21 monede romane, declarate comoară

21 monede romane, descoperite de un detectorist de metale în Shropshire ( Anglia ) au fost declarate comoara. Monedele, care vor fi cunoscute sub numele de Tezaurul Claverley, au fost găsite pe un teren agricol în anul 2013 de către Christopher Rowley.

Acesta scana impreuna cu un coleg detectorist, când a gasit tezaurul de monede, ce datează din secolul al IV-lea. Detectoristul care a descoperit monedele a notificat ofițerul de legătură, iar acesta a contactat British Museum.

La o expertiza ce a avut loc ieri, reprezentantul oficial a decis că monedele reprezinta o comoară si deci interes pentru muzee.

Într-un raport din partea British Museum, un specialist a declarat ca monedele, care sunt de origine romană și confecționate dintr-un aliaj de cupru, sunt din perioada 270 - 337 d.hr, fiind batute în timpul domniei lui Constantin cel Mare.

Comoară romană descoperită în timpul săpăturilor la un drum

A fost descoperit un tezaur format din 107 monede, 6 brățări și o fibulă, toate din argint. Tezaurul a fost gasit intr-un vas roman, în timpul lucrărilor la un drum ce realiza o nouă conexiune cu șoseaua de centură de la Haga ( Olanda ), in apropiere de locul unde cu putin timp in urma a fost gasita o vilă romană.

De-a lungul secolelor, artefactele s-au lipit intre ele, formând un bulgare, dar experții au reușit le separe. Printre acestea sunt monede din timpul lui Nero, Marcus Aurelius și Otho ( monede foarte rare, fiindca a domnit doar trei luni, in anul 69). În plus, au fost gasite si câteva mărgele de sticlă, care probabil au fost legate intre ele cu un fir. De asemenea, brățările formau trei perechi, fiind destinate să fie purtate la ambele mâini.

Conform specialistilor, comoara a fost ingropata deliberat, fie pentru a fi protejată, fie ca sacrificiu.

Culmea detecției de metale: au găsit o comoară adevărată în timp ce căutau una falsă

Ce li s-a intamplat unor participanți la un joc de cautare comori false, organizat în Olanda, poate fi catalogat culmea detectiei de metale: ei au găsit o comoară adevărată în timp ce scanau după ținte de căutare, ingropate de către organizatori.

Echipati cu detectoare de metale, peste 200 de pasionați scanau o parcelă de teren, in care erau ascunse monede false. Premiile pentru câștigătorii care gaseau cele mai multe monede variau de la detectoare de metale la tricouri personalizate.

Insa unul dintre participanții la concurs a găsit 85 de monede reale din cupru, vechi de cateva sute de ani, la doar câțiva centimetri adâncime.

"Este într-adevăr remarcabil ca am găsit atat de multe monede adevarate, cand noi ne intreceam de fapt intr-un concurs de cautat comori false. Nici nu ne asteptam sa fie vreo comoara adevarata aici, deoarece terenul acesta a fost arat în fiecare an", au precizat organizatorii.

Arheologii chemati la locul descoperirii au spus ca monedele datează din perioada 1700 - 1830. Nu a fost inca stabilita valoarea de piata a monedelor. Descoperitorului i-a fost permis sa ia acasă comora găsită.

5 comori descoperite în timp ce se căuta altceva

Imaginează-ți că esti la plimbare pe câmp și vezi ceva strălucind. Inițial presupui că e ceva banal, dar, curios, te uiți mai atent. Hmm, pare ceva ciudat. E un inel antic ? Mai sapi și .. ai gasit o comoara!

Oricât de uimitor ar parea acest scenariu, mulți oameni din întreaga lume au descoperit comori extraordinare, căutând sau făcând cu totul altceva. Sa vedem 5 dintre acestea.


Tezaurul Hoxne, în valoare de 6 milioane dolari

Nu e nimic mai frustrant decât sa iti pierzi unealtă favorită in timp ce meșteresti ceva. Un fermier din micul sat Hoxne din Suffolk ( Anglia) si-a rătăcit prin vegetatie ciocanul său preferat, în toamna anului 1992. Fermierul a imprumutat un detector de metale de la un prieten, pentru a-l ajuta la localizarea uneltei pierdute. Dar, spre surprinderea lui, în loc de ciocan, el a găsit unul dintre cele mai mari tezaure din istoria Marii Britanii: peste 15.000 monede romane din bronz, argint si aur, sute de piese din aur și argint, bijuterii și alte artefacte. Agricultorul și prietenul lui au împărțit banii primiti pentru tezaurul descoperit, câștigând aproape 3 milioane de dolari fiecare. Această colecție spectaculoasă poate fi acum vizitată la British Museum.

