe monede otomane pe care le-au predat Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti.

Corneliu Vîrvărei şi Valeriu Bacu, de câte ori au timp, iau la pas câmpurile din comuna Albeşti, înarmaţi cu un detector de metale.

Aşa au descoperit un adevărat tezaur: 161 de arginţi otomani. Fără să stea prea mult pe gânduri, oamenii au dus comoara la Muzeul Naţional de Istorie din Bucureşti, spre dezamăgirea muzeografilor locali, mai arata televiziunea Digi24.

„Descoperim în Constanţa şi ducem la Bucureşti sau descoperim la Timişoara şi ducem la Bucureşti, în cazul ăsta facem în Bucureşti un depozit mare de astfel de descoperiri şi plecăm toţi din judeţele noastre, plecăm toţi să ne căutăm istoria la Bucureşti”, a afirmat Gabriel Custurea, director Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa.

Conducerea Muzeului de Istorie din Constanţa e convinsă că arheologii amatori au preferat să ducă monedele în Capitală cu gândul la profit, deşi ar fi fost recompensaţi şi dacă ar fi lăsat comoara la Constanţa.

„Ei le-au adus la Bucureşti pentru că au considerat că aici ar avea o vizibilitate mai mare, urmând să fie admirate şi de turişti străini”, a apreciat Cristiana Tătaru, muzeograf la Muzeul de Istorie din Bucureşti.

Cei 161 de arginţi, fiecare cântărind 27 de grame, vor fi evaluaţi de specialiştii din Capitală în următoarele săptămâni. Iar potrivit legii, cei care i-au găsit vor primi din partea muzeului o sumă echivalentă cu 45% din valoarea tezaurului, în termen de un an.

Albești (turcă Akbaș ) este un sat în partea de sud a județului Constanța, în Podișul Negru Vodă, pe malul stâng al pârâului Albești. Prima atestare a localității Albești datează de pe vremea stabilirii pe acest teritoriu a populației turcești din Crimeea în anul 1856 și a purtat până în anul 1924 denumirea turcească Sarighiol, și era formată din două colonii turcești (una spre Est care se numea Sarighiol și alta spre Vest, care se numea Acbași). Ulterior, populația dominantă era alcătuită din germani dobrogeni și apoi din români.

Extragerea monedelor din comoară se face în public la britanici

Cercetarile asupra descoperirii secretelor celui mai mare tezaur din lume de monede celtice este elementul central al unei noi expoziții de la Muzeul Jersey. Conservatorul Neil Mahrer și echipa sa lucrează într-o mare cameră de sticlă, la vederea publicului. Lucrarile de curațire si desrindere din tezaur a monedelor sunt de asemenea afisate printr-o transmisiune în direct audio-video in sala de proiectie a muzeului.

Este de așteptat să dureze aproximativ trei ani aceasta munca de separare a monezilor si a altor bijuterii incluse in comoara: "Se lucreaza asupra tezaurul șase zile pe săptămână. Veți putea vedea cum scoatem monedele, cum le tratăm pentru a îndepărta coroziunea si cum folosim uneltele de mână. Dacă vom descoperi in tezaur noi obiecte din aur, vom anunta aceasta prin actualizări pe Facebook și Twitter", au anuntat cercetatorii.

Obiectele de aur și argint, precum și monedele din tezaur, sunt considerate a valora aproximativ 10 milioane de lire sterline. Tezaurul a fost descoperit de doi entuziaști detectoristi de metale și se estimeaza că ar conține aproximativ 70.000 de monede, desi initial s-a crezut ca este vorba doar depre 30.000-50.000 monede si nu se stia că printre monede se află si bijuterii antice din aur. Coroana regală a pretins dreptul de proprietate asupra tezaurului, descoperit de Reg Mead și Richard Miles într-un câmp din Grouville.

Muzeografi care încurajează detecția de metale

„Trebuie să recunoaştem că activitatea acestor oameni, care pornesc la cercetarea diferitelor zone din judeţ cu ajutorul detectoarelor de metale, poate ajuta foarte mult munca muzeografilor, ce pot afla astfel despre noi locuri unde de secole stau îngropate adevărate comori arheologice“, spune directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Nicolae Pepene, citat de Monitorul Expres.

Cel puţin două descoperiri arheologice importante sunt rodul cercetărilor unor arheologi amatori care, din pasiune, iau pulsul pămîntului cu detectoarele de metale, pe urmele vechilor civilizaţii. Ultimele descoperiri făcute de fraţii Fănel şi Florin Şerban, cei doi căutători care au adus în premieră în patrimoniul Muzeului Judeţean de Istorie obiecte extrem de valoroase din epoca fierului (anii 1500 î, Hr), i-au îndemnat pe istoricii din conducerea Muzeului Judeţean de Istorie şi de la Direcţia Judeţeană de Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, să încurajeze activitatea detectoriştilor. Directorul Muzeului Judeţean de Istorie, Nicolae Pepene, a declarat ieri că o astfel de activitate, făcută în limitele legii, este benefică chiar şi pentru muzeografi şi arheologii muzeului.

