Comoară descoperită la Mânăstirea Sfântul Nicolae

Noi artefacte si constructii ecleziastice, vechi de aproape jumatate de mileniu au fost gasite de arheologii ieseni intr-o celebra manastire situata la marginea orasului Iasi, scrie bzi.ro.

"Pe 30 mai 2014 am reusit sa scoatem la iveala noi descoperiri importante la Manastirea Sfantul Nicolae de la Aroneanu. Astfel, in cripta de piatra pe care am gasit-o acum cateva zile, in zona pronaosului, au fost gasite obiecte de podoaba din aur si o moneda. Este vorba de nasturi, inele, cercei sau obiecte de genul celor care se aplica pe haine. Deocamdata nu putem spune cu exactitate despre ce este vorba! Este foarte probabil ca acestea sa fie din secolul al XVI-lea si sa fi apartinut celor care au fost inmormantati aici. Urmeaza sa facem cercetari amanuntite, inclusiv antropologice. Atentie, nu vorbim de obiecte care sa fi apartinut ctitorilor acestui lacas de cult", a mentionat arheologul medievist Stela Cheptea, coordonatorul Centrului de Istorie si Civilizatie Europeana Iasi din cadrul Academiei Romane.

Alaturi de colaboratorul Bobi Apavaloaie, acesta a scos la iveala informatii valoroase despre realizarile unor mari domnitori ai Moldovei. De reamintit ca, acum o luna si jumatate, la Manastirea Aroneanu, în apropierea locului în care domnitorul Alexandru Lapusneanu, tatal natural al lui Aron Voda, construise asa-numita "Manastirea de la Greci", datata intre anii 1593-1594, au demarat cercetari istorice importante. Atunci, aici au fost gasite oseminte ale unor vechi calugari greci, chiar de la Muntele Athos. Intre timp, au aparut noi date.

Dupa aceste descoperiri, recent, au iesit la iveala si sase cripte din piatra sau cavouri din piatra. Mai mult, am gasit si o alta cripta mai noua, din caramida in care se aflau schelete umane. Peste toate, a iesit la iveala si vechea catapeteasma a bisericii, din timpul domniei lui Aron Voda. Conform datelor istorice oficiale, monumentul a fost ridicat de Aron Voda Tiranul, cu materiale pregatite de domnul anterior, Petru Schiopul. Este ultima ctitorie a unui domn din stirpea Musatinilor.

Comoara descoperită de câțiva copii într-o vizuină de vulpe din România

95 de monede dacice din aur au fost aduse ieri la Primăria comunei Orăştioara de Sus din judeţul Hunedoara. Din primele informaţii reiese că ar putea fi vorba de şi mai multe monede. Poliţia a început o anchetă, anunta Adevarul.ro.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba, Augustin Lazăr, spune că cercetările în acest caz au fost începute înainte de momentul găsirii kosonilor: "Se fac cercetări într-un caz de braconaj arheologic, verificări începute încă dinaintea momentului la care s-au găsit monedele. Mai multe informaţii nu putem oferi, deocamdată".

“Ieri la ora 11.00, la sediul primăriei s-a prezentat un localnic din satul Ocolişu Mic cu 95 de monede dacice galbene de tip Koson. Omul ne-a povestit ca monedele au fost găsite într-o sticlă de plastic băgată într-o vizuină de vulpe, iar găsitori au fost trei copii care se întorceau de la joacă. Zona cu viziuni de vulpe este situată între satele Ocolişu Mic şi Ludeştii de Jos. Din ce am înţeles eu, cei trei copii au împărţit monedele şi le-au spus apoi părinţilor. Mama unuia dintre copii s-a prezentat apoi la cetăţeanul care a venit cu ele la noi spunându-i acestuia că nu are ce să facă cu ele, iar dacă nu le ia să le prede aautorităţilor, ea le aruncă. Întâmplarea a făcut ca la momentul în care a venit cetăţeanul cu cele 95 de monede, în primărie să se afle cu treabă şi un angajat al postului local de poliţie”, povesteşte primarul comunei Orăştioara de Sus, Vasile Inăşesc.

Conform acestuia poliţiştii au început încă de ieri o anchetă iar numărul monedelor ar putea să fie şi mai mare, după ce se va discuta şi cu familia celui de-al treilea băiat din grupul găsitorilor.

În ultimii 10 ani, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba a întocmit nu mai puţin de cinci dosare penale ce au ca punct comun infracţiunile de căutare, găsire şi traficare ilegală a unor bunuri de patrimoniu valoroase (brăţări dacice, monezi din aur şi din argint, scuturi şi alte artefacte). 35 de persoane au fost inculpate până acum în aceste dosare. Patru dintre cauze se află deja pe rolul instanţelor de judecată în diferite faze procesuale, mai precizeaza publicatia Adevarul.

Căutările de aur în Munţii Orăştiei au început încă din secolul XlX dar "febra aurului" ce a cuprins atunci întrega zonă a fost temperată de stăpânirea austro-ungară prin trimiterea de trupe ale armatei imperiale în zonă. Fenomenul a reapărut după Revoluţie. Încă de la începutul anilor '90 se vorbea în zonă de sute sau chiar mii de kosoni găsiţi în arealul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.

Update 14 mai 2014: Conform unui videoreportaj ProTv, ar fi vorba de un total de 140 monede.

