duminică, 7 noiembrie 2010

Dictionar mitologie - Literele G, H, I

GALATEA Nimfă* „albă ca laptele" în mitologia greacă. A fc*t iubită de ciclopul*
Polifem*, pe care însă 1-a respins pentru păstorul Acis*. Polifem s-a răzbunat, schimbîndu-
1 pe Acis într-o stîncă şi pe Galateea într-un rîu. După o altă versiune, cel
transformat într-un rîu a fost Acis.
Teocrit, Idile; Ovidiu, Metamorfoze; Cervantes, Galatea, roman pastoral; Rafael, Triumful Galateei;
Annibale Carracci, Sandro Botticelli, Francesco Albani, G. B. Tiepolo etc., pictură
GALAXIA (gr. Calea Laptelui) Formată, după legendă, "din picăturile căzute din sînul
lunonei* cînd îl alăpta pe pruncul Heracles*, picături răspîndite în cer. Pe această cale,
eroii puteau ajunge printre zei.
GALINŢIA Sclavă a Alcmenei* în mitologia greacă. Cînd Hera* a vrut să o împiedice
pe Alcmena să dea naştere unui fiu avut cu Zeus*, Galinţia a înşelat-o, spunîndu-i că
Alcmena nu mai poate fi oprită. Hera s-a răzbunat şi a preschimbat-o într-o
nevăstuică. Ovidiu, Metamorfoze, IX, 306 şi urm.
GALLO -> ALETRION
GANESA în mitologia vedică, fiul zeului Siva* si al lui Parvati; zeu al inteligenţei, al
destinului, al castităţii, al înţelepciunii, mesager al oamenilor pentru dorinţele lor
adresate zeilor. Este reprezentat cu un cap enorm de elefant şi cu patru braţe.
, .
GANGA-GRAMMA Divinitate vedică feminină ai cărei credincioşi se lăsau călcaţi de
roţile carului ei.
GANIMEDE Fiul lui Troos* în mitologia greacă, tînăr de o frumuseţe fermecătoare. A
fost luat de zei în Olimp* (1) şi acolo a devenit paharnicul lor. O versiune spune că a
fost răpit dintre muritori de Zeus* însuşi, metamorfozat. în vultur. i
Homer, Iliada, V, 266; Ovidiu, Metamorfoze, X, 155; Ganirnede îmbrăţişînd vulturul, sculptură romană după
un original grec; Correggio, Răpirea lui Ganimede; Rembrandt, Răpirea lui Ga-nimede, Dresda, pictură
GARGARI Popor legendar din Caucaz, format numai din bărbaţi. Aceştia întâlneau
amazoanele* în fiecare an, timp de două luni. Fetele care se năşteau, le rămîneau
mamelor, iar băieţii, taţilor.
GEB Divinitate egipteană, personificare masculină a pămîntului.
l
GALLI Preoţi frigieni ai zeiţei Cibele*. Numele venea de la Gallus, numele râului din
Frigia care oferea celor ce
GEBELEIZIS Zeu al geto-daeilor, identificat cu Zamol-xis*, lupiter*, ApoMo* sau
cu Bachws*.
156
157
GEEA Personificare a .pămîntului în mitologia greacă; mamă a tuturor celor însufleţiţi,
cea mai veche divinitate; a apărut din haos* şi a conceput cerul, mările şi munţii; a dat
naştere întregii vieţi şi totul se întoarce, spune legenda, după moarte în sînul ei. A fost
identificată cu De-metra* sau Cibele*. Romanii o numeau Ceres*. Atributele ei erau:
şarpele, -cornul abundenţei*, florile si fructele.
GELANOR 'Fiul regelui Argeşului* (5), Stenelos*, în mitologia greacă. L-a primit la el pe
Danaos* cu cele cincizeci de fiice ale lui, fără să bănuiască că acesta îi va lua tronul.
GELONE Fiu al lui Heracles* şi al nimfei* Gelania, strămoş al gelonilor, popor din
Sciţia.
GENESII Serbări la Atena, în cinstea morţilor.
GENETA sau MANA GENETA Zeiţă romană care supraveghea naşterile şi tot ceea ce
trebuia să. piară.-
GENETLIACI Denumire generică dată tuturor zeilor favorabili naşterilor: lunona*,
Diana*, lupiter*.
GENII La romani,, duhuri sau spirite bune şi rele, personificare a protectorilor divini,
buni saii răi. Apăreau ca nişte copii goi, cu aripi. Fiecare muritor avea cîte un geniu
propriu. Grecii îi numeau daimoni*.
GENITRICE- Epitet al zeiţei Venus*, ca mamă a tuturor fiinfelor umane.
GERION' Moris-tru cu trei capete şi cu şase aripi în mitologia greacă. Personifica
fulgerul. Poseda mari turme de
158
vite, pe care le hrănea cu carne de om. Heracles* 1-a ucis şi a. luat turmele cu el.
GERMALO Veche localitate lîngă Roma, unde, după tradiţie, ar fi fost părăsiţi Romulus*
şi Re'mus*, pe ţărmul Tibrului.
GIGANŢII Uriaşi, fiii zeiţei Geea* în mitologia greacă. Au pus muntele Ossa peste
muntele Pelion* ca să ajungă la cer, pentru a-i doborî de acolo pe zei. Heracles* i-a
exterminat pe toţi şi i-a închis în vulcani. După o altă versiune, cel ce i-a distrus a fost
Zeus*. Giganţii sînt personificări ale cataclismelor, erupţiilor vulcanice, ale tuturor
forţelor geologice în dezlănţuire. Ovidiu, Metamorfoze, I, 151 şi urm.
GILGAMESH Personaj din mitologia babiloniană, de care este asociată legenda potopului
universal, identică celei biblice.
GIMI sau GIMIN Genii, duhuri în mitologia mahomedană,
GIMIN -> GIMI
GINANGOPAR Numele pămîntului în perioada glacială, în mitologia nordică.
GINNOPEDIA Serbare celebrată la Sparta în cinstea lui Apollo*. Copiii jucau goi în jurul
statuii zeului.
159
GLADSHEIM Unul' din palatele cereşti ale lui Odin* în mitologia scandinavă.
GLAUCOP1DE Unul din epitetele zeiţei Atena*, care avea ochii verde-marin.
GLAUCOS (1) Pescar din Beoţia, fiu al lui Poseidon* .şi al nimfei* Neide. (2) Fiul lui
Minos* şi al lui Pasifae*. (3) Rege al Corintului, fiul lui Sisif* şi al Meropei*, • tatăl
1 lui Bellerofon*.
• Ovidiu, Metamorfoze, XIII, 898 şi urm.
GNA Divinitate celtică, mesageră a zeiţei Frigga*.
GNOMI Fiinţe fantastice, de statură mică, ce ar locui în adîncurile părnîntului şi ar păzi
comorile în mitologia nordică.