„De aceea, la muzeu vom lua cîteva decizii care să deschidă uşa acestor oameni, care oricum au obligaţia de a aduce la muzeu tot ceea ce descoperă, măsuri care să conducă la recompensarea pasiunii, dar şi la crearea unui spaţiu unde ei să se poată întâlni pentru a schimba păreri şi chiar de a expune obiectele găsite“, a declarat Pepene.

Un pumnal unic, foarte valoros

Descoperirile pe care le-au făcut în ultimele luni cei doi fraţi, oameni extrem de pasionaţi de arheologie şi care studiază mult înainte de a porni pe teren, s-au dovedit a fi extrem de valoroase. Ei au scos la lumină obiecte care dovedesc existenţa unor aşezări despre care nu se ştia că s-ar fi aflat pe teritoriul judeţului. Mărturiile dezgropate atestă că pe aceste locuri au trăit vechii daci. „Într-o necropolă pe care cei doi fraţi Şerban au descoperit-o recent s-au găsit fibule, obiecte folosite la harnaşamentul cailor, paftale, dar şi un pumnal dacic, folosit la ritualurile religioase, care este primul de acest fel descoperit pe raza judeţului. Un astfel de pumnal a fost identificat în mîna lui Decebal, în scena sinuciderii regelui dac din basorelieful de pe Columna lui Traian. Aceste obiecte provin din sec. II î.Hr şi au fost deţinute, cel mai probabil de militari. Acum, pe o rază de câteva sute de metri pătraţi, au fost descoperite mai multe morminte, lucru care vorbeşte şi despre faptul că exista o ierarhie clară în acea comunitate de militari. Deocamdată nu există semne că în acel loc ar fi existat şi o aşezare, dar este posibil ca cercetările viitoare să aducă noi surprize“, a declarat şi muzeograful Lucica Savu. Cei doi „detectorişti“ braşoveni au avut o primăvară foarte bogată în descoperiri, ei scoţând din pământ, în ultimele luni, adevărate comori care urmează acum să fie cercetate de specialişti. Printre descoperirile lor se numără şi numeroase unelte, podoabe sau obiecte de cult, care au fost datate ca aparţinând epocii fierului. Printre acestea se numără şi patru verigi din aur, decorate cu brăduţi, dar şi un topor şi un vârf de suliţă datînd din prima epocă a fierului (circa anii 1.500 î.Hr.).

„Muzeul s-a mişcat mai repede ca SMURD-ul“

Fraţii Şerban spun că până în urmă cu câteva luni, când veneau la Muzeul de Istorie cu câte o descoperire, erau întâmpinaţi de uşi închise sau de refuzuri. Un fel de „de ce ne deranjaţi în timpul pauzei de masă“. De câteva luni, de când muzeul este condus de Nicolae Pepene, lucrurile s-au schimbat radical, spun arheologii amatori, fericiţi că au găsit o deschidere totală spre activitatea lor. „Cînd am descoperit aceste obiecte, cei de la muzeu s-au mişcat mai repede ca SMURD-ul. Imediat ce am dus la muzeu artefactele dezgropate, cercetătorii de la muzeu au venit în zona unde am făcut descoperirile, au început săpăturile şi au scos la lumină şi alte lucruri. Este o schimbare de atitudine pe care o salutăm“, a spus Florin Şerban.

Necropola găsită de cei doi braşoveni va fi declarată sit arheologic

Directorul Direcţiei Judeţene de Cultură, George Mitran, a declarat că deja a trimis la Bucureşti întreaga documentaţie pentru declararea ca sit arheologic a zonei unde a fost descoperită necropola dacică. „Conform legii, activitatea acestor «detectorişti» se poate desfăşura fără oprelişti, cu condiţia ca ei să nu caute în zonele declarate deja situri arheologice, iar obiectele găsite să fie predate muzeelor în cel mult 72 de ore de la descoperire. Ceea ce au descoperit cei doi fraţi Şerban pe raza judeţului nostru sunt lucruri foarte valoroase şi cu mare importanţă istorică, obiectele găsite de ei urmând a-şi găsi locul firesc în expoziţia Muzeului Judeţean de Istorie. Noi, ca apărători ai patrimoniului naţional, am întocmit documentaţia necesară pentru ca respectivele descoperiri să intre în cercetarea Comisiei de Patrimoniu de la Ministerul Culturii, iar apoi zona să fie declarată sit arheologic protejat, unde doar arheologii profesionişti vor putea face săpături. Prin Ordin de Ministru zona respectivă va fi declarată foarte curând sit arheologic“, a precizat George Mitran.