PRO TV: Pustii aveau de gand sa necajeasca o vulpe care isi facuse vizuina acolo. Cum aceasta i-a pacalit si a scapat cu fuga, au fost curiosi sa vada totusi ce se ascunde in culcusul ei. Asa au gasit banii pe care i-au impartit .

Cei trei amici au 11 ani si isi petrec majoritatea timpului impreuna.

Duminica, ei au plecat sa se joace intr-o padure de la marginea satului Ocolisu Mic. Nu stiau ca vor deveni eroii unei intamplari pe care si-o vor aminti toata viata. Unul dintre ei a fost cel curios sa vada ce se afla in vizuina unei vulpi si asa a dat peste comoara.

Pustii au incercat sa imparta in mod egal kosonii, 140 la numar. Cum nu au putut sa faca asta pe ultimul l-au aruncat in padure.

Unul dintre copii spune: "Si unul nu ne-o iesit si l-am aruncat in padure, si unul l-am pierdut pe aici cand am fugit sa mergem acasa."

Bucurosi, copiii s-au intors acasa cu o mica avere. Pe piata neagra pretul unui koson porneste de la cel putin 2000 de euro. Cand le-au povestit totul parintilor, acestia au inteles ca nu e de gluma. Desi provin din familii modeste, oamenii nici n-au vrut sa auda de pretiosii kosoni.

In comuna vestea s-a raspandit repede iar unii dintre localnici, mai hatri, s-au pus deja pe glume.

Localnic: "Cineva o fost pacalit de vulpe, cine nu se stie......"

Emil Tamasoiu, invatator: "Acesti copilasi impreuna cu parintii lor au facut un gest extraordinar, merita o recompensa extraordinara din partea statului roman".
Autoritatile spun ca cei 140 de kosoni descoperiti de copii sunt probe intr-un dosar mai amplu.

Un român a descoperit o comoară, în timp ce săpa fundația unui gard

Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa (MINAC) are o "nouă" comoară in patrimoniu, descoperită în pământul Dobrogei: un tezaur care are in componență 138 monede din argint, vechi de 2000 de ani, găsită de un constănţean ( Claudiu Guzu ) din satul Casicea, comuna Amzacea.

Acesta le-a descoperit în curtea casei sale, în timp ce săpa în pământ impreuna cu mama sa, pentru a realiza fundaţia unui gard.

Cele 138 de monede din argint au fost ingropate într-un vas de lut, între anii 70-80 după Hristos.

„Anul trecut, prin aprilie-mai, am început să construiesc un gard. Am făcut jumătate din el, iar cealaltă a rămas neterminată. Acum două săptămâni ( nr: aproximativ la inceputul lunii aprilie 2014), pentru că apa de la ploi a băgat pământul la loc în şant, am decis să-l adâncesc. În pământ, mama a găsit o monedă. Am zis că este plumb. Apoi, a mai găsit încă una. Când am văzut un cap de împărat pe ban, am ştiut că sunt mai mulţi. În total am găsit 135 de bani, apoi am găsit încă trei, pe care i-am predat azi (nr: pe 14 aprilie 2014). M-am uitat pe internet şi m-am gândit că, decât să am probleme cu legea, mai bine le predau muzeului. A fost noroc. Şi bunicul meu a săpat în acel loc, dar nu a găsit nimic”, a spus Claudiu Guzu, citat de Telegraf Online.

Claudiu Guzu, descoperitorul monedelor - Sursă imagini: Neptun Tv.

„Este vorba despre o descoperire de monede din secolul al II-lea î.Hr. până în secolul I d.Hr. Deja, mai multe monede au fost curăţate în laborator. Cele mai recente sunt din timpul împăratului Nero, care a murit în anul 69, „anul celor trei împăraţi”. Sunt şi piese emise de Marc Antoniu. Argintul din care sunt făcute este unul de calitate bună. Multe monede sunt şterse, pentru că au trecut prin mii şi mii de mâini, şi au o valoare redusă”, a declarat directorul MINAC, dr. Gabriel Custurea, citat de aceeași sursă.

Localnicul Claudiu Guzu a anunţat specialiştii MINAC că a descoperit o comoară si va primi, conform legii, până la 45% din valoarea comorii. Ulterior a mai descoperit în aceeași locație o monedă, pe care de asemenea a predat-o.

Legenda comorii de la fortificația antică Cetățuia, Moșna (video)

L E G E N D A

Legende si povesti din folclorul popular inconjoara cu o aură de mister fortificația antică Cetățuia de lângă Moșna. Unii localnici cred ca acolo s-ar afla intrarea in "palatele subterane a lui Zamolxis", altii cred ca locul ascunde o comoară blestemată.

Alti sateni sunt de părere că sub de la fortificația antică Cetățuia este ascunsă o comoara a turcilor, intr-un "beci încuiat cu un lacăt cât un ceaun", dar că turcii au aruncat blesteme asupra tezaurului, încat „căutătorii de comori rătăcesc, ca duși de o putere întunecată, si când se trezesc, îsi dau seama ca se află la kilometri distanță de cetate".

Se spune că unii săteni au si dezgropat in trecut intrarea intr-un tunel si ca respectivul culoar subteran ar lega fortificația antică de sat, iar altii povestesc ca acum peste un secol ar fi existat o ușă metalică.

Altii, mai calculați, cred ca, dincolo de aceste legende, aceste posibile galerii ar putea sa fi existat, dar ca și cale prin care locuitorii sa îți salveze viata, dacă ar fi fost cucerita fortificația antică.