GOETO-SIRO Steaua Norocoasă la sciţi, un alt nume al soarelui.
GONIADE Nimfe* care locuiau între Beoţia şi Atica şi care protejau puritatea apelor.
GORGOFONE Fiica Andromedei* şi a lui Perseu*, sora lui Alceu* în mitologia greacă.
GORGONE Trei monştri feminini în mitologia greacă, care aveau capul plin de
şerpi: Medusa*, Euriale* si
160
Steno*. Medusa mai ales avea darul de a pietrifica cu privirea ei. Perseu* a reuşit să-i taie
capul si să împietrească cu el duşmani. Din sîngele ei a ţîsnit Pegas*, calul înaripat.
Ovidiu, Metamorfoze, IV, 722 şi urm.; Benvenuto Cellini, Perseu, statuie în bronz; Rubens, Medusa,
^pictură la Pinacoteca din Viena
GORGONIA Epitet al zeiţei Pallas* (1), deoarece avea pe scut imprimat chipul Medusei*.
GRAIE Surori ale gorgonelor* în mitologia greacă. Aveau toate ian singur ochi şi un
singur dinte, pe care le foloseau pe rînd. Numai ele cunoşteau drumul care ducea la
gorgone. Personificau bătrîneţea. Ele au fost cele care i-au arătat lui Perseu* drumul spre
gorgone, după ce el le-a făgăduit că le va restitui ochiul şi dintele.
GRAŢII Fiicele lui Zeus* şi ale nimfei* Eurinome (1) sau ale lui Dionysos* şi Afroditei*
în mitologia romană. Erau trei: Aglaia* (Strălucirea), Eufrosina* (Bucuria) şi Talia*
(Prosperitatea), însoţeau pretutindeni muzele*, pe Apollo*, pe Dionysos si pe Afrodita.
Sînt reprezentate în grup.
Ugo Foscolo, Poemul graţiilor; Sandro Botticelli, Primăvara; Ra-fael, Francois Boucher, Rubens, pictură;
Germain, Pilon Antonio Canova, Bertel Thorcaldsen, Cele trei graţii, scuiptur'ă
GRIDUR Zeul tăcerii în mitologia nordică.
GRIFONI Animale legendare, cu cap si aripi de vultur şi trup de leu, animale sacre,
consacrate zeului Apollo*. •
GULA în mitologia asiriană, zeiţă, soţia lui Ninib. Era socdtită personificarea căldurii
(binefăcătoare şi ucigătoare).
GULE Fiinţe misterioase, vampiri, îrj mitologia slavă.


HAP Boul divin în mitologia egipteană.
HADAD Zeul trăsnetului si al furtunii la sirieni.
HADES Fiul lui Cronos* şi al zeiţei Rhea*, frate al lui Zeus* si Poseidon*. Era stăpînul
Infernului în mitologia greacă, împreună cu soţia lui, Persefona*. Sub acest nume se înţelege
si împărăţia subterană a morţilor, Avernul*. Pentru a putea intra aici, morţii trebuia să
plătească un obol barcagiului Caron*. Numai umbra celui ce era îngropat sau incinerat putea
intra în împărăţia lui Hades. în plus, el era stăpînul tuturor bogăţiilor subsolului, îi erau sacri
narcisa şi chiparosul.
.Homer, Iliada şi Odiseea; Virgiliu, Eneida; Lucian din Samosata, Dialogurile morţilor; Apuleius,
Metamorfozele; Aristofan, Broaştele; Platon, Fedon
HANUMAN Jn mitologia vedică, erou-maimuţă care 1-a ajutat pe Rama* să-1 învingă pe
Ravana*. Divinitate binefăcătoare.
HAOMA La perşi, substanţă avînd calitatea de a prelungi viaţa oamenilor, de a proteja
câmpurile şi animalele.
HAOS în concepţia vechilor greci despre lume, spaţiu nesfîrşit, întunecat, care ar fi existat
înaintea tuturor lucrurilor si difci care s-a născut totul. O altă versiune vede haosul nu ca un
spaţiu gol, ci ca o grămadă uriaşă, de materie. Din haos au apărut Geea* (Pămîntul) Tartarul*
162
HARMONIA Fiica lui Ares* şi a zeiţei Afrodita* în mitologia greacă. A fost soţia lui
Cadmos*, regele Tebei* (2), de la care a avut mai multe fiice, printre care pe Auto-noe*, Ino*,
Seinele* şi Agave* (1). La nuntă a primit, printre alte daruri, un colier aducător de nenorociri.
Nu după mult timp, într-adevăr, a fost izgonită din Teba împreună cu soţul ei, şi a ajuns în
Iliria. Aici, amândoi au fost transformaţi în şerpi şi duşi de Zeus* în Cîmpiile Elisee*. A fost
una din zeiţele iubirii, dar mai ales a bunei înţelegeri între oameni, a ordinei morale şi sociale.
HARPII Monştri în mitologia greacă, cu chip de femeie şi trup de pasăre răpitoare, cu aripi
mari şi gheare ascuţite, fiice ale lui Poseidon* şi ale Oeei*. Au fost exterminate de Heracles*.
Virgiliu, Eneida, VI; Dante, Infernul, c. XIII
HATÂR Preotul care săvîrşea jertfa, cîntînd imnuri sacre, în mitologia vedică.
HATH-IUNIS Insula vitejilor si a înţelepţilor, în credinţa vechilor gali, un fel de Cîmpii
Elizee* din mitologia romană.
HATHOR Zeiţa iubirii, sora lui Fta*, în mitologia egipteană. Era reprezentată în chip de vacă.
Cerul însuşi de altfel era închipuit ca o vacă uriaşă, cu picioarele înfipte în cele patru colţuri
ale pămîntului.
163
HECATE Divinitate a umbrelor nopţii în mitologia greacă, identificată cu Luna*, cu
Artemis*, cu Proserpina* sau cu Diana*. Proteja vrăjitoria, magia şi orice intenţii
răuvoitoare, distrugătoare. Apărea oamenilor sub formă de spectru. Avea trei capete
— unul de om, altul de cal si altul de câine, în alte reprezentări, apărea ca o femeie cu
capul înconjurat de şerpi, cu ochii de jeratic; îi era sacru eîinele şi i se jertfeau miei
negri, miere si chiar oameni.
HECATESII Serbări organizate la Atena în cinstea zeiţei Hecate*.
HECATOMBĂ (gr. hekatombe, jertfire a o sută de boi) Sacrificiu de, mare solemnitate
şi cu multe victime.
HECHEMON Unul din fiii lui Priam* şi al Hecubei* ucis de Diomede* în timpul
războiului împotriva Troici*.