În Braşov există înregistrate 60 de detectoare de metale

Inspectorul de Poliţie Angel Istrate, de la Poliţia Patrimoniu din cadrul IPJ Braşov, a amintit că orice pasionat de arheologie care deţine un detector de metale trebuie să-l înregistreze la Poliţie înainte de a-l folosi. „Noi nu avem nimic cu cei care au o asemenea pasiune şi o desfăşoară în limitele legale. În judeţul Braşov există la această oră 60 de detectoare de metale înregistrate la Poliţie. Cei care au asemenea detectoare şi NU le-au înregistrat sau cei care le folosesc la MAI PUȚIN de 500 de metri de siturile arheologice declarate, ori cei ce NU se conformează să depună obiectele descoperite în cele trei zile prevăzute de lege, trebuie să ştie însă că vor avea parte de TOLERANȚĂ ZERO din partea noastră şi se vor alege cu dosare penale“, a precizat inspectorul Angel Istrate, citat de Monitorul Expres.

Sanctuar antic roman, descoperit în Franța

În regiunea Picardia din nordul Franței, aproximativ la 35 de kilometri nord de Paris, în orașul Pont-Sainte-Maxence, arheologii au descoperit un sanctuar antic roman datând din secolul II, care nu are echivalent în Galia Romană.

Acest sanctuar, care are dimensiunile 70 de metri pe 105 de metri, are două pavilioane mici în partea din spate, din care au rămas doar temeliile. În centru, credinciosii puteau accesa, prin intermediul unei scări din față, o platformă zidită.

Aici, în inima sanctuarului, vechii romani ar fi dorit sa ridice statuia unei divinitati.

Arheologii au descoperit mai multe elemente de opera de arta in interiorul sanctuarului, inclusiv sulițe tocite și obiecte din marmură.

Intrarea la sanctuar avea o fațadă monumentală, ce măsura 10 de metri înălțime și 70 metri lungime, fiind o structură excepțională pentru Galia Romana. Această fațadă era formată din 13-17 arcade, peste care romanii au surmontat o entablatură și, în mod excepțional, o friză care ar trebui să includă o dedicație scrisă cu litere de bronz.

După câteva decenii de la ridicare, fațada s-a prăbușit deodată, probabil din cauza unui defect în fundație, dar și din cauza pantei terenului, rupându-se in mii de fragmente.

Arheologii intentioneaza sa studieze aceste fragmente pentru a restabili treptat aspectul original al sanctuarului.

Ornamentația, uneori colorată, dezvăluie decoratiuni sculptate: meandre grecesti, frunze, animale, dar și personaje mitice, cum ar fi Venus, Apollo sau Jupiter.

În cadrul antablamentului, friza este decorată cu zeități din Pantheonul greco-roman, cum ar fi o Venus ghemuită alături un bust de femeie în vârstă. Această sculptură amintește un episod din Odiseea lui Homer, când, dupa o aventura cu Marte, soția lui Vulcan s-a retras în pădure. O femeie în vârstă a trădat locația zeilor, care au găsit-o pe sotia lui Vulcan. Pentru a o pedepsi, Venus ar fi prăvălit peste bătrâna o stâncă.

În partea de sus a fațadei, una dintre caracteristicile cele mai remarcabile este un decor cu capete monumentale, care sunt de trei ori mai mari decât dimensiunea chipurilor umane, cu părul și ochii complex realizate si probabil care au fost ornate cu pietre colorate. Printre acestea se regăseste chipul lui Jupiter și o serie de grifoni, cu aripile întinse, care stau pavază de-a lungul sculpturii neterminate a zeului.

Comoară descoperită la Mânăstirea Sfântul Nicolae

Noi artefacte si constructii ecleziastice, vechi de aproape jumatate de mileniu au fost gasite de arheologii ieseni intr-o celebra manastire situata la marginea orasului Iasi, scrie bzi.ro.

"Pe 30 mai 2014 am reusit sa scoatem la iveala noi descoperiri importante la Manastirea Sfantul Nicolae de la Aroneanu. Astfel, in cripta de piatra pe care am gasit-o acum cateva zile, in zona pronaosului, au fost gasite obiecte de podoaba din aur si o moneda. Este vorba de nasturi, inele, cercei sau obiecte de genul celor care se aplica pe haine. Deocamdata nu putem spune cu exactitate despre ce este vorba! Este foarte probabil ca acestea sa fie din secolul al XVI-lea si sa fi apartinut celor care au fost inmormantati aici. Urmeaza sa facem cercetari amanuntite, inclusiv antropologice. Atentie, nu vorbim de obiecte care sa fi apartinut ctitorilor acestui lacas de cult", a mentionat arheologul medievist Stela Cheptea, coordonatorul Centrului de Istorie si Civilizatie Europeana Iasi din cadrul Academiei Romane.

Alaturi de colaboratorul Bobi Apavaloaie, acesta a scos la iveala informatii valoroase despre realizarile unor mari domnitori ai Moldovei. De reamintit ca, acum o luna si jumatate, la Manastirea Aroneanu, în apropierea locului în care domnitorul Alexandru Lapusneanu, tatal natural al lui Aron Voda, construise asa-numita "Manastirea de la Greci", datata intre anii 1593-1594, au demarat cercetari istorice importante. Atunci, aici au fost gasite oseminte ale unor vechi calugari greci, chiar de la Muntele Athos. Intre timp, au aparut noi date.