Mai sunt unii, foarte mistici, care povestesc ca uneori se arată, ca din neant, peste fortificație, niste porți mari cu lacăt, altii ca ar fi fost vazute niste flăcări, despre care cred ca ar marca intrarea in adevaratele galerii ce duc spre locul comorii.

Pe langa legendele supranaturale, mai există si latura arheologică a legendei. Se spune ca in anul 1966, au fost efectuate aici săpături arheologice, de către o echipa condusa de un arheolog si un muzeograf, care ar fi dezvaluit, in partea vestică, in "interiorul" fortificației antice, prezența unor resturi de locuire din secolele III-II î.Hr. Insa aceste indicii nu ar fi fost descoperite in exterior, ceea ce ar fi cu siguranta destul de ciudat.

In interiorul protejat ar fi existat locuinte, cercetarile arheologice relevând obiecte casnice de ceramica, precum si arme, dar si ceva despre care se crede ca ar fi mormântul unei căpetenii militare.

Cercetarile arheologice nu au mai continuat atat din lipsa de fonduri, cât si din cauza ca muzeograful a fost ucis de un val de pământ, care s-ar pravalit peste acesta.

Cetatea de la Moșna este situata la trei kilometri si jumatate de sat, la inaltime suficienta pentru a oferi o buna vizibilitate. Zidurile ar avea 3 metri grosime, iar dupa unii cercetători, chiar 6 metri grosime.

În realitate, la o inaltime dominanta, din zona estica a Podisului Central Moldovenesc, se afla punctul numit Cetățuie si care cuprinde o incinta aproape pentagonala, mult aplatizată, orientata NV-SE, cu suprafata de circa 9 ha.

Este apărata natural pe latura de sud, si prin val si șanțadancit, pe cele V, NV, N si NE. In zona mediana a partii de sud se afla o movila cu d = 80 x 60 m si inaltimea = 10 m. In prezent valul cetatii are inaltimea cuprinsa intre 0,75-3 m; șanțul, cu profilul in forma de palnie, este adanc de 3-4 m si lat de circa 12-15 m.

Prin cercetarile intreprinse s-a constatat ca lipsesc resturile de locuire in afara cetatii. Sistemul de aparare este compus din val si sant. Valul are doua componente: partea inferioara (valul propriu-zis), cu constructie simpla – pamant rezultat din saparea santului; partea superioara consta dintr-o depunere alcatuita din resturi de locuire (complexe in situ de chirpic ars, fragmente ceramice etc.), groasa de 0,20-0,60 m, fara a avea legatura cu partea inferioara.

Resturile de locuire scad spre interiorul cetatii. Ceramica de tip bastarnic, precum si amforele cosiene pledeaza pentru datarea acestor locuiri in sec. III-II i.e.n. S-a constatat ca marea cantitate de lipituri arse provin de la incendierea unor locuinte de suprafata, construite pe cea mai mare parte a traseului valului. Aceasta locuire este ulterioara perioadei de constructie a cetatii.

Cercetarile au permis constatarea unor asemanari tipologice (forma, dimensiunile, elementele de fortificatie, structura simpla a valului) cu cetatea II de la Stancesti-Botosani.

In perimetrul cetatii s-au gasit si cateva piese de silex, intre care un burin de unghi, din silex de Prut, puternic patinate, provenind dintr-o depunere aflata la baza valului, datate in gravettianul final.

Tot in perimetrul cetatii, in 1896 s-a descoperit un depozit de obiecte de bronz, alcatuit din 10 seceri si 2 celturi, iar in 1938 a fost gasită încă o secere cu cârlig.

Mai jos puteti viziona un reportaj despre legenda comorii din Cetatea de lângă Moșna, județul Iași.

Un român a descoperit lângă Brașov 21 verigi de aur ( elemente colier ), cu ajutorul unui detector de metale

Într-o pădure din apropierea Brasovului, un detectorist a descoperit cu ajutorul unui detector de metale, pentru care deține autorizatie legală, un tezaur format din 21 de verigi din aur ce au format probabil unui colier, anunță Adevărul despre daci.

Verigile de aur descoperite. Sursa imagini - Adevărul despre daci.

Verigile au o greutate de 115,5 grame, iar pasionatul arheolog amator s-a conformat legii si a predat specialistilor de la Muzeul Național de Istorie din București intreaga comoară descoperită.

Procesul verbal de predare primire -  Sursă imagine http://historydetecting.com/

Artefactele au fost verificate si s-a constatat că sunt realizate din 86% aur și 14% argint, un raport al procentelor similar cu cel din unii kosoni.

Specialistii presupun că verigile, care impresioneaza prin modul de fabricare, sunt din perioada Halstattiană, deci cu o vechime de trei milenii.

Un român a descoperit cu detectorul de metale pumnale și alte artefacte dacice

Tudor Ponoran are 24 de ani şi este pasionat de istorie, în special de civilizaţia din perioada dacilor. Locuieşte în oraşul Zlatna şi deţine de aproximativ 3 ani un detector de metale, pentru care are autorizaţie de la poliţie. Într-una dintre plimbările pe dealurile din jurul oraşului a realizat o descoperire arheologică foarte importantă.

La circa 10 kilometri sud de oraş, pe un deal, între două stânci, a găsit cinci morminte dacice în care se aflau unelte şi arme vechi de peste 2.000 de ani. Specialiştii au estimat că datează din perioada secolelor II – I înainte de Hristos. În morminte au fost găsite pumnale de tip sica, vârfuri de lance, două zăbale, un pinten şi părţi din mai multe teci. Unele dintre acestea s-au păstrat în condiţii foarte bune, ceea ce reprezintă o altă premieră, informează ziarul Adevarul.