25 exemplare originale ale Declarației de Independență, în valoare de 2,5 milioane dolari

Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii a fost tiparita inițial in 200 de exemplare, din care doar câteva au fost găsite și autentificate ca reale până în anul 1989, când un bărbat a mers la un anticariat, în căutarea unei rame foto frumoase. El a găsit una care se potrivea criteriilor sale, a platit 4 dolari pentru aceasta și au luat-o acasă. Când a desfacut rama pentru a monta o fotografie în ea, a făcut descoperirea vieții sale. Între spatele de pânză și interiorul ramei se aflau 25 de exemplare originale ale Declarației de Independență a SUA. Ulterior, bărbatul a vândut documentele cu aproape 2,5 milioane dolari.

Celebra statuie Venus din Milo de la Muzeul Luvru din Paris

În anul 1820, un fermier de pe o mică insulă din Marea Egee a plecat în căutarea unor pietre albe, cu care sa construiască un zid. Dar, în timp ce cauta pietrele, el a găsit ceva mult mai valoros: statuia Venus din Milo, în două bucăți mari. Cand a aflat despre descoperire, un marinar francez a cumpărat statuia. Celelalte părți ale statuii nu au fost niciodată găsite, dar remarcabila sculptură a ajuns in cele din urma la Muzeul Luvru din Paris, care a achiziționat-o, fiind si astazi una dintre principalele atracții ale muzeului.

Armata de terracotă

Un fermier chinez a inceput sa sape o fântănă, la inceputul anilor 1970. Dar, în loc sa ajunga la apă, el a găsit o peșteră subterană plina cu mii de statui reprezentând razboinici antici în mărime naturală, perfect conservate. Descoperise mormântul împăratului Qin Shi Huang, cel care a unit facțiunile aflate în conflict in China în secolul II î.Hr. Încă de la urcarea sa pe tron, la vârsta de 13 ani, împăratul Qin a comandat realizarea aceastei armate de teracotă, ce urma să "protejeze" mormântul său. Întreg sit-ul arheologic este acum muzeu deschis publicului.

Tezaurul de milioane de dolari de la Saddle Ridge

În februarie 2013, un cuplu era la plimbare cu câinele pe proprietatea de la țară, în apropiere de lanțul muntos Sierra Nevada din California. In timp ce se plimbau, ei au observat un obiect vechi, din metal ruginit. Curios, cuplul a studiat mai atent obiectul și au descoperit că era plin cu 1,427 de monede de aur. Deși valoarea nominală a monedelor ce datau din anii 1847 - 1894 era de 28.000 dolari, acestea au fost evaluate la aproximativ 10 milioane de dolari.

Așadar, nu trebuie să fii un Indiana Jones pentru a găsi o comoara pierdută. Doar trebuie să privești cu atenție și curiozitate. Nu se stie niciodata ce ai putea descoperi. Dacă tezaure și armate antice au stat ascunse sub locuri peste care oamenii au trăit de secole, atunci si o comoră se poate afla chiar unde te astepti mai putin, poate chiar in curtea ta.

Monedele romane descoperite în Brașov au fost expuse la Muzeul Naţional de Istorie

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) expune în luna octombrie 2014, în cadrul micro-expoziţiei „Exponatul lunii”, un tezaur de silicve și imitații de silicve, descoperit la Poiana Mică, judetul Braşov, anunță muzeul într-o informare de presă.

Tezaurul este format din 76 de monede romane de argint, din secolul IV după Hristos şi au bătute pe ele chipul Împăratului Iulian. Punga de piele în care au stat s-a dovedit un bun adăpost, pentru că bănuţii s-au păstrat foarte bine.

Tezaurul a fost descoperit în luna mai a anului 2013, de către inginerul Ovidiu Popescu şi este compus din 76 de monede de argint, silicve și imitații de silicve, aflate într-o stare de conservare foarte bună. Acesta este primul dintre tezaurele de silicve cunoscute ca fiind descoperite în România, care include imitații ce pot fi atribuite goților.

Monedele din tezaur se eșalonează cronologic între anii 351/355 d. Hr. și 367/375 d. Hr. (conform datării emisiunilor romane oficiale).