Dupa aceste descoperiri, recent, au iesit la iveala si sase cripte din piatra sau cavouri din piatra. Mai mult, am gasit si o alta cripta mai noua, din caramida in care se aflau schelete umane. Peste toate, a iesit la iveala si vechea catapeteasma a bisericii, din timpul domniei lui Aron Voda. Conform datelor istorice oficiale, monumentul a fost ridicat de Aron Voda Tiranul, cu materiale pregatite de domnul anterior, Petru Schiopul. Este ultima ctitorie a unui domn din stirpea Musatinilor.

Detectorul de metale Nokta Golden Gate 3D Plus, cu sistem de operare Linux

GOLDENGATE PLUS 3D transforma utilizarea obisnuita a detectoarelor de metale intr-o experienta unica. Este primul detector de metale din lume care face asocierea intre tinta si semnal-forma si semnal-dimensiune in timpi reali. GOLDENGATE PLUS 3D has a built-in GPS. re un receptor GPS incorporat. O alta caracteristica oferita alaturi de GPS este tehnologia de urmarire TRACKING D.I.S.S., dezvoltata recent.

GOLDENGATE PLUS 3D separa metalele detectate in 3 grupuri diferite: Aur/Neferoase, Feroase si Fier/Aliaje si ofera rezultatul instant. Pentru prima oara, toate aceste tehnologii sunt valabile intr-un singur detector de metale multumita inginerilor firmei NOKTA. Detectorul de metale GOLDENGATE PLUS 3D vine cu un meniu in 10 limbi, setari de cautare predefinite si teme personalizabile, oferind utilizatorilor acestuia operatiuni de cautare mai placute.

ASOCIERE SEMNAL-DIMENSIUNE / ASOCIERE SEMNAL-FORMA

GOLDENGATE PLUS 3D asociaza semnalul obtinut de la tinta cu dimensiunile acesteia (lungime – latime). Bazandu-se pe unghiul tintei subterane, detectorul va afisa dimensiunile in centimetri pe diagrama ecranului tridimensional de rezultate. Utilizatorul va afla aria de cautare si dimensiunile tintei urmarind aceste date.

GOLDENGATE PLUS 3D poate afisa graficul tridimensional al semnalului detectat instant. Arata tintele echilaterale folosind cercuri si forme sferice iar pe cele lungi prin forme dreptunghiulare.

INDICATORUL DE ADANCIME

GOLDENGATE PLUS 3D indica utilizatorului adancimea tintei detectate in centimetri pe bara de adancime prezenta pe ecranul tridimensional de rezultate.
Ecranul tridimensional satisface toate asteptarile unui utilizator de detector de metale intr-un singur ecran. Separarea, Adancimea, Dimensiunile si Graficul tridimensional al tintei ofera utilizatorului rezultate detaliate si exacte. Detectati diferenta cu GOLDENGATE PLUS 3D.



MODURI DE CAUTARE
Exista 5 moduri automate predefinite de cautare. Fiecare mod este selectat in functie de structura solului ariei de cautare. Dispozitivul va ajusta automat toate setarile necesare si le va pregati de cautare. Aceste moduri sunt: Cautare generala, Cautare la adancime, Mineralizare ridicata, Metal “nevaloros” si modul Plaja. In plus, nivelurile de sensibilitate Threshold si RX ale fiecarui mod de cautare pot fi personalizate si salvate de catre utilizator.


SETARE SOL
GOLDENGATE PLUS 3D seteaza mai repede si mai exact




SETAREA SENSIBILITATII ( THRESHOLD si RX GAIN)
Este dificil sa obtii rezultate precise in zone unde pamantul are un nivel ridicat de minerale si densitate magnetic. Aceste conditii nefavorabile ingreuneaza tuturor utilizatorilor de detectoare folosirea acestora. Cu GOLDENGATE PLUS 3D, nivelul de sensibilitate poate fi ajustat. In functie de conditiile zonei de cautare, sensibilitatea poate fi scazuta sau crescuta. GOLDENGATE PLUS 3D ia in considerare sensibilitatea cautarii.

SEPARAREA
GOLDENGATE PLUS 3D ofera instant utilizatorului informatii cu privire la discriminarea si identitatea metalului detectat. Aparatul dispune si de o setare de discriminare ce poate fi schimbata de catre utilizator. Prin aceasta setare , utilizatorul va selecta metalele care doreste sa fie detectate ca fiind feroase si cele ca fiind neferoase. Una din cele mai importante caracterisitici ale GOLDENGATE PLUS 3D este viteza de recuperare. GOLDENGATE PLUS 3D poate detecta metale feroase si neferoase situate in apropiere unele de celelalte urmand sa le separe pe fiecare in parte in ecranul de cautare

GPS si TRACKING (URMARIRE)
Utilizatorii GOLDENGATE PLUS 3D pot afla si salva coordonatele zonei in care executa cautarea, la fel si altitudinea la care se afla si viteza de cautare. Pot obtine informatii detaliate despre zona respectiva cum ar fi caracterisitici geografice, istoria locului, etc introducand coordonatele in aplicatii (Google Earth®, Yahoo Maps®) prezente pe internet sau in computere. Nu exista riscul de a va pierde cautand ceva pierdut.