„Mi-am îndeplinit un vis şi anume acela de a descoperi ceva foarte valoros din punct de vedere istoric. Descoperirea în sine este extraordinară. Nu m-a interesat valoarea obiectelor găsite. Am colaborat foarte bine cu reprezentanţii Muzeului Unirii şi cu cei de la poliţia patrimoniului. Le-am găsit într-o zonă care nu era clasificată ca făcând parte din repertoriul arheologic naţional. Am mai găsit şi alte obiecte, cu alte ocazii, dar tezaurul dacic este ceva deosebit. Sunt foarte fericit şi văd că după vizită mea culturală de la Roma, anul trecut, unde mi-am cultivat un cult al dacilor foarte acut, mi-a răsărit şi un noroc de a intra în contact cu civilizaţia lor”, spune Tudor Ponoran.

Pumnalele, la fel ca şi cele de pe Columna lui Traian

Obiectele descoperite în Apuseni se află acum în posesia muzeului din Alba Iulia, unde a fost demarat procesul de restaurare, urmând să fie realizată o expoziţie permanentă. Direcţia pentru Cultură şi Patrimoniu Alba a demarat procedurile pentru a clasa zona descoperirii ca sit arheologic. În prezent, orice activitate în sit este ilegală. Descărcarea arheologică se va realiza, cel mai probabil, la primăvară. Potrivit tânărului, pumnalele de tip sica sunt exact precum cele sculptate pe Columna lui Traian de la Roma. Lăncile erau îndoite pentru că aşa era ritualul de înmormântare al dacilor. Trupurile celor morţi erau arse pe rug împreună cu obiecte şi arme care le-au aparţinut. Ulterior, cenuşa era îngropată împreună cu acestea.

“Posibil să se fi dat o bătălie acolo”

”Adâncimea la care am găsit tezaurul a fost între 35 şi 45 de centimetri. Locul l-am ales pentru că reprezenta o posibilă trecătoare între două stânci mari, cam de 20 de metri înălţime. Din vârful acestora se pot observa mai multe culmi de deal la kilometri în depărtare. M-am gândit că ar fi fost interesant să fie ceva pe acolo şi a fost. Ba mai mult decât atât, am observat şi nişte scobituri în stâncă, ca nişte adăposturi pentru pază. Şi acest aspect mi-a trezit ideea că putea fi o trecătoare păzită. Detectorul sună foarte mult acolo şi sunt multe cuie şi vârfuri de pumnale, posibil să se fi dat o bătălie”, povesteşte tânărul din Zlatna. Tudor Ponoran este absolvent al Facultăţii de Drept şi este fiul primarului din Zlatna, Silviu Ponoran. În prezent este consilier juridic la o societatea comercială care îi aparţine fratelui său şi se pregăteşte pentru examenul de admitere în Baroul de Avocaţi.

În curând, expoziţie la Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia

„Cine le-a găsit va primi o recompensă, obiectele fiind evaluate de noi undeva la suma de 4.500 de lei. Vor fi restaurate şi apoi puse în valoare în cadrul unei expoziţii pe care intenţionăm să o facem pe parcursul acestui an. Muzeul Naţional va avea cele mai multe pumnale de tip sica din ţară. La o primă vedere ele provin din 5 morminte care s-ar data din secolul al II-lea Înainte de Hristos”, a declarat Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Descoperirea demonstrează prezenţa dacilor în această zonă a Apusenilor, încă dinainte de cucerirea Daciei de către Imperiul Roman. În perioada romană, pe teritoriul actualului oraş Zlatna a existat o aşezare înfloritoare ce purta numele de Ampelum şi care a fost un important centru de exploatare a aurului care a purtat chiar rangul de ”Municipium”. În 2013, pentru a aminti de originile dacice ale locurilor, primăria oraşului a amplasat în centrul localităţii un bust al regelui Burebista.

Video: Unde e ascunsă comoara lui Constantin Brâncoveanu?

Un adevărat scandal s-a iscat la sfârşitul anului trecut în localitatea Baia de Aramă, din judeţul Mehedinţi, pentru o presupusă comoară a lui Constantin Brâncoveanu, care ar fi ascunsă sub Mănăstirea „Sfinţii Voievozi“, construită de domnitor în anul 1700.

După ce ani întregi căutătorii de comori au săpat ilegal în zona mănăstirii, în luna noiembrie a anului trecut, o echipă de cercetare de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj a început să sape chiar lângă zidul bisericii, în căutarea aceleiaşi comori. Localnicii, dar şi preoţii, au chemat autorităţile, susţinând că, de fapt, arheologii sunt mână în mână cu căutătorii de comori. Ştiu istoricii unde se află cu adevărat comoara lui Constantin Brâncoveanu? De ce nu a fost ea descoperită până acum? La aceaste întrebări, dar şi la multe altele, au răspuns istoricii Dan Falcan şi Corneliu Riegler, într-o ediţie specială, moderată de Ciprian Plăiaşu, editor „Historia”, transmisă la Adevărul Live.

Povestea domnitorului Constantin Brâncoveanu şi a sfetnicului şi unchiului său, stolnicul Constantin Cantacuzinno, este, de fapt, istoria unei familii puternice, bogate şi influente, aflată timp de jumătate de veac la conducerea Ţării Româneşti.