Silicva este un termen modern ce desemnează unitatea monetară din argint în sistemul monetar roman târziu, aplicat, prin convenție numismatică, monedei de argint de 2-3 g din secolele al IV-lea și al V-lea. Termenul de silicvă denumea inițial sămânța unui copac originar din regiunea mediteraneană, roșcovul (ceratonia siliqua), utilizată ca unitate de măsură a greutății.

Valoarea pieselor din tezaur se ridică la o sumă care, în jurul anului 378 d. Hr., reprezenta, cu aproximație, valoarea soldei pe un an de zile a unui soldat roman. Estimarea se bazează pe valorile atinse de donativa și stipendia, așa cum rezultă din sursele istorice ale veacului al IV-lea. Istoricul Ammianus Marcellinus, confirmat de Zosimos, menționează că după cucerirea Perisaborei, Iulianus a promis soldaților romani donativa în valoare de 100 de monede de argint (silicve).

Stipendium era solda militarilor romani sau a mercenarilor din armata romană, fiind evaluată la 5-6 monede de aur (solidi), anual, respectiv o livră romană de argint (cca 80-100 de silicve).

Donativum reprezenta distribuția de monedă sau metal prețios brut sau prelucrat (sub formă de lingouri, obiecte de podoabă, vase) acordată soldaților sau ofițerilor, cu prilejul unor evenimente speciale – aniversarea zilei în care împăratul a preluat puterea imperială, începerea unor campanii militare, obținerea unor victorii militare. Uneori, aceasta dublează valoarea soldei dintr-un an.
Mai mult decât oricare alt nominal bătut de romani în perioada târzie a Imperiului, silicvele erau destinate distribuțiilor imperiale către armată.

Tezaurul trebuie văzut ca fiind constituit din monede provenind din stipendium sau donativum, acordate unui soldat roman sau unui mercenar barbar înrolat în armata romană.

Mercenariatul era o ocupație obișnuită în cazul goților sau al altor populații războinice aflate în secolul al IV-lea la nordul Dunării. Ipoteze care ar explica prezența tezaurului în zona Brașovului ar fi pierderea lui de către mercenarul care l-a primit ca soldă sau preluarea tezaurului ca pradă de război.

Starea de conservare excepțională a unor piese din tezaur ne sugerează că a fost îngropat sau pierdut la puțin timp după emiterea monedelor ce îl compun, care nu au avut timp să se uzeze în circulație.

Atelierele romane oficiale care au produs aceste monede de argint prezente în tezaur sunt Siscia, Sirmium, Constantinopolis, Nicomedia și Antiochia. Lor li se adaugă un atelier barbar, foarte probabil gotic, care a produs monede de argint utilizând silicvele romane ca model, mai precizeaza Muzeul Naţional de Istorie a României.

87 de monede au fost confiscate într-un târg din Cluj de către Poliția Română

87 monede, considerate de către Politia Română ca fiind comercializate ilegal, au fost ridicate de poliţiştii specializaţi în protejarea patrimoniului cultural naţional din cadrul I.G.P.R., în urma unei acţiuni desfăşurate în Târgul de icoane şi antichităţi din localitatea Negreni, judeţul Cluj, anunță Politia Română printr-un informare de presă.

Sursă imagine: Poliția Română

În perioada 8 - 12 octombrie a.c., Direcţia de Investigaţii Criminale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române, cu sprijinul Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, a organizat o acţiune pentru protejarea patrimoniului cultural naţional, în Târgul de icoane şi antichităţi din localitatea Negreni, judeţul Cluj. La acţiune au participat poliţişti de investigaţii criminale cu atribuţii pe linia protejării patrimoniului cultural naţional din cadrul Direcţiei de Investigaţii Criminale - I.G.P.R. şi din cadrul I.P.J. Alba, Bihor, Cluj, Gorj, Hunedoara, Neamţ, Mureş şi Sibiu. Activităţile s-au desfăşurat cu sprijinul poliţiştilor de investigare a fraudelor şi de ordine publică.

În urma controalelor de specialitate, au fost identificate mai multe persoane care comercializau 87 de monede antice şi medievale, din argint şi bronz, despre care Politia Română a precizat că sunt provenite din braconaj arheologic.

Monedele au fost ridicate şi predate Muzeului Aurului din municipiul Brad.