TRACKING (URMARIRE)
Hartile utilizatorului pot fi create cu ajutorul operatiei TRACKING a dispozitivului GOLDENGATE PLUS 3D. Pot fi salvate hartile zonelor de cautare si informatii despre locul in care a fost utilizatorul, unde s-a oprit si a cautat si cat de departe a ajuns acesta. Aceasta optiune va ofera posibilitatea de a reveni la una din zonele salvate. GOLDENGATE PLUS 3D ii aminteste utilizatorului cand si de ce s-a oprit. Cautarile devin mai usoare iar zonele de cautare nu se uita niciodata multumita optiunii de urmarire

TEHNOLOGIA D.I.S.S.
Meritul calitatii semnalului din pamant este determinat de claritatea si stabilitatea acestuia. Toate detectoarele si bobinele de cautare sunt afectate negative de catre factori climatic si atmosferici. Tehnologia D.I.S.S. filtreaza efectul ca rezultat al acestor factori si creste calitatea semnalului. Iti permite sa cauti neintrerupt verificand solul constant. Inginerii firmei NOKTA care au inventat aceasta noua tehnologie folosesc D.I.S.S. la toate dispozitivele create de ei.

DSP- Digital Signal Processing (procesarea digitala a semnalului)
Tehnologia detetctorului de metale GOLDENGATE PLUS 3D este alimentata de 4 procesoare. Poate procesa semnal mult mai rapid si mai eficace multumita unui procesor secund care functioneaza la o viteza de 216MHz si care are un Floating Point DSP si un ADC de 16 biti. Informatiile ii sunt oferite utilizatorului cu rapiditate fara a ingreuna functionarea sistemului.



SISTEM DE OPERARE LINUX
GOLDENGATE PLUS 3D foloseste tehnologia LINUX. Sistemul de operare LINUX poate fi folosit pe toate platformele de computer fara complicatii. Sistemul de operare LINUX, cu un support enorm al hardware-ului, functioneaza cu mare success in toate platformele cu sistem incorporat, notebook-uri, desktop-uri, servere, statii de lucru si smartphone-uri.

ECRAN TFT DE 5,7” (14cm)
Pentru GOLDENGATE PLUS 3D a fost folosit un ecran VGA (640x480) de inalta calitate. Acest ecran de inalta rezolutie face utilizarea GOLDENGATE PLUS 3D mai usoara si mai distractiva. Totul se vede mai clar cu GOLDENGATE PLUS 3D.

TEME
Era personalizarii detectoarelor de metale a inceput! Utilizatorii pot ajusta interfetele GOLDENGATE PLUS 3D, tonurile de functionare si cautare, si optiunea accelerometrul care regleaza pozitia bobinei de cautare fata de sol.

INREGISTRAREA DATELOR
GOLDENGATE PLUS 3D salveaza hartile de urmarire, coordonatele gps-ului, si graficele tridimensionale in memorie. Cautarile effectuate cu GOLDENGATE PLUS 3D nu vor fi uitate niciodata.!

SUN MODE
Optiunea SUN MODE este folosita cand lumina soarelui este foarte puternica si afecteaza ecranul. Optiunea poate fi folosita pe orice interfata a GOLDENGATE PLUS 3D. “Face cititul si vizualizarea mai usoare in conditii de luminozitate excesiva.”

MENIU IN 10 LIMBI
GOLDENGATE PLUS 3D dispune de 10 limbi: Engleza, Turca, Germana, Franceza, Spaniola, Rusa, Bulgara, Greaca, Araba si Persa..

Sursa informatiilor si alte detalii gasiti aici: detectoare-metale.ro

Golden King, un smart detector de metale

Golden King de construcție turcească, dezvoltat de inginerii Nokta cu o tehnologie avansată, este echipat cu caracteristici noi, nemaîntalnite la nici un alt detector. Aceste caracteristici permit utilizatorilor să obțină rezultate mai precise și mai clare în timpul căutărilor lor subterane și explorărilor, hardware-ul sistem unic oferă utilizatorilor posibilitatea de a lucra în mod convenabil în orice medii și condiții, fără a fi nevoie de alte echipamente.

Una dintre cele mai importante caracteristici pe care Golden King le oferă utilizatorilor săi este existent a două interfețe ale ecranului de căutare. Ambele interfețe, numite “GENERAL SEARCH" și ,,DIGITAL GAUGE SEARCH" sunt proiectate în calitate vizuală digitală nedisponibilă la nici un alt detector anterior.