HECTOR Primul fiu al lui Priam* si al Hecubei*, soţ al Andromacăi* si tatăl lui
Astianax*. A fost cel mai viteaz apărător al Troiei*, dar fiindcă 1-a ucis pe Patroclu*,
cel mai bun prieten al lui Ahile*, acesta 1-a ucis, la rîndul lui,.într-o luptă crîncenă,
după care 1-a tîrît în urma carului lui, de trei ori, în jurul zidurilor Troiei, pînă cînd
Priam â reuşit să înduplece pe eroul grec să-i restituie trupul pentru a-1 incinera, după
'legea strămoşilor.
Homer, Iliada, VI, 370 şi urm., XXIV, 23 şi urm.; 725 şi urm., 762 şi urm.; frescă în Pompei, în Casa del
Larario; Vasul Fran-gois (570 î.Chr.), de la Florenţa, îl. reprezintă în faţa porţilor Troiei
la Troia; disperată, nu si-a putut stăpîni urletele de durere. A fost preschimbată într-o
căţea.
Homer, Iliada, VI, 251 şi urm.; XXII, 430 şi urm.; XXIV, 193 şi urm.; Euripide, Hecuba, tragedie; Euripide,
Troienele; Seneca, Troiadele; Ludovico Dolce, Hecuba, tragedie; Perez de Oliva, Hecuba tristă, tragedie; G.
Malipiero, Hecuba, muzică; Louis Boulanger, Bramer, Lancelot Blondeel, Drolling, pictură; frescă la
Pompei înfăţişînd pe Hecuba privind cortegiul care îi aduce cadavrul fiului ei, Hector, ucis de Ahile în faţa
zidurilor Troiei
HEFAISTOS Zeul grec al focului şi al metalelor, fiu al lui Zeus* şi al Herei* în
mitologia greacă. A fost soţul Afro-ditei*, pe care Zeus* i-a oferit-o pentru a-şi ispăşi
faţă de el vina că-1 lăsase şchiop' cu mult înainte, în timpul unei neînţelegeri cu Hera.
Atelierele lui erau în inima vulcanilor şi mai ales sub Etna* (2) şi sub muntele Mosychos,
în insula Lemnos, unde îşi aveau sediul cabirii*, ucenicii lui. A făurit arme
pentru cei mai mari dintre eroii legendari greci: sceptrul pentru Zeus, tridentul pentru
Poseidon*, scutul pentru Heracles*, platoşa pentru Ahile*. îi era dedicat un cult
special la Atena, unde prelucrarea metalelor era foarte preţuită.
Homer, Iliada, XVIII, 394 şi urm.; Tintoretto şi Velasquez, pictură
HEIMDALEi Zeul luminii la nordici; veghează continuu asupra muritorilor şi
zeilor.»
HECUBA Soţia lui Priam*, regele Troiei*, mama lui Hector*, a lui Paris*, a
Cassandrei* şi a Creusei* (2). După căderea Troiei, a fost sclava lui Ulise*. După o
altă versiune, dusă în Tracia, 1-a orbit pe regele Polinestor* care i-a ucis fiul din
lăcomie pentru bogăţiile aduse cu el de
HEL -> ELA
HELHEIM împărăţia zeiţei Hei* în mitologia nordică, Infernul, înconjurat de rîul
Gioll, pe care nimeni nu-1 putea traversa.
HELICON Munte în Beoţia 'consacrat muzelor*, situat în apropierea Parnasului*.
Este, totodată, una din reşedinţele lui Apollo*.
HELIOS Zeul soarelui în mitologia greacă. Conducea în fiecare zi, de-a lungul bolţii
cereşti, un car de foc construit de Hefaisţos*, tras de patru cai nărăvaşi. Cultul lui
oriental a fost răspîndit repede în Grecia, dar a fost venerat mai rnult în insula
Rhodos. In Italia, a fost introdus de sabini, iar romanii 1-au identificat cu Apollo*,
care avea aceleaşi atribute. liui Helios îi ei*au sacre cocoşul şi acvila.
HERA Fiica lui Cronos* şi a Rheei*, soţia lui Zeus*, regina zeilor, protectoare a
căsătoriei şi a maternităţii. A fost, la rîndul ei, o soţie credincioasă şi, mai ales, foarte
atentă la comportările soţului ei în afara căsătoriei. Neînţelegerile dintre ei au fost
simţite de muritori prin fenomene atmosferice dezlănţuite. Era personificarea
feminină a cerului, ca si a pămîntului, protectoare a ogoarelor. Cultul ei a fost venerat
mai ales în Argos* (5), Sparta, Corint si Samos. Era reprezentată ca prototipul unei
frumuseţi feminine robuste, îi erau sacri păunul şi cucul (în această formă i s-a
prezentat prima oară Zeus), corbul şi şoimul.
La Micene, în Grecia, Policlet i-a executat o statuie celebră în aur şi fildeş (415 Î.Chr.); lunona
Barberini, statuie antică, la Roma; sanctuarul din templul de la Paestum; Jacob Jordanes, Ru-teens,
Nicolas Poussin, Tintoretto etc., pictură
HERAC&ES Unul din eroii cei mai populari din mitologia greacă, pentru forţa şi
iscusinţa lui. Fiul lui Zeus* şi al Alemenei*. Simbolul omului în luptă cu forţele răufăcătoare
ale naturii. Pentru a o cuceri pe Alcmena, Zeus a luat înfăţişarea soţului
acesteia, Amfitrion*, plecat în-tr-o expediţie pe un timp îndelungat. Naşterea lui Heracies
a trezit răzbunarea Herei*, soţia lui Zeus, care 1-a făcut pe micul Heracies, abia
născut, să se lupte cu doi şerpi. Amfitrion 1-a făcut apoi păstor, pînă la vîrsta maturităţii.
Creon*, regele Tebef* (2), i-a dat în căsătorie pe propria fiică, Megara. In
continuare, pentru regele Eu-risteu a trebuit, pentru a se supune oracolului din
Delfos*, să îndeplinească douăsprezece munci: l Uciderea,leului ' care-i înspăimînta
pe locuitorii din Nemeea*, fiindcă nici o săgeată nu-1 putea ucide. Heracies 1-a
strangulat si din blana lui si-a făcut un veşmânt care 1-a făcut invulnerabil. 2
Uciderea hidrei din Lerna*. 3 Prinderea porcului mistreţ de pe muntele Erimant, din
Arcadia*, care distrugea ogoarele. 4 Prinderea căprioarei din Cerinea, care avea
coarne de aur şi copite .de bronz. 5 Omorîrea păsărilor monstruoase de pe lacul
Stinfal, care se hrăneau cu carne de om. 6 Curăţirea staulelor lui Augias*, regele Eîidei,
care cuprindeau o turmă de 3000 de capete, uitate acolo de 30 de ani. Heracies lea
curăţat într-o singură zi, prin devierea cursului nurilor Peneu şi Alfeu*. 7 Prinderea
taurului din Creta, care devasta ţara lui Minos*. B îmblînzirea iepelor lui
Diomede*, care se hrăneau cu carne de om. După ce i-a ucis pe paznici, Heracies le-a
făcut pe acestea să-1 ucidă pe Diomede. 9 Răpirea centurii reginei amazoanelor*,
Hippolita*. în această centură sta toată puterea reginei. 10 Răpirea boilor lui Gerion*.