Pentru a vizona materialul, dati click AICI.

Pe urmele comorii lui Brâncoveanu - Este comoara sub mânăstirea „Sfinţii Voievozi“ din Mehedinţi ?

Cercetătorii de la Muzeul de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca au început săpăturile la temelia Mănăstirii „Sfinţii Voievozi“ din Mehedinţi, în căutarea unui tezaur. Localnicii au chemat autorităţile, de teamă că cineva vrea să fure o comoară legendară, anunță Adevărul.ro.

Un adevărat scandal s-a iscat în localitatea Baia de Aramă, din judeţul Mehedinţi, pentru o presupusă comoară a lui Constantin Brâncoveanu, care ar fi ascunsă sub mănăstirea „Sfinţii Voievozi“, construită de domnitor în anul 1700. După ce ani întregi căutătorii de comori au săpat ilegal în zona mănăstirii, luni, o echipă de cercetare de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei din Cluj a început să sape chiar lângă zidul bisericii, în căutarea aceleiaşi comori. Localnicii, dar şi preoţii, au chemat autorităţile, susţinând că, de fapt, arheologii sunt mână în mână cu căutătorii de comori. Legendele din jurul Mănăstirii „Sfinţii Voievozi“ au atras mereu căutătorii de aur. Totul a culminat cu un episod de acum câţiva ani, când, spun oamenii din zonă, chiar cu complicitatea unui preot s-a săpat în biserica mănăstirii, într-o noapte. Acum, cercetătorii de la Muzeul de Istorie din Cluj-Napoca au obţinut o autorizaţie de la Ministerul Culturii să sape la doi paşi de zidurile bisericii, monument de patrimoniu, pentru un „diagnostic arheologic“.

„Se spune că prin 1697-1698 ar fi trecut pe aici Constantin Brâncoveanu şi a luat legătura cu starostele minerilor de aici, Milcov Băieşu, să construiască o biserică. Şi Brâncoveanu, fiind considerat domnitorul aurului, ar fi ascuns de turci aurul în nişte galerii vechi, peste care au construit apoi biserica. Şi în 1975 au venit nişte căutători de comori şi au stat vreo două săptămâni, au închis tot cu gard. Venea zilnic un elicopter care aducea oameni, materiale şi cică ar fi investigat numai aici, la intrarea în biserică“, spune Vasile Iovan din Baia de Aramă. Document semnat de domnitor Dincolo de legendele locului, arheologul Gheorghe Petrov, de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, cel care conduce şantierul arheologic de la Baia de Aramă, susţine că există un document semnat de domnitorul Constantin Brâncoveanu şi contrasemnat de stareţul mănăstirii din epocă, arhimandritul Vasile, în care este precizat exact locul unde este ascunsă comoara. „Există un document pe care îl are un fost slujitor al acestui sfânt lăcaş, un document pe care tocmai el l-a extras, ilegal, săpând o firidă în zidul altarului.

Este vorba de un document din timpul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Eu deţin o copie, dar pe baza consultării copiei şi consultării unor specialişti în calografie româno-chirilică, documentul pare autentic. Este semnat de către Constantin Brâncoveanu, acolo sunt pomeniţi ctitorii bisericii, se face referire la vistieria ţării care ar fi fost ascunsă într-o fostă exploatare minieră, pentru că ne aflăm într-o zonă unde au fost galerii ale fostei exploatări de aramă din localitatea Baia de Aramă“, declară arheologul Gheorghe Petrov. Acest document ar mai conţine o descriere a mânăstirii. Povestea aurului ascuns Arheologul Marian Iulian Neagoe, de la Muzeul Regiunii Porţilor de Fier din Drobeta-Turnu Severin, spune că domnitorul Constantin Brâncoveanu a ascuns aici vistieria Ţării Româneşti, în galeriile unei foste exploatări miniere din Evul Mediu. Ar fi îngropate aici arme, ducaţi de aur, argintărie, documente şi sigilii. „Oficial, domnitorul Constantin Brâncoveanu era numit de către otomani «prinţul aurului». Aceştia îl bănuiau că avea o avere impresionantă.

La vremea respectivă, chiar s-au trimis iscoade, spioni în Ţara Românească pentru a afla informaţii despre această avere impresionantă pe care o deţinea Brâncoveanu“, spune arheologul severinean. Acesta adaugă că, potrivit unui document, ar fi vorba de cinci categorii de bunuri: monede de aur îngropate în diferite locuri, de asemenea zece lăzi de aramă cu ducaţi de aur (monede medievale de origine veneţiană), trei butoiaşe care conţin podoabe bisericeşti, dar şi un butoiaş care ar deţine documente de arhivă şi sigilii. „Apoi, mai sunt două locuri menţionate, unde s-ar găsi argintărie şi într-unul arme“, precizează Marian Neagoe. Reprezentanţii Episcopiei Severinului şi Strehaiei suspectează că cercetătorii clujeni au făcut mai mult decât să pună un „diagnostic arheologic“, aşa cum este precizat în autorizaţia emisă de Ministerul Culturii, şi că au folosit pentru săpături persoane suspectate că în trecut ar mai fi căutat ilegal presupusele comori de sub mănăstire.