CĂUTARE GENERALĂ (GENERAL SEARCH)

În această interfață complet digitală, puteți vizualiza toate mișcările în timp real, precum și obținerea datelor despre semnal (cum ar fi forța, adâncime, discriminarea) de pe ecranele SCOPE, RADAR and RAPORT.

ECRAN SCOPE

Acest modul oferă, în timpul căutarii cu Golden King, posibilitatea să urmați convenabil puterea semnalului țintă în timp real. Cu acest ecran, puteți găsi cu ușurință cel mai înalt punct din centrul semnalui și analiza graficele de semnal ale tintelor metalice, cât și ale cavitățile.

ECRAN RADAR

Datorită acestui ecran,în timp ce urmariți modul în care sistemul prelucrează, puteți obține, de asemenea, informații despre țintă. A se vedea modul în care ecranul iși modifică culoarea atunci când detectează un metal sau un semnal de cavitate.
Ecranul radarului devine roșu langă semnalele de metal și albastru la semnalele de cavitate, și furnizează informații inițiale despre cum poate fi folosit obiectivul. Ca rezultat, puteți căuta și explora mai repede.

ECRAN RAPORT

Acest ecran raportează datele inițiale obținute de la semnalul țintă și următoarele procese folosite de către utilizator în interfața de căutare. Modulul REPORT Screen nu ofera doar date despre semnalul țintă, dar, de asemenea, ghidează utilizatorul cu privire la avertismentele și lucrurile care urmează să fie efectuate după. REPORT Screen va fi partenerul dumneavoastră, care vă oferă datele de care aveți nevoie și verifică acțiunile tale în timpul căutărilor ca un adevarat expert.

CĂUTARE CU MĂSURARE DIGITALĂ (DIGITAL GAUGE SEARCH)

Această interfață este proiectata avand in vedere obiceiurile utilizatorilor cu experienta. Cu interfață digitală, Golden King ofera utilizatorului posibilitatea de a căuta, în conformitate cu gusturile și preferințele sale.. Toate datele furnizate în interfața General search sunt reprezentate cu indicii în această interfață. Ecranele de domeniul de aplicare și de rapoarte în interfața căutare generală sunt, de asemenea, prezente în această interfață cu efecte vizuale diferite.


ECRAN SCOPE

În timpul căutărilor, cu detectorul ,,GOLDEN KING’’, puteți urmări cu ușurință puterea semnalului țintă de pe ecran în timp real. Diferită de GENERAL SEARCH, în ecranul DIGITAL GAUGE SEARCH puteți vizualiza cel mai înalt punct al semnalului țintă cu indicatorul. Cel mai înalt nivel al indicatorului reprezintă centrul de semnal țintă


METAL SECTION POINTER

În acest ecran, puteți vizualiza informațiile de discriminare: cum ar fi metale feroase sau neferoase, aliaje, oțel sau aur, etc cu ajutorul indicatorului digital, precum și recunoașterea metalelor care sunt unul lângă altul, rezultate pe ecran. În același timp, puteți determina punctele semnalului țintă, în care accesați sau ieșiți din subteran, urmând mișcarea indicatorului și valorile numerice de mai jos.


CAVITY SECTION POINTER

În acest ecran, puteți urmări semnalele cavitații și citi, de asemenea, valoarea semnalului numeric. Datorită indicatorului cavitați, confuzia de date este eliminate, fiind ușor accesibilă. La fel ca indicatorul de metal, puteți determina punctele semnalului cand ați intrat sau ieșit din subteran, urmând mișcarea cursorului secțiunea și valorile numerice de mai jos.



REZULTATUL 3D IN TIMP REAL

Golden King este echipat cu tehnologie de neegalat de către orice alt sistem din lume. Caracteristica cea mai izbitoare a sistemului este functia 3D de procesare a semnalului, pe care nici un alt detector nu a realizat-o până în prezent. Până acum, toate sistemele 3D încărcau imaginea cea mai potrivită pentru valoarea tensiunii obținute din subteran și să dea un grafic de tensiune a semnalului. Aceste grafice sunt încărcate în sistem la stadiul de producție, atunci sistemul va încerca să exprime milioane de posibilități de câmp cu acest număr limitat de fotografii. Aceste imagini lasă multe ținte fără raspuns și sunt, într-adevăr, departe de realitate.

Contrar tuturor acestor sisteme, departamentul de inginerie de la Nokta a lansat cu tehnologie digitală de procesare a semnalului în 3D în timp real. După cum se vede în imaginile eșantioane, Golden King afișează pe ecran graficul 3D a semnalului țintei în timp real. Pe ecranul de lângă grafic, se prezintă informașii detaliate și discriminarea semnalului țintă. Puteți roti ecranul pentru a afișa rezultatul prin folosirea tastaturii și a analiza din unghiuri diferite, puteți salva aceste imagini și vizualiza din nou ori de câte ori doriți.