11 Răpirea merelor de aur din grădina hesperidelor*.
12 îmblînzirea Cerberului* din Infern. A fost venerat pentru acestea si pentru alte acte
de bravură, în toată Grecia. A devenit simbolul valorii morale, un binefăcător al
omenirii.
Homer, Iliada; Hesiod, Teogonia; StesicorUs, Ode; Pindar şi So-focle, Trachinie; Heraclizii şi
Hercules; Euripide; Aristofan, Pă-
, sările şi Broaştele; Plautus, Amphitruo; Ovidiu, Metamorfoze; Seneca, Hercule' furios; Enrique de
Villena, Muncile lui Hercule; Jean de Rotrou, Hercule murind; Vittorio Alfieri, Alcesta; Georg
. Friedrich Haendel, Antonio Vivaldi; Nicola Antonio Porpora. Nunta lui Hercule cu Ebe; Saverio
Mercadante, Apoteoza lui Hercule; Saint Saens, Tinereţea lui Hercule, H. P. Busser, Hercule în
grădinile hesperidelor, muzică; Hercule şi Hippolita, în me-topa templului lui Zeus din Olimpia;
Hercule, statuie în Muzeul Naţional din Napoli; Hercule ucide şerpii, în casa Familiei Vettis din
Pompei; Hercule Farnese, în acelaşi muzeu din Napoli; Hercule Righetti, în Muzeul Pio Clementino
din Vatican; Guido Reni, Hercule ucide Hidra din Lerna; Piero della Francesca, Hercule cu bîta;
Rubens, Hercule în stare de ebrietate; Le Brun, Hercule luptînd cu centaurii, pictură
v HERCVLE Zeul care în mitologia romană corespunde lui V Heracles* din mitologia
greacă, cu aceleaşi atribute. Cel
mai vechi cult al lui a fost venerat pe Ara Maxima, în
Forul .Boariu din Roma. în cuprinsul Italiei a avut, de
asemenea, numeroase temple.
Virgiliu, Eneida, VIII, 102, 172, 271; Titus Livius, Ab urbe condita,
23, 3
HERMAFRODIT Fiul lui Hermes* şi al Afroditei* în mitologia greacă. Nimfa* Salmacida 1-a
iubit într-atît, încît i-a implorat pe zei să le contopească trupurile şi să facă din ele unul singur.
Ovidiu, Metamorfoze, IV, 288 şi urm.; Arturo Beccadelli, Hermafrodit, epigrame; Girolamo Paratiosco,
Hermafroditul, comedie; frescă în Pompei; Hermafrodit, în Galeria Borghese; Policlet din Atena, sculptură
H.ERMES Fiul lui Zeus* şi al Maiei* (1), născut în Arcadia*. A fost mesagerul zeilor
mitologiei greceşti, zeul comerţului si al tuturor acţiunilor îndrăzneţe, chiar protectorul
hoţilor; inventator al lucrurilor folositoare şi plăcute: lira, flautul, măsurile şi greutăţile,
sportul. A fost reprezentat mai întîi ca om puternic şi cu barbă, apoi ca un tînăr imberb.
Praxiteles, Hermes cu Dionysos; Hermes, bronz la Napoli; Hermes Capitolinul, sculptură la Roma; Rubens,
Hermes şi Argos, pictură la Dresda; Claude Lorrain, Hermes fură boii lui Apollo, Roma, pictură
HERMIONA Fiica lui Menelau* şi a Elenei* în mitologia greacă. Făgăduită mai întîi de soţie
lui Or este*, fiul lui Agamemnoii*, a fost dată însă lui Neoptolem*, fiul lui Ahile*.
HERMODH Fiul lui Odin* şi mesager al zeilor în mitologia nordică.
HERO Tînără preoteasă a zeiţei Afrodita* din Şest, pe malurile Ellespontwlui (Bosforul de
azi). De ea s-a îndrăgostit Leandru din Abido* (1), situat de partea cealaltă a strîmtorii. Pentru
a o vedea, Leandru, condus dje o lampă ţinută de departe de Hero, a trecut înot, mujlte nopţi,
braţul de mare care-i despărţea. O dată însă, din cauza unei furtuni, Leandru nu a mai putut
vedea-luniina si s-a îne'cat. Hero, de disperare, s-a aruncat si ea în m'are, unde şi-a găsit
moartea.
Museos (sec. IV î.Chr.), Hero şi Leandru, poem; Clerrjient Marot; Pierre Denne Baron, Thomas Hood si
Franz Grillpar?er, poeme; Claudio Monteverdi, melodramă pe text de G. B. Marino; Alfredo Catalani, poem
simfonic; frescă la Pompei în Casa familiei
Vettius
HERTHA Divinitate saxonă, avînd afinităţi cu zeiţa Ci-bele* sau cu Ceres*.
HESPERIA (1) Nume comun dat de greci Italiei si Spaniei, care se aflau la vest (gr. hesperos,
seară). (2) Una din hesperide*.
HESPER1DE Nimfe* în mitologia greacă, fiicele lui Atlas* (1), în număr de trei: Egle,
Aretusa şi Hesperia* (2), Ele păstrau, în grădina lor darul de nuntă al Geei* oferit Herei*,
vestitele mere de aur, păzite de un balaur.
HESPEROS Ful lui Zeus*. Fiindcă i-a plăcut să privească scara stelele a fost luat în cer şi
transformat întf-o stea. 'Este Luceafărul care apare seara cel dintîi si dimineaţa dispare cel din
urmă.
IHESUS La celţi, una din cele mai importante divinităţi, părinte al tuturor zeilor. Zeu al
războiului, al cîmpurilor şi vegetaţiei.
169
168
HIDRA DIN LERNA Balaurul cu şapte capete care devasta regiunea Lerna* din Argos*
(5) şi care a fost ucis de Heracles*. In sîngele lui otrăvitor eroul şi-a muiat vîr-ful
săgeţilor.
Virgiliu, Eneida, VI, 576; Antonio Pollaiuolo, pictură
HILDUR Valkirie* în mitologia nordică.
HIMENEU Zeul căsătoriei în mitologia greco-romană, fiul lui Dionysos* si al Afroditei*.
HIMERA! Animal monstruos, fiică a lui Tifon* şi Echid-nei*. Avea trei capete: unul de
leu, unul de capră şi altul de şarpe.| Sau, după altă legendă, avea cap de leu, corp de capră
şi coadă de şarpe. Din fiecare din cele trei capete vărsa foc ,şi flăcări. După ce a devastat
ţinutul Liciei (Asia Mică) de mai multe ori, Bellerofon*, pe calul înaripat Pegas*, care i-a
fost dat de Atena*, a răpus-o. Simbolizează vulcanul din regiunea Liciei, pustiită de mai
multe ori.