„Am constatat că efectuarea acestor lucrări a fost subcontractată de o altă firmă, de aici din localitate, asupra căreia planează suspiciunea că a mai făcut de-a lungul timpului anumite cercetări pe cont propriu“, a declarat consilierul economic al Episcopiei Severinului şi Strehaiei, preotul Mihai Zorilă, care a şi sesizat Poliţia şi a cerut verificări. „Au săpat cu oameni care au venit întotdeauna aici după comoară şi avem argumente în sensul ăsta. Avem probe că aceşti oameni au săpat gropi în mai multe rânduri pentru a găsi comoara”, a spus şi protopopul Vasile Ganţu, de la Protoieria Baia de Aramă. În cursul zilei de marţi, la faţa locului au făcut cercetări Inspectoratul Teritorial de Muncă Mehedinţi, Inspectoratul Judeţean de Poliţie, Inspecţia în Construcţii, care au constatat că arheologii lucrau în baza unui document legal. Totuşi, şeful de şantier, Gheorghe Petrov, a hotărât să oprească lucrările şi să solicite din nou Ministerului Culturii o nouă autorizaţie „mult mai elaborată, mult mai vastă, pentru a lămuri chestiunea comorii“. Istoria Mănăstirii „Sfinţii Voievozi“ Mănăstirea şi-a început activitatea încă din anul 1703, fiind ctitorită de domnitorul Constantin Brâncoveanu, alături de Banul Cornea Brăiloiu şi Milco Băieşul. Biserica cu hramul ,,Sfinţii Voievozi“ a vechii mănăstirii din Baia de Aramă, care este funcţională şi astăzi, este, din punct de vedere arhitectural, specifică stilului brâncovenesc, fiind împrejmuită cu zid, aşa cum se cuvine unui aşezământ monahal. Surse: Adevărul.ro, ProTv.

145 de monede dacice de tip Koson au fost repatriate

145 monede dacice de aur de tipul Koson, recuperate de curând din Marea Britanie, vor fi expuse luna aceasta la Muzeul Național de Istorie a României, anunță Secția Educație, Relații Publice, Marketing și Organizare Expoziții a muzeului citată de Realitatea Tv.

Monedele sunt stateri emiși de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmașii lui Burebista, care a controlat o parte a Daciei, inclusiv zona capitalei — Sarmizegetusa Regia. Dintre acestea, 81 de piese aparțin variantei cu monogramă pe revers, iar celelalte 64 monede fac parte din varianta fără monogramă. Ele au fost bătute din aur rafinat și aluvionar (provenit din Dacia), în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C.

Conform datelor existente în acest moment, toate aceste monede extrem de rare ar fi fost obținute de către persoane implicate în activități de detecții și săpături în zona Sarmizegetusei Regia ( fiind sit arheologic, este ilegală căutarea în aceasta locație ), iar ulterior ar fi fost scoase pe ascuns din România și puse în vânzare pe piața internațională numismatică din Europa și SUA.

Readucerea în țară a 145 monede de aur dacice de tip Koson reprezintă încununarea a trei ani de muncă la care au participat magistrați de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ofițeri de poliție, funcționari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și experți de la MNIR, precum și omologi ai lor din Marea Britanie.

Până în prezent s-au desfășurat 11 operațiuni de recuperare și repatriere a pieselor mijloace materiale de probă, aparținând tezaurelor dacice sustrase: brățări de aur, piese numismatice și arheologice, din aur și argint, provenite din zona Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, două în 2012 și două în 2013).

Acțiunile de recuperare au avut drept obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea Convenției UNIDROIT sau a Convenției europene de asistență judiciară reciprocă, din Franța, Elveția, Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie.

Ca urmare a acestor acțiuni au fost readuse în țară, urmând a se pronunța în continuare asupra lor instanțele de judecată: 13 brățări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, două umbones de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale și fantastice, 289 monede de aur și argint, precum și 14 podoabe dacice de aur.

Acestora li se adaugă alte 142 monede dacice de aur de tip Koson și cinci stateri de aur de tip Lysimachos, emiși în secolele II-I a.C., la Tomis și Callatis, un depozit de unelte și arme de fier, precum și 73 monede de argint și bronz, recuperate de autoritățile judiciare pe teritoriul României, între anii 2009 și 2013.

A descoperit un inel medieval cu ajutorul unui detector de metale

Florin Boşoteanu, in vârstă de 39 de ani, este un împătimit al căutărilor arheologice. El a descoperit o bucată dintr-un topor care datează din epoca bronzului. În plus, omul a mai scos la lumină şi un inel, despre care specialiştii în arheologie susţin că datează din perioada medievală.

Cu toate că bărbatul este de meserie inginer, pasiunea pentru istoria veche a României nu-i dă pace de ani buni. După ce a adunat sute de date şi informaţii despre arheologia locală, s-a decis că trebuie să-şi cumpere un detector de metale. Prin urmare, Florin Boşoteanu este singurul băcăuan care deţine cu acte în regulă un astfel de aparat şi unul dintre cei aproximativ 300 de români pasionaţi de scotocit în pământ după vestigii istorice cu ajutorul unui detector. “Am studiat vreo doi ani posibilitatea să-mi cumpăr un detector de metale. Am discutat pe forum cu tot felul de cunoscători ai istoriei, pasionaţi, cercetători şi, în cele din urmă, m-am hotărât să-mi cumpăr un astfel de aparat. De când l-am cumpărat, adică anul acesta, în luna mai, zilnic colind dealurile din jurul Comăneştiului. În căutările mele nu sunt singur ci, de fiecare dată, sunt însoţit de Răzvan, fiul meu, care la vârsta de 14 ani este pasionat de arheologie. Nu caut să mă îmbogăţesc ci, pur şi simplu, vreau să descopăr istoria”, a afirmat Florin Boşoteanu citat de Advevarul Bacău .