DISCRIMINAREA METALELOR SI DETECTAREA CAVITAȚILOR

Golden King are o caracteristică superioară de discriminare a metalului. Clasifică metalele neferoase ca: aliaj, otel, neferoase și aur. Acesta detectează, de asemenea, două metale diferite în picioare unul lângă altul și le afișează alături de valorile procentuale lor pe ecran. Cu caracteristica de detectare a cavitatăților, se poate detecta în spații închise, cum ar fi peșteri, pivnițe, tuneluri, precum și camere, și alte locuri ascunse în subteran nu vor mai fi secrete. Golden King detectează, de asemenea, metale în cavități. Când detectează un metal într-o cavitate, aceasta atrage Graficul 3D atât a cavității și a metalului, și arată rezultatul în valori procentuale pe ecran.





TEHNOLOGIE D.I.S.S

Calitatea semnalului obținut de la sol și prelucrarea acestuia este determinată de claritate și stabilitate. Toate detectoarele și bobinele sunt afectate negativ de factorii climatici și de mediu. Tehnologia DISS filtrează efectul, ca urmare a acestor factori, și crește calitatea semnalului. Acesta vă permite să căutați neîntrerupt prin verificarea solului în mod constant.

SETĂRILE DE SENSIBILITATE

Este greu pentru a obține rezultate precise în zonele în care solul are un nivel ridicat de mineralizare și de densitate magnetică. Aceste condiții nefavorabile fac utilizarea dispozitivului mai greu pentru toți utilizatorii de detectoare. În cazul lui Golden King, nivelul de sensibilitate poate fi ajustat. Pe baza condițiilor din zona de căutare, sensibilitatea poate fi scăzută sau ridicată. În acest fel, puteți bloca interferențele și a obține rezultate mai precise și mai clare.

SISTEM DE OPERARE LINUX

Golden King, detector de metale foloseste tehnologia Linux. Sistemul de operare Linux poate fi utilizat pe toate platformele de calculatoare, fără complicații. Sistemul de operare Linux, care are un vast suport de hardware, lucrează în acord complet pe aproape orice platformă, inclusiv sisteme încorporate, notebook-uri, servere, stații de lucru, telefoane inteligente și desktop-uri.

RESPINGEREA METALELOR FEROASE

Ar putea fi o mulțime de obiecte feroase, în zonele în care se efectuează căutări. Prin activarea "Ferrous Reject" caracteristică a Golden King, puteți activa detectorul de a nu reacționa la semnalele provenite de la obiecte feroase. În acest fel, obiectele feroase nu interferează cu sistemul și veți obține rezultate mai precise și mai clare.

ECRAN 7 " TFT

Golden King are o rezolutie Înalta de 480x800 cu ecran TFT . Rezoluția sa ridicată vă permite să vedeți detaliile de pe ecran mai clar. De asemenea, cu acest afișaj de înaltă rezoluție, nu ratați nici un detaliu atunci când utilizați aparatul foto noaptea.

MODUL SOARE (SUN)
Acest modul este folosit atunci când lumina soarelui este intensă și vizibilitatea ecranului este afectată. Modul soare pot fi folosit în toate interfețele de meniu de detectorul de metale Golden King. Se face citirea mai ușoară și vizualizarea chiar și sub lumina intensă a soarelui.




CAMERĂ VIDEO CU VEDERE DE NOAPTE

Această cameră video cu vedere de noapte poate captura imagini la 30 de metri sub apă sau pe uscat și are claritatea ecranului foarte mare. Puteți înregistra clipuri video chiar și în întuneric, salvați-le și urmăriți-le ulterior. Cu această cameră video puteți vedea cu ușurință locuri, cum ar fi pesteri, tunele, pivnițe, puțuri, la mare, lacuri etc, fără a fi nevoie să introduceți.

Cu sistemul folosit de Golden King Plus puteți face și o fotografiere a pământului și subacvatic de înaltă calitate:

Plus medii, cum ar fi la mare, în lac, tunele, pivniță, trecând prin pestera umplută cu apă, nu va rămâne ascunsă și inexpugnabilă pentru tine. Prin urmare toate condițiile dificile nu vor avea un impact negativ asupra investigațiilor dumneavoastră. Nici o investigație sau de excavare nu va rămâne neconcludentă. La sistemul Golden King Plus, cunoștințele și calitatea DVD a imaginii sunt utilizate la cel mai înalt nivel.

Camera cu un sistem de viziune de noapte are capacitatea de a face filmări de înaltă calitate pe terenuri subacvatice până la adâncimea de 30 m, precum și fotografii în medii întunecate ușor. Camera vine cu 30 m de cablu pentru a o folosi în orice profunzime cu ușurință. Cu posibilitatea de monitorizare a sistemului de înregistrare, în același timp, veți avea posibilitatea de a împărtăși mai târziu, aceste imagini cu prietenii tăi și cunoscători ai subiectului. Deci, nu numai ca vei avea radarul cel mai avansat din noua generație procesor Golden King, dar te bucuri și de cercetare. Veți fi capabil de a urmări și de a face anchete minuțioase în mare sau lac, care altfel ar putea fi doar de scufundări cu oxigen.