Homer, lliada, VI, 179; Himera din Arezzo, bronz etrusc (sec. V î.Chr.), expus în Muzeul de Arheologie
din Florenţa
HIPERBOREENI Popor legendar care locuia, după o versiune, în regiunea cea 'rnai
îndepărtată din nord. Acolo soarele era veşnic, ca si pacea, iar durerea nu era cunoscută.
Zeul lor preferat era Apollo*. După o altă versiune, acest popor ar fi locuit în ţinuturile
Traciei.
HIPERION Unul clin cei 12 titani*, fiii lui Uranus* şi ai Geei*; jiivinitate solară, părinte
al lui Helios*, Eos*, si al
SeiejreiT, i
HIPERtilNESTRA Fiica lui Danaos*,. singura din cele 5O de fiice kle acestuia care nu şia
ucis soţul,1 pe Linceu* (1), aşa cum fusese constrînsă de tatăl ei. A fost salvată de furia
acestuia, de locuitorii Argosului* (5). '
170
H.1PPQCAMPI Caii marini ai carului lui Poseidon* în mitologia greacă, ca si cei conduşi
de Triton* şi ;nereide*.
HIPPOCOQN Fratele lui Tindar*, pe care 1-a izgonit din Sparta şi a pus stăpîriire pe
tronul lui: Heracles*] 1-a ucis, fa şi pe fiii lui, şi i-a redat tronul lui Tindar.
l HIPPOCRENE Izvor- de pe muntele Helicon*, apărut sub î Jovitura de copită a calului
înaripat Pegas*. Avea darul t de a oferi motive de inspiraţie celor ce beau dijn el. Era i',
protejat de Apollo* si de muze*.
HIPPODAMIA (1) Soţia lui Piritou*, regele lapiţilor*, pe care centaurii* au vrut să o
răpească chiar în ziua nunţii, înfruntarea îndîrjită care a avut loc între centauri şi la-piţi s-a
sfîrşit, după una dintre, versiuni, cu învingerea şi uciderea centaurilor. (2) Mama lui
Atreu*, Tiest* si Aleatori.
Michelangelo, Lupta centaurilor cu lapiţii, basorelief; Rubens, Răpirea Hippodamiei, pictură
HiPPOLIT Fiul lui Teseu* şi al Hippolitei*. A respins-u pe mama lui vitregă, Fetiră*, care
1-a pîrît tatălui său, pretextînd că Hippolit a avut faţă de ea purtări necuviincioase. La
rugămintea lui Teseu, zeii 1-au pedepsit. Un monstru marin a speriat caii- acestuia care 1-
a răsturnat şi 1-au omorît. A fost readus la viaţă de Asclepios* şi lă-!,,'sat liber într-o
pădure de lîngă Roma; Fedra, cuprinsă de remuscări, s-a sinucis.
HIPPOLITA Fiica lui Ares*, regina amazoanelor*. De la Apollo* a primit în dar o centură
care i-a fost luată de Heracles* cînd le-a cucerit pe amazoane. Cu aceeaşi oca-' ide,
Heracles a ob'ligat-o pe Hippolita să-1 ia de soţ pe Teseu*.
171
HIPPOMEDON Unul din cei şapte participanţi la expediţia împotriva Tebei* (2).
sau M EL AM ION Fiul lui Megaros*; într-o întrecere, a învins-0 pe fiica regelui
Arcadiei*, Atlanta*, pe care a luat-o apoi de soţie. Profanînd însă templul zeiţei Cipele*,
au fost prefăcuţi de acesta într-o pereche de urşi.
HIPPOT.tiON Fiul lui Poseidon* şi al Alopei*. Părăsit de mic, a fos't hrănit de o iapă,
pînă cînd a fost găsit de nişte păstori. Mai târziu, respingând iubirea Afroditei*, zeiţa 1-a
preschimbat într-un izvor.
• HUGIN şi MUN1N Cei doi corbi din mitologi^ nordică, simbolizînd „cunoaşterea" şi
„memoria", care, j după ce zboară în timpul zilei deasupra lumii, se întorci seara şi
povestesc zeului Odin* tot ce se .întâmplă pe părrjiînt.
HUITZILOPOCHTLI Unul din zeii războinici jidorat de azteci ca protector al imperiului
lor. A fost identificat cu soarele însuşi. Statuia lui era de o strălucire prbitoare.
HYP'NOS Zeul somnului în mitologia greacă, iul Nopţii*, frate geamăn al lui Tanatos*. La
adormit jpe Zeus* cînd Hera* a vrut să-1 ucidă pe Heracle*. Cînd ş-a trezit, Zeus 1-a
aruncat în mare, dar a fost salvat de mama lui.
.HOLDA sau HOLLE Zeiţă binevoitoare, protectoare a casei la germani.
BOLI Zeu al morţii şi al desfrînării la popoarele nordice. El provoca bolile si catastrofele.
HOLLE -j* HOLDA
HORUS Fiul lui Osiris* în mitologia'egipteană. Isis* 1-a hrănit pe ascuns, în Delta
Nilului. După moartea lui Osiris, Horus a ieşit la lumină şi a devenit noul zeu solar,
binevoitor şi drept.
HUACARIMACHI în Peru precolumbian, preoţi-ma'gi. După nume: „cei ce fac să
vorbească zeii".
HUACAS La peruvieni, spirite şi genii*, reprezentate de idoli şi fetişuri aflate în toate
casele.
J. 72
JA Nimfă*, fiică a Etrei*. A avut şapte surori, iade*, care au murit | de durere cînd ea a
fost devorată de un. leu.


IACCO Unul din numele lui Dionysos*, provenit, poate,
de la strigătul de euforie iakos! sau de la imnul de bucurie cîntat în cinstea lui.
IACINT Tînăr frumos, îndrăgit de Apollo*. La o întrecere,
Apollo 1-a ucis din greşeală cu discul. Din sîngele lui,
zeul a făcut zambila.
O. B. Tiepolo, .Moartea lui lacint, pictură la Lugano
IADE Nimfe* ale pădurilor, apelor şi mlaştinilor, în total şapte, surori ale nimfei Ia*, care
a murit devorată de un leu. Celelalte s-au stins de durere, după moartea surorii lor. Zeus*
le-a prefăcut pe toate în stele.
IAGNIDE Tatăl satirului* Marsyas*; amîndoi, tată si fiu, au inventat flautul. Fiindcă au
avut însă curajul de a se lua la întrecere cu Apollo*, Marsyas a fost legat de un copac şi
jupuit de viu.