Rezultatele nu au întârziat să apară. La câteva zile de la achiziţionarea detectorului de metale, el a scos din pământ o roată de căruţă, monede, tuburi de cartuşe, insigne, alice sau tot felul de obiecte de metal lipsite de o mare valoare.

Marea surpriză a venit la începutul lunii august când comăneşteanul a scos la lumină, de la o adâncime de 25 de centimetri, bucata de topor, iar după aproximativ două săptămâni şi un inel cu model în cercuri concentrice. Bărbatul a predat obiectele găsite la Complexul Muzeal din Bacău. Specialiştii de la Secţia de Arheologie susţin că toporişca are o vechime de peste 3.000 de ani, adică datează din Epoca Bronzului. “Da, într-adevăr, primul obiect descoperit este un topor care datează din epoca bronzului. Inelul este, cel mai probabil, medieval, însă nu este finalizată restaurarea sa. La obiectele din metal sunt mai multe procese şi de aceea finalizarea restaurării durează mai mult”, a declarat Lăcrămioara Istina, arheolog al Complexului Muzeal din Bacău. În urmă cu aproximativ o săptămână, comăneşteanul a descoperit într-o pădure din jurul Comăneştiului, 36 de gloanţe netrase. Pe lângă acestea, Florin Boşoteanu a mai scos la lumină şi capse pirotehnice, un obuz şi separat un focos de obuz, adică muniţie neexplodată. A fost nevoie de intervenţia pirotehniştilor de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă pentru dezamorsarea lor. Arheologul amator explică cum funcţionează detectorul de metale. “În momentul în care sub pământ aparatul identifică vreun obiect din metal, sunt emise nişte sunete de o anumită intensitate. Intensitatea sunetelor este în funcţie de tipul de metal din sol”, a afirmat comăneşteanul. El a mai adăugat că vestigiile descoperite nu se pot vinde, iar, pe piaţa neagră, valoarea lor este neînsemnată.



Tezaurele Bacăului De-a lungul timpului, în judeţul Bacău au fost descoperite mai multe obiecte de mare valoare istorică. Tezaurul de la Măgura a fost găsit în anul 1973 şi este compus din 2.830 de monede şi piese din argint din perioada romană. Acum patru ani, la Başoteni, comuna Tazlău, a fost găsit un tezaur format din 295 de crăiţari (n.r. monedă austro-ungară pe care era imprimată o cruce), plus un vas din secolul XVII. Cel mai nou tezaur a fost scos la iveală în anul 2011, la Huruieşti. Comoara este formată din 53 de monede de argint din secolul întâi după Hristos. Un sit arheologic important pentru perioada Cucuteni este în comuna Poduri, unde a fost găsită o aşezare de tip Tell (n.r. - în arabă “colină”). Arheologii au mai găsit în timpul săpăturilor făcute pe dealul Fulgeriş şi câteva statuete unicat, cu rol ritualic. Un obiect nou pentru Cultura Cucuteni este un capac cu spirală şi cu pete în formă de lacrimă. Specialiştii au mai descoperit trei obiecte cu care oamenii făceau tatuaje, numite “pintadere”. „Tatuajul avea rol simbolic în cadrul grupului. Fiecare locuinţă a omului din Paleolitic avea propria râşniţă pentru cereale. Până acum, la Fulgeriş au fost găsite peste 50 de râşniţe, dar şi vase de mari dimensiuni, folosite pentru depozitarea grânelor“, a adăugat arehologul Istina. Cercetările din judeţul Bacău au scos la iveală unelte, obiecte casnice şi de cult din Neolitic, din perioada Bronzului şi din perioada geto-dacă, mai anunță Advevarul Bacău.

A descoperit cu detectorul de metale o sabie și o spadă dacică, precum și alte patru artefacte

Un detectorist a descoperit în Muntii Orăștiei o sabie și o spadă din perioada Regatului Dac, precum si alte patru artefacte ( două sape, un vârf de lance și un obiect greu de individualizat ), pe care le-a predat la Direcția pentru Cultură Hunedoara. În final acestea au ajuns la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva.

Artefactele au fost expuse deja de pe 18 octombrie 2013 la o conferință de presă, la care a fost prezentă și Angelica Bălos, consilierul superior de la Direcția pentru Cultură care a preluat obiectele de la pasionatul căutător de comori, ce descoperise cinci dintre ele în zona satului Ursici din comuna Boșorod, iar al șaselea în Romoșel, comuna Romos.

Artefactele descoperite. Sursa foto: servuspress.ro

Iosif Vasile Ferencz, cercetător științific la MCDR Deva, a expertizat piesele, declarând că sabia și spada sunt artefcate foarte rare.

Cu toate acestea, valoarea financiară totală a obiectelor găsite a fost estimată la doar 1200 de euro, descoperitorul fiind îndreptăţit să primească 30% din valoarea lor. Cea mai valoroasă este sabia curbată, pentru că este rară şi s-a păstrat mai bine decât celelalte obiecte.

Sabia dacica descoperită - Sursă foto: servuspress.ro

“Sunt şase piese care au fost descoperite pe raza localităţilor Ursici şi Romoşel. Cele mai valoroase sunt o spadă şi o sabie curbată, cu un singur tăiş. Este un caz fericit că aceste piese ajung în patrimoniul muzeului din Deva”, a declarat la conferinţă de presă, cercetătorul ştiinţific Vasile Iosif Ferencz.