In aceeasi actiune au fost ridicate si 96 de tablouri, precum peste 70 de flori de mină.

Poliţiştii au aplicat şase sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 8.000 de lei, pentru nerespectarea prevederilor Legii nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite, Legii nr. 182/2000 pentru protejarea patrimoniului cultural naţional mobil, şi Legii nr. 85/2003 - Legea Minelor.

A descoperit o monedă de argint în valoare de 1,7 milioane dolari

Când a fost bătută în urmă cu 350 ani, detinătorul ar fi plătit cu aceasta monedă o masă bogată și câteva halbe de băutură. Astăzi, moneda de argint de trei parale, pe care căutătorul de comori amator John Stoner a descoperit-o pe câmpul unui fermier, valorează cât o întreagă fermă din Anglia.

Extrem de rara monedă, care are încris pe ea anul 1652 ( bătută probabil între anii 1653-1682, după aceasta perioada fiind lansată o noua serie ) si textul New England, este de aștepat să se vândă cu 1,7 milioane dolari, atunci când va fi scoasa la licitație.

Piesa este unul dintre cele mai bune exemplare ale unei monede de pe vremea călugărilor peregrini, dintr-o zonă ce avea să devină Statele Unite ale Americii.

Nu se stie cum a ajuns in Anglia moneda de trei parale din secolul al  XVII-lea, aceasta fiind descoperită în satul King Clipstone, Nottinghamshire, dar colecționarii de monede din întreaga lume si-au manifestat puternic dorința de a o cumpăra.

John Stoner, în vârstă de 42 de ani, a început ieri să scaneze o suprafață de teren arabil, impreuna cu colegii de la un club de detectie metal, gasind două obiecte.

Primul bip al detectorului de metale a fost de la o piesă din metal fără importanță, iar al doilea a fost de la o monedă subțire, îngropată la cinci centimetri adâncime, într-un bulgăre de pământ.

"La început nu am crezut că e ceva deosebit. Știam că nu era englezească, dar nu mi-am dat seama cât de importantă era moneda", spune descoperitorul.

Clubul de cautatori de comori a postat imediat o imagine a monedei pe pagina de Facebook pe care o deține și a invitat membrii comunitatii online să identifice descoperirea. În cinci minute, postarea a avut zeci de răspunsuri. Un pasionat de detectie metale i-a scris: "Colegule, tocmai ai castigat la loterie!"

Astazi, expert numismat Peter Spencer a confirmat că moneda de trei parale este autentică si că a fost bătuta in Boston, Massachusetts, fiind comandată ca lot de monede pentru primele misiuni coloniale. El a spus că starea monedei este la fel de bună ca în ziua în care a fost bătută. Pentru realizarea monedei, a fost plasat un disc de argint pe o matriță gravată, iar deasupra acestuia a fost așezată o alta matriță. Apoi ansamblul a fost lovit puternic cu un ciocan.

Expertul a declarat că moneda este "o descoperire fenomenală", nu numai datorită rarității sale, ci pentru că s-a păstrat intactă.

Majoritatea monedelor din acea epocă au fost "modificate" prin depunerea sau tăierea de argint de la margini. Expertul a spus că moneda ar fi putut ajunge în Anglia ca parte a comerțului transatlantic din secolul al XVII-lea. Un negustor câștiga pe atunci aproximativ cinci șilingi (25p) intr-o săptămână, deci moneda de 3 pence ar fi ajuns pentru plata hranei într-o zi.

Cifra romană III arată denominația monedei, pentru a se diferența de monedele doi pence, de cele de 6 pence și de shillingi. Deși are inscris anul 1652, moneda ar fi putut să fie bătută în orice an din perioada 1653 (când modelul original simplu a fost schimbat, pentru pune in dificultate falsificatorii de monede ) și 1682 (când a fost introdusă o nouă serie de monede).

Pentru că este o singură piesă, moneda nu se supune legislatiei comorilor din Anglia, care ar fi obligat ca descoperirea sa fie anunțată la specialist muzeal. Noaptea trecută, moneda a fost deja trimisă pentru curățare unei expert din SUA, înainte de a fi oferită spre vânzare la casa de licitații St James din Londra, în data de 2 decembrie 2014.

În urmă cu cinci ani, o monedă colonială mai puțin spectaculosă a fost vândută in Massachussetts pentru suma de 430.000 dolari. O casa de licitatii din SUA a estimat ca moneda descoperita ieri va aduce detectoristului de metale suma de 1,7 milioane dolari.