Procesor "Radar de Aur’’este unul dintre punctele forte din investigațiile dumneavoastră.

SENZOR DE GAZ

Golden King detectează metanul, un gaz periculos pentru sănătatea umană, în locuri închise, cum ar fi pesteri, pivnițe, puțuri, etc tuneluri Dacă există metan în zona în care utilizatorul caută, sistemul detectează instantaneu și notifică utilizatorul pe ecranul de avertizare.

SUPORT ÎN 10 LIMBI STRĂINE

Golden King se poate utiliza în 10 limbi străine. Odată ce limba este selectată, toate meniurile sistemului sunt afișate în limba respectivă. În acest fel, utilizatorul poate opera sistemul de ușor și confortabil.

Acum toate Detectoarele de la Nokta includ un RS Pinpointer GRATUIT. Cu noul RS PINPONTER câstigati timp pentru cautarile efectuate.



Sursa informatiilor și alte detalii gasiti aici: detectoare-metale.ro .

Detector metale Golden Mask 4 - Teste adâncime și discriminare

Acesta este cel mai recent model conceput pentru a satisface cerintele curente in detectarea metalelor, Golden Mask 4 se bazează pe platforma lui Golden Mask 3 atât de mulți dintre cei ce sunt familiarizați cu panoul de control și caracteristicile sale. Acest nou model a fost acordat la 18 kHz și o noua electronica a fost proiectata cu scopul de a face GM4 foarte sensibil la tinte mici, împreună cu capabilități de adâncime ușor stimulate față de modelele anterioare.

Ca întotdeauna angajamentul Goldenmask a fost întotdeauna pentru a oferi clienților un aparat de înaltă performanță la un preț foarte rezonabil și, în cele mai multe cazuri, un caiet de sarcini mult mai mare in comparatie cu produsele concurente.

Panoul de control

Dupa cum puteti vedea totul este foarte intuitiv si usor descifrabil, potențiometre au o actiune amortizată și simt de calitate.

Adancimea (Power level) : Nivelele maxime vor produce interferente de semnal, acesta este punctul maxim de adancime al detectorului.

Frecventa audio (Audio Freq) : aici se poate schimba tonul audio auzit, functioneaza cu modul de discriminare si cu modul pentru "toate metalele"

Calibrarea solului (Ground Balance) : Acest control se ajusteaza in functie de mineralizarea solului.

Discriminarea metalelor (Disc Level) : Ajustabila intre 1,5 si 2 pentru a elimina fierul.

Comutatoare

- Auto / Man schimba intre calibrarea solului automata sau manuala.
- Audio / Multi Tone schimba intre modul cu tonuri audio pentru discriminarea metalelor sau modul "toate metalele"









In varianta Pro, Golden Mask 4 are ca avantaj major viteza de recuperare, ce il pozitioneaza printre detectoarele mai avansate ce pot opera in zone foarte polulate sau cu gunoaie. Acest detector funtioneaza cu o bobina ce are o raza lunga de detecctare (Dublu D) ce imbunatateste foarte mult perforamanta aparatului pe soluri mineralizate, in timp de geometria bobinei de detectare permite o mai buna penetrare a solului. Golden Mask 4 este fabricat din componente si materiale ce ofera o durata de viata indelungata a detectorului.

Caracteristici principale

Golden Mask 4 PRO este disponibil cu o bobina de 10"x9" (26cm.x23cm.) cu design deosebit oferă stabilitate mecanică și termică mai bună; Aceasta dimensiune este optimă - adancime cu +25 30% mai buna, dar cu separarea semnalelor la fel ca bobine de căutare mici.
Un cablu special, făcut din materiale de înaltă calitate și cu un scut comun, concepute pentru a asigura rezistență mecanică si durata mai mare și de viață a bobinei
Carcasa rezistenta cu un echilibru perfect al greutatii.
- Maner rezistent
- Tija formata din 3 piese
- Tija inferioara fabricata din carbon
- Incarcator conceput special pentru Golden Mask
- Garantie de 5 ani a componentelor.

Specificatii

Frecventa de operare – 18 kHz
Modul de detectie – bazat pe miscare
Calibrarea solului automata
Discriminarea metalelor prin tonuri audio
Scala ajustabila de discriminare
Adancime de detectie ajustabila
Componente electronice reconcepute, combinand productivitatea si sensibilitate marita.
Incarcator - caseta de baterii reancarcabile 1,2V AA / 1000 mAh
Operarea detectorului cu un o singura incarcare: minimum 20 ore.
Indicator cu becuri LED pentru baterie scazuta
Mufa casti audio

Sura informatiilor si alte detalii găsiti aici: detectoare-metale.ro .