Descoperitorul deţine un detector de metale autorizat de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Hunedoara. El a predat cele şase piese specialiştilor de la Direcţia Judeţeană de Cultură Hunedoara, afirmând că este pasionat să caute obiecte vechi cu ajutorul detectorului de metale.

“Ştiam că persoana respectivă deţine un detector de metale şi are autorizaţie de deţinere, de la poliţie. Bărbatul a spus că pentru el este un hobby să caute astfel de obiecte. Este pentru prima oară când se predau asemenea obiecte la sediul Direcţiei Judeţene de Cultură Hunedoara”, a afirmat arheologul Angelica Bălos, din cadrul instituţiei menţionate.

Ea a precizat că specialiştii Direcţiei de Cultură Hunedoara au anunţat poliţia şi autorităţile locale de faptul că pe teritoriul comunelor Boşorod şi Romos au fost descoperite piese de origine dacică şi că acele zone trebuie protejate.

După expertiza și inventarierea efectuată, va fi întocmit un proces verbal de evaluare a artefactelor descoperite, care vor intra apoi în restaurare.

Descoperitorul din Deva, care a găsit comoara arheologică folosind un detector de metale, a depus la Direcția pentru Cultură Hunedoara o cerere de răscumpărare în baza legii privind patrimoniul cultural.

Potrivit specialiştiilor din cadrul celor două instituţii de cultură, căutările voluntare după comori nu sunt încurajate, în primul rând pentru că obiectele descoperite şi scose din mediul lor îşi pierd valoarea istorică. Destul de amuzantă declarația...  :)

Însă gestul căutătorului de comori de a preda obiectele, mai spun cele două instituții, este unul de apreciat.

Harta comorilor din Marea Neagră

Arheologii spun că Marea Neagră este o adevărată sursă de comori: de la corăbii antice scufundate, amfore și sarcoface până la nave din secolele trecute.

Exploratorii marini împreună cu geologii vor scana Marea Neagră, realizand o hartă cu toate epavele, așezările dispărute în ape și locațiile în care se vor descoperi artefacte sau poate chiar adevărate comori.

Proiectul este unul cât se poate de serios, specialistii de la Institutul de cercetare GeoEcoMar primind fonduri europene fr 1,5 milioane euro pentru acest proiect de întocmire a unei hărți cu toate artefactele din adâncuri.

Va fi adevărat repertoar arheologic, inclusiv cu obiective dedicate vizitării prin expediții organizate în Marea Neagră pentru turiștii pasionați de scufundări, istorie și comori.

O parte din artefactele găsite vor fi scoase la suprafață și expuse la Muzeul de Istorie Constanţa.

Nu este exclus să fie descoperite întregi sit-uri arheologice ale unor așezări de la malul mării, dispărute sub ape.

Pentru cartografiere se va utiliza un sonar ce poate fi lansat chiar la 1000 de metri adâncime și care va fi ghidat de pe o navă de cercetări marine.

Din primăvara 2014 se vor efectua explorări de cercetare și cartografiere sistematice, începând de la Capul Kaliakra la Capul Midia, iar la final va fi întocmită și harta comorilor din această zonă a Mării Negre.

În Prahova se caută o comoară cu 40 kg de bijuterii din aur și argint

Totul a pornit de la o legendă despre o comoară veche de 500 de ani,  care ar contine 40 de kilograme bijuterii din argint și din aur, ascunse într-un sipet, undeva în pădurea din jurul mânăstirii Vărbila.

Comoara ar fi fost împărțită în două, o mică parte fiind ascunsă ascunsă chiar de către călugării mânăstirii într-o clopotniță, care ar fi fost descoperită în anul 1940.

Dar de unde provine comoara? Se spune că prin 1530, cand a inceput constructia, mânăstirea ar fi avut o avuție mare, iar călugării ar fi ascuns comoara cândva in următoarele sute de ani.

Radu Paisie Călugărul, tatăl lui Pătraşcu Vodă şi bunicul lui Mihai Viteazul, avea în zona comunei Iordăcheanu ( la 15 km de Ploiești ) din judeţul Prahova moşii întinse şi bogate. Pe lângă acesta, pe frontispiciul mănăstirii apar ca adevăraţi ctitori marele spătar Dragomir, Toma Banul şi vistiernicul Crăcea. Toţi au avut prin ei şi familiile lor strânse legături cu Radu Paisie şi cu urmaşii lui.

Legenda este condimentată de povestea care sustine că intre mânăstire si pădure ar fi existat chiar un tunel de evacuare în caz de pericol, după cum spune chiar preotul paroh de la mânăstire.

Autoritățile ( inclusiv primarul comunei Iordăcheanu si preşedintele Consiliului Judeţean Prahova) au decis să se implice prin aducerea de echipamente performante de detectie metal, cu care să se scaneze un hectar in jurul locașului de cult, motivați de discuțiile care au avut loc la finalizarea restaurării mânăstirii. Acestia au subliniat că importantă este valoarea de patrimoniu a posibilului tezaur si nu valoare financiară. Dacă se solicită, un detector mai puțin performant ar putea fi pus la dispozitie de către Muzeul de Istorie şi Arheologie Ploieşti, care însă susține că nu sunt dovezi certe despre această comoară.

Totuși, sigur este o comoară acolo, mânăstirea în sine....