Descoperitorul ( care este consultat IT independent ) intenționează însă să împartă banii cu fermierul, care deținea terenul.

În ce localitate au fost descoperite cele 1471 monede de argint din județul Dolj

In cursul zilei de 5 ianuarie 2013, Dumitru Banța ( un pasionat de de detectie metale din Dolj ) a descoperit cu un detector de metale un tezaur monetar in greutate de 1,807 Kg ( aproape 2 Kg ), constând dintr-un numar de 1.471 monede de argint medievale emise in sec. XVI.

"Totul a pornit de la povestile din bătrâni, spuse la gura sobei", povesteste Dumitru Banța, scoțând in evidență rolul pe care l-au avut legendele despre comori in descoperirea tezaurului.

"Tot timpul am crezut ca va veni acel moment. Tot timpul am crezut ca va fi prea tarziu. Cand am putut, am achizitionat un detector de metale si tot ce am acumulat in copilarie, mi-a folosit acum. Este o pasiune, o pasiune frumoasa, o pasiune nobila, unde am intalnit foarte multi oameni inteligenti, oameni care cunosc istoria adevarată", mai povesteste descoperitorul comorii, care explica faptul ca nu traiesti din detectie metale, ci ca este un hobby caruia îi acordă aproximativ 20 zile de cautări pe an, din cauza timpului liber limitat.

Dintre monedele descoperite, 1.416 de bucati sunt sunt monede turcesti, iar restul sunt taleri, grosi si alte monede europene valoroase din punct de vedere patrimonial, emise de catre regi, imparati, principi europeni ca Rudolf II, Maximilian II, Ferdinand I, etc. Diversitatea monedelor ce compun tezaurul si ingroparea acestuia, sugereaza o posibila prada ca urmare a jafurilor si campaniilor militare din timpul domniei lui Mihai Viteazul, la sfarsit de sec. XVI, conform specialistilor in domeniu.

Descoperirea a fost anuntata in termenul legal institutiilor abilitate, respectandu-se prevederile HG 43/2000 privind regimul descoperirilor arheologice intamplatoare care spune ca care spune ca orice descoperire arheologica intamplatoare trebuie declarata institutiilor abilitate si predata in termen de maxim 72 de ore de la descoperire.

Va invităm să urmăriti un videoreportaj denumit "Cautatorii de comori", difuzat pe TVR 3/ TVR Craiova si realizat de ALINA ȘERBAN, editor imagine: SORIN ADAM ( uploader pe Youtube al reportajului ), imagine: MIHAI MURĂREȚU.

Reportajul este realizat in Bulzești, locul unde s-a descoperit comoara, tezaur despre care am scris pe Harta Comorii la inceputul anului 2013, in articolul de AICI.


Interesanta este si declaratia directorului Muzeului din Craiova, care precizeaza ca dupa ce valoarea tezaurului este stabilita, in cazul in care muzeul nu dispune de bani pentru a acorda recompensa de 30% celui care a gasit comora, Directia Județeană de Cultura anunță alte muzee din țară, iar in caz ca nici acestea nu sunt dispuse să plateasca recompensa, legea nu ar mai prevede nimic, nici o altă solutie de plata. Dar totusi comoara rămâne in continuare in proprietatea statului.

Mai exista situatia cand, dupa predarea legala a unui tezaur, Directia de Cultura il trimite in custodie unui muzeu, dar care poate nu doreste sa plateasca recompensa, dintr-un motiv specificat. Directorul muzeului mai evidentiaza astfel o carența a legii, mai exact situatia in care muzeul nu doreste sa păstreze anumite piese, din cauză că mai are deja in inventar si altele similare din serii lungi, provenite din alte descoperiri. În aceasta situatie, "în nici un caz piesele nu se pot reintoarce la cel care le-a gasit", mai precizeaza directorul muzeului.

Deci, care este solutia pentru ca descoperitorii sa isi primeasca recompensa ? Directorul muzeului spune ca legislatia detectiei metale ar trebui pusă in consens cu legislatia altor țări europene.

Un detectorist a descoperit un tezaur monetar în Bistrița-Năsăud

Mai multe monede care datează din secolul I Î.Hr, înainte ca Dacia să fie cucerită, au fost descoperite în urmă cu câteva zile în judetul Bistriţa-Năsăud de către un pasionat detectorist de metale bistrițean. Acestea au fost predate Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud.