IAIE Nimfă din cortegiul Dianei* în mitologia romană.
lAMBE Fiica lui Pan* si a nimfei* Eco*. Ea a încurajat-o, prin firea ei veselă pe
Demetra* atunci cînd acesteia i-a fost răpită fiica, Persefona*, de Pluto*. Drept răsplată, a
fost aleasă preoteasă a zeiţei.
I ANUS Veche divinitate romanică protectoare a uşilor' şi ferestrelor. A fost socotit chiar
zeu al zeilor. Porţile templului său, în Forul roman, erau deschise în timp de război şi
închise în timp de pace.' Era implorat în orice ocazie, si mai ales în viaţa familială. De la
el a rămas numele Gianicolo din Roma, ca si numele primei luni a anului, ianuarie, el
fiind zeul tuturor începuturilor. Era reprezentat cu două feţe: una fiind simbol al lunii,
cealaltă, simbol al soarelui, în cinstea lui se celebrau ago-naliile*.
ÎAPET Titan*, tatăl lui Atlas*, Prometeu* -şi Epimeteu* în mitologia greacă. A fost
aruncat de Zeus* în Infern, cînd a vrut să i se împotrivească lui. şi celorlalţi zei din
Olimp*t
ÎAPIGE Fiul lui Dedal*. A fost, după versiunea lui Virgi-liu, medicul lui Enea*.
Virgiliu, Eneida, XII, 391, 402; frescă pompeiană în Casa lui Siri-cus, reprezentînd pe Enea rănit
JARBA Rege legendar al Mauritaniei. A iubit-o pe Di-dona*, regina Cartaginei, dar ea 1-a
respins din cauza cruzimii lui.
IASO Una din fiicele lui Asclepios* şi ale Epionei* în mitologia greacă, personificare a
bolilor şi tămăduitoare a acestora, ca şi tatăl său.
IAMA Zeul morţii şi judecător în Infern în mitologia vedică.
lASON Fiul lui Espn, rege în lolco, detronat de propriul lui frate, Pelia*. A fost' instruit de
centaurul* Chirpn*.
174
175
La maturitate, i-a pretins lui Pelia drepturile lui, clar acesta i le-ar fi cedat numai cu
condiţia de a-i aduce din Colhida* berbecul cu lîna de aur*, în fruntea argonauţi-, lor*
lason a ajuns, într-adevăr, în posesia lînii de aur şi, ajutat de Medeea*, s-a reîntors în
patrie. Dar nu a rămas aici, ci şi-a continuat drumul în Corint, unde a părăsit-o pe Medeea
şi a luat-o de soţie pe Creusa* (1). Dar Medeea s-a răzbunat si a ucis-o pe Creusa şi pe fiii
ei într-un chip înfiorător.
Frescă în Casa Amoraşilor de aur, din Pompei; lason, erou argonaut, sculptură antică; Francesco
Caletti-Bruni, melodramă
IBIS Pasăre legendară socotită sacră de egipteni, fiindcă salva acest popor de reptile după
retragerea'apelor Nilului. Zeiţa Isis* era reprezentată cu capul acestei păsări.
1CAR Fiul lui Dedal*. Amîndoi au fost închişi de regele' Minos* în labirintul* construit
pentru Minotaur*. Cînd au vrut să scape de persecuţia acestuia si-au făcut aripi din pene
si ceară, pentru a ajunge cît mai departe, peste mare. Icar, în zbor, s-a apropiat prea mult
de soare, neascultînd de sfatul tatălui său, aripile s-au topit si el s-a prăbuşit în mare. Este
simbolul răzvrătirii omului care, cu preţul vieţii, îndrăzneşte să sfideze forţele
necunoscute ale naturii si ale universului.
Ovidiu, Metamorfoze. VIII, 183 şi urm.; Jean-Jacques Rousseau, Giacomo Leopardi, Gabriele
D'Annunzio; frescă pompei.ană în Casa lui Menandru; Dedal care pregăteşte aripile, basorelief, în
Villa Albani din Roma; Brueghel, Căderea lui Icar; Carlo Sara-ceni, Andrea Sacchi, Piero di Cosimo,.
pictură; Antonio Canova, sculptură
1DAS Fiul lui Afareu* în mitologia greacă. A răpit o tî-nără, pe Marpesisa, care îi plăcea
lui Apollo*. -Pusă de Zeus* să aleagă între ei doi, ea 1-a preferat pe Idas. Acesta a .fost în
cele din urmă ucis de Zeus fiindcă, într-o luptă cu Dioscurii*, a luat viaţa lui Castor*.
După o altă versiune, la sfîrsitul expediţiei argonauţilor* a fost ucis într-o luptă cu
Dioscurii.
IDEA (1) Nimfă*, mamă a lui Teucru* (1), primul rege al Troiei*. (2) Unul din numele
zeiţei Cibele*, clupă muntele pe care îi era ridicat un templu.
ÂDMON Prevestitor care a participat la expediţia argonauţilor*, dar care a murit înainte
de a ajunge la ţintă, işa cum prevăzuse el însuşi, în Bi-tinia.
IDOMENEU E,ege al Cretei, fiul lui Deucalion* nepot al lui Mînos*. A participat eroic la
războiul împotriva Troiei*. La întoarcere spre patrie, surprins de furtună, a făgăduit zeilor
că le va jertfi prima fiinţă întîlnită dacă va scăpa cu viaţă. Aceasta a fost propriul lui fiu,
care îl aştepta nerăbdător. Idomeneu nu 1-a cruţat. Pentru această cumplită faptă, tot zeii
au dezlănţuit în Creta o molimă îngrozitoare, din cauza căreia, locuitorii, stiindu-î vinovat
pe Idomeneu, 1-au ucis. Virgiliu, Kneida, III, 400 şi urm.
1DUN sau IDUhfA Personificarea poeziei în mitologia.nordică. Hrănindu-se cu fructele
oferite de ea, zeii rărnîneau veşnic tineri.
IDA Munte din £îpropierea Troiei*. Judecata lui Paris* a avut loc pe acest munte. Paris a
acordat mărul de aur Afroditei*, socotind-o mai frumoasă decît Hera* si Atena*. Tot aici
se ridica un templu al zeiţei Cibele* şi a fost locul naşterii lui Zeus*. Homer, Iliada. VII,
47 şi urm
176
1DUNA H- IDUN
IELE sau ŞOIMANE Personaje feminine fantastice în basmele populare româneşti
îmbrăcate în alb, deseori amintite în legătură cu Alexandru Macedon, împărat intrat în
12 — Dicţionar de mitolociie
177
i legendele poporului român; în genere provoacă nenorociri, spre deosebire de Zîne*.
Locuiesc, după credinţa populară, în văzduh, prin păduri, la marginea apelor si prin văi şi
ademenesc oamenii prin frumuseţea lor.
IEROFILA Una dintre sibile*, preoteasă a lui Apollo* în mitologia greacă. A prezis
Hecubei* nenorocirea provocată de răpirea Elenei* de către Paris*, fiul ei, şi deci
distrugerea Troiei*, ca şi întemeierea Romei.
IFICLU Argonaut* din Tesalla, care a participat la vîna-rea porcului mistreţ din
Calidonia*; acolo a fost ucis do Meleagru*.
IFIGENIA Fiica lui Agamemnon* si a Clitemnestrei* în mitologia greacă. Dorind să se
îndrepte din portul Aulida spre Troia*, Agamemnon a fost oprit pe mare de o furtună
dezlănţuită de zeiţa Artemis*, care ar fi distrus întreaga flotă greacă, dacă Agamemnon nu
i-ar fi făgăduit că-i jertfeşte pe propria lui fiică, Ifigenia*. în clipa să-vîrsirii sacrificiului,
zeiţa a înlocuit-o pe Ifigenia cu o căprioară şi a luat-o cu sine 'pe tînăra fată, ducînd-o în
Taurida, făcînd-o preoteasă a cultului ei, din acea regiune. Mai tîrziu, cînd fratele ei,
Oreste*, însoţit de bunul luj prieten, Pilade*, au venit să vadă templul, Ifigenia i-a însoţit
în Grecia.
Homer, Iliada, IX, 145; Euripide, Ifigenia in Aulida şi Ifiyenia în Taurida, tragedii; Jean de Rotrou,
Jean Racine, J. de la.Cruz, Ippolito Pindemonte, Goethe, Jean Moreas, G. Hauptmann, poezii
dramatice; Domenico Scarlatti, G. Orlandini, Leonardo Vinci, Nicola Porpora, Antonio Caldara, Luigi
Cherubini, C. W. Gluck, Niccolo Piccinni, muzică; frescă în Casa Poetului tragic din Pompei, în Casa
Chitaristului, în Casa lui Marcus Olconius şi în 'Casa lui Pinarius Cerealis; Jean Blanchard, pictură la
Luvru, Ricci, Pittoni, Bencovici, Anselm' Feuerbach, pictură la Muzeul din Darrristadt, Hans
Rottenhammer, Filippo Agricola, pictură; frescele lui G. D. Tiepolo în Vila Valmarana din Vicenza
înfăţişarea Iftimiei, pentru a o consola de plecarea lui Te-lemac* în căutarea tatălui lui,
Ulise*.
IFUR Numele Infernului la vechii gali.
IGEA Una din fiicele lui Asclepios*, protectoare a sănătăţii. Romanii au adorat-o cu
numele de Salus* si de Valetudo.
Rubens, pictură
ÎL A. Tînăr de o rară frumuseţe, care 1-a însoţit pe Hera-cles* in expediţia argonauţilor*.
Oprindu-se însă pe o insulă pentru a-şi potoli setea, a fost răpit de naiade*. Heracles i-a
părăsit pe argonauţi si a rămas pe insulă să-1 caute.
Frescă în Casa Efebului clin Pomoei
IL AI R A sau I LEI R A Fiica lui Leucip*. împreună cu sora ei, Febe* (4), a fost răpită de
Dioscuri*, ea devenind soţia lui Castor*.
ILARII Serbări organizate la Roma în cinstea zeiţei Ci-bele*, ca şi în cinstea unor fericite
evenimente familiale.
ILEANA COSÎNZEANA Cea mai frumoasă şi pură reprezentare feminină din mitologia
românească, identică zeiţei Venus*, tipul frumuseţii idealizate, crăiasă a tuturor zînelor*.
In unele basme, apare si ca femeie războinică, ocrotitoare a celor slabi. Destinul ei este
legat de acela al lui Făt-Frumos*.
1FTIMA (1) Nimfă* iubită de Mercur*, mama satirilor*. (2) Sora Ptoelopei*. Zeiţa
Atena*- i-a apărut acesteia sub
178
ILEIRA -* ILAIRA
179
ILEOS (1) Centaur*, care a participat la lupta împotriva lapiţilor* şi a fost ucis de
Heracles*. (2) Erou care a luat parte la vînarep porcului 'mistreţ din Calidonia* şi a
murit în timpul vînătorii.
ILION -> TROIA
IL1ONA sau ILIONE Fiica cea mai .mare a lui Priam* şi a Hecubei*. A fost soţia lui
Polinestor*, crudul rege al Traciei. Cînd un frate al Ilionei a venit la Polinestor cu
co'morile Troiei* pentru a le pune la adăpost de greci, acesta 1-a ucis si a pus stăpînire
pe ele.
ILIONE -H» ILION A
iLiuNEU Unul din cei şapte fii ai lui Amfion* şi ai Nio-bei*, ucis, ca şi ceilalţi, de
săgeţile lui Apollo*.
ILITIA (1) Fiica lui lupiter* şi a lunonei*, protectoare a moaşelor si a nou-născuţilor.
(2) Epitet al Dianei*, ca protectoare" a maternităţii.
ILLAPA Zeu al fulgerelor şi al furtunilor la vechii pe-ruvieni.
ILO Fiul lui Troos*. A fost întemeietorul cetăţii Troia*, care se numea la început Ilion.
Zeus i-a dăruit atunci statuia de lemn a zeiţei Atena*, Paladiul*, care trebuia să
ocrotească cetatea. Ulise* şi Diomede*, în timpul asediului Troiei, aflînd că soarta
cetăţii depinde de aceas-. ta, au fu'rat-o. După care, Troia a fost cucerită uşor.
IMEROS Personificare a iubirii la greci, zeu care îl însoţea continuu pe Eros*.
180
IMMET Munte din Atica (Grecia), vestit pentru calitatea mierei şi pentru cultul lui
Zeus.
INACOS (1) Fiul lui Oceanus* şi al zeiţei Thetis* (1). A întemeiat oraşul Argos* (5) şi
dinastia argolizilor. (2) Fiul lui Foroneu*.
INDRA Divinitate vedică supremă, stăpînul vînturilor si al tuturor cataclismelor
naturale, dar si al timpului frumos, al belşugului şi al luminii.
IN O Fiica lui Cadmos*, soţia lui Atamant*; 1-a sfătuit pe soţ să-si jertfească pe cei
doi copii avuţi cu Nefeîe*, Frixos* si Elle*. Cuprinsă însă de rernuşcări, s-a aruncat în
mare, dar Poseidon* a adoptat-o si a făcut-o una din zeiţele mării. După o versiune,
Ino si-a pierdut minţile, pentru că a fost pedepsită de Hera* care a vrut să se răzbune
pe Zeus* din cauza aventurii lui cu Se-mele*, care a devenit mamă lui Dionysos*,
crescut, în copilărie, de Ino.. O altă versiune, afirmă că ea însăşi şi-ar fi ucis copiii.
IO Fiica lui Inacos* (1), primul rege al Argeşului* (5), adorată de Zeus*. Pentru a o
ascunde de soţia sa, Hera*, Zeus a presehimbat-o într-o juncană. Hera, aflînd, 1-a
rugat să i-o ofere în dar, însă o .dată dobândită, 1-a pus pe Argos (2), monstrul cu o
sută de ochi, să o păzească. Hermes*, prietenul mai tînăr al lui Zeus, 1-a ucis pe
Argos, însă Hera a făcut ca Io să fie înţepată de un tăun şi să alerge prin lume; ea s-a
oprit în Egipt, .unde Zeus i-a redat înfăţişarea dinainte. Io a avut de la el un fiu, pe
Epaf.
Eschil, Sofocle şi Euripide, în opere. A fost reprezentată ca o vacă sau ca o copilă cu coarne pe cap.
Frescă în Casa Liviei de pe Palatin, în Roma; Correggio, Io şi lupiter, pictură
181
IOCASTA Soţia lui Laios* şi mania lui Edip* în mitologia greacă. Printr-o întîmplare nefericită, a
devenit soţia propriului ei fiu fără a şti acest lucru, îngrozită de
fapta comisă, s-a spînzurat, iar fiul ei şi-a scos ochii.
IOLAO Fiul lui Ificlu*, tovarăş al lui Heracles* în lupta acestuia împotriva hidrei din Lerna*. Mai
tîrziu, a construit rugul care urma să-1 incinereze pe Heracles.
Ovidiu, Metamorfoze, IX, 394 şi urm.
IOLCO -> IOLEO
IOLEO sau IOLCO Oraş din Tesalia (Grecia), de unde "lason* a pornit expediţia argonauţilor*,
pentru. a obţine lîna de aur*.
ION Fiul lui Apollo* şi al Creusei; unul dintre regii Atenei si strămoşul ionilor.
IORMUNGANDUR Şarpe care înconjoară pămîntul în mitologia nordică, duşman al zeuJLui
Thor*.
I REN E Zeiţa păcii (gr. eirene, pace), una din ore*, fiice ale iui Zeus* şi Temis*. Era reprezentată
ca o femeie tînără, cu un caduceu*, cu cornul abundenţei* şi cu o statuie a, lui Pluto* copil (gr.
pluto, bogăţie).
ISIS Divinitate a fecundităţii în mitologia egipteană, soţia lui Osiris* şi mama lui Horus*;
împreună cu ei, forma trinitatea sacră supremă. Era mamă a tuturor şi a naturii, în toate formele ei.
Grecii au identificat-o cu Hera*, cu Demetra*, cu Afrodita*, cu Selena* şi cu Io*. La Roma, cultul
ei a fost răspîndit mai ales în timpul Imperiului, sub formă de mistere (Misterele isiace).
ISMENA Fiica lui Edip* şi a locastei*, soră a Antigo-nei* în mitologia greacă. A fost şi ea
condamnată la moarte de Creon*, o dată cu sora ei, pentru că i-a în-mormîn'tât, după legile
strămoşeşti, pe fraţii lor, Poli-nice* şi Eteocle*.
ISSION Rege al lapiţilor*; invitat de Zeus* la masa zeilor, a încercat să o cucerească chiar pe
Hera*, soţia
;• lui Zeus. Drept pedeapsă, a fost aruncat în Infern şi le-
I gat de o roată înroşită în foc. Ovidiu, Metamorfoze, IV
ilTACA Insulă pe coasta orientală a Greciei, patria lui Ulise.
Homer, Odiseea, I, 186; III, 96 şi urm,; 103 şi urm., 351
ITALUS Fiul Penelopei* si al lui Telegon*, venit din Arcadia* din Sicîlia, unde i-a stăpînit pe
enotri sau pe sicilieni. Aceştia au luat de Ia el numele de itali.
IRIS Personificare a curcubeului, ca punte între cer si pămînt în mitologia greacă. Mesageră a
zeilor, închipuită ca o tînără cu aripi de. aur sau avînd în'mînă o nuia ori;un vas. .
.:•. \.. i <>
182
IUGATINUS Divinitate abstractă în mitologia romană, care făcea ca jugul căsătoriei să fie uşor. O
statuetă veghea tot timpul acest crez.
IULIU -+ ASCANIU
183
IU NONA Divinitate romană, similară Herei* la greci, protectoare a maternităţii şi a
căsătoriei. Proteja, de altfel, pe fiecare femeie în parte. A fost soţia lui lupi-ter* si,
deci, regină a tuturor zeilor romani. A fost venerată pe Capitoliu* (lunona Capitolina),
avînd un. templu pe colina Arx. La l 'martie, primea jertfe de miei si alte animale. Ei i
s-a dedicat luna iunie, în lupta din-' tre greci si troieni, i~a susţinut pe greci, fiindcă
Paris*, fiul regelui Troici*, la un concurs de frumuseţe, la care s-au prezentat Atena*,
Afrodită* si lunona. a preferat-o pe Afrodita. Frescă pompeiană în Muzeul din Napoli;
Paolo Veronese, pictură
IUNONES Zîne sau îngeri păzitori în mitologia romană, care se identificau sau chiar
confundau cu orice femeie, pentru a o proteja toată viaţa.
IUPÎTER Zeul suprem al romanilor, fiu al lui Saturn* şi al Rheei*, frate al lui
Neptun* şi Pluto*. Soţia lui a fost lunona*. îi corespunde Zeus* în mitologia greacă.
Proteja legile şi statul roman şi îşi demonstra puterea prin miracole si acte de bravură
supreme. Templul lui cel mai important a fost construit pe Capitoliu*, unde era
venerat împreună cu lunona şi Minerva*. Mesager i-a fost vulturul, iar atribut,
fulgerul.
IUVENALIA Serbare instituită de Nero la Roma, în cinstea zeiţei tinereţii, Ebe*.
IUVENTAS Zeiţa tinereţii în mitologia romană.
IZANAGI şi IZANAMI Pereche de divinităţi japoneze creatoare ale insulelor japoneze,
ale zeilor, ale" mărilor, ale fenomenelor atmosferice ale Soarelui şi Lunei.
IZANAMI -> IZANAGI
IUTURNA (1) Sora lui Turnus*, regele rutulilor*,. care a fost iubită de lupi'ter* si apoi
preschimbată într-un izvor. L-a susţinut pe fratele ei în timpul înfruntărilor acestuia cu
Enea*. Templul său se afla în Câmpul lui Marte din Roma. (2) Rîu în care obişnuia să
se scalde lunona* pentru a se .purifica.
Virgiliu, Eneida. XII, 141, 229, 469
IUTURNALII Serbări ţinute la 11 ianuarie, la Roma, în
cinstea lut urnei*.



Niciun comentariu despre subiectul „Dictionar mitologie - Literele G, H, I”:

Trimiteți un comentariu

  ☑ Am citit și accept Regulamentul comentariilor.