Tezaurul monetar este format din 28 de monede şi 9 fragmente de denari romani din argint, ce datează din anii 82-78 Î. Hr.

Nu a fost dezvăluită locaţia exactă unde s-a făcut descoperirea. Tezaurul a fost gasit într-o zonă unde legislatia permite detectia. De asemenea, bistriţeanul, care a îmbrățișat acest hobby în urmă cu un an, doreşte să rămână anonim.

Monedele au fost predate Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, cel care le-a descoperit urmând să primească minim 30% din valoarea totală a monedelor, conform legii.

Potrivit istoricului şi arheologului Corneliu Gaiu, din cadrul Complexului Muzeal Bistriţa-Năsăud, unde au ajuns monedele, descoperirea făcută de catre detectorist este una interesantă şi importantă: „Monedele romane republicane erau folosite în secolul I Î.Hr., înainte de cucerirea Daciei, în schimburile dintre daci şi romani. Cele găsite e posibil să fi aparţinut unei căpetenii, întrucât doar căpeteniile aveau acces la un număr aşa mare de monede”, precizează Corneliu Gaiu.

Pe teritoriul judeţului Bistriţa-Năsăud au mai fost descoperite monede foarte vechi în localităţile Stupini, Sângeorzul Nou, Visuia sau Şieu Odorhei. Odată restaurate, monedele vor intra în colecţiile muzeului şi vor putea fi admirate de cei care calcă pragul acestuia. Surse informații și foto: adevarul.ro, holland.ro.

Extragerea monedelor din comoară se face în public la britanici

Cercetarile asupra descoperirii secretelor celui mai mare tezaur din lume de monede celtice este elementul central al unei noi expoziții de la Muzeul Jersey. Conservatorul Neil Mahrer și echipa sa lucrează într-o mare cameră de sticlă, la vederea publicului. Lucrarile de curațire si desrindere din tezaur a monedelor sunt de asemenea afisate printr-o transmisiune în direct audio-video in sala de proiectie a muzeului.

Este de așteptat să dureze aproximativ trei ani aceasta munca de separare a monezilor si a altor bijuterii incluse in comoara: "Se lucreaza asupra tezaurul șase zile pe săptămână. Veți putea vedea cum scoatem monedele, cum le tratăm pentru a îndepărta coroziunea si cum folosim uneltele de mână. Dacă vom descoperi in tezaur noi obiecte din aur, vom anunta aceasta prin actualizări pe Facebook și Twitter", au anuntat cercetatorii.

Obiectele de aur și argint, precum și monedele din tezaur, sunt considerate a valora aproximativ 10 milioane de lire sterline. Tezaurul a fost descoperit de doi entuziaști detectoristi de metale și se estimeaza că ar conține aproximativ 70.000 de monede, desi initial s-a crezut ca este vorba doar depre 30.000-50.000 monede si nu se stia că printre monede se află si bijuterii antice din aur. Coroana regală a pretins dreptul de proprietate asupra tezaurului, descoperit de Reg Mead și Richard Miles într-un câmp din Grouville.

Comoara descoperită de câțiva copii într-o vizuină de vulpe din România

95 de monede dacice din aur au fost aduse ieri la Primăria comunei Orăştioara de Sus din judeţul Hunedoara. Din primele informaţii reiese că ar putea fi vorba de şi mai multe monede. Poliţia a început o anchetă, anunta Adevarul.ro.

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba, Augustin Lazăr, spune că cercetările în acest caz au fost începute înainte de momentul găsirii kosonilor: "Se fac cercetări într-un caz de braconaj arheologic, verificări începute încă dinaintea momentului la care s-au găsit monedele. Mai multe informaţii nu putem oferi, deocamdată".

“Ieri la ora 11.00, la sediul primăriei s-a prezentat un localnic din satul Ocolişu Mic cu 95 de monede dacice galbene de tip Koson. Omul ne-a povestit ca monedele au fost găsite într-o sticlă de plastic băgată într-o vizuină de vulpe, iar găsitori au fost trei copii care se întorceau de la joacă. Zona cu viziuni de vulpe este situată între satele Ocolişu Mic şi Ludeştii de Jos. Din ce am înţeles eu, cei trei copii au împărţit monedele şi le-au spus apoi părinţilor. Mama unuia dintre copii s-a prezentat apoi la cetăţeanul care a venit cu ele la noi spunându-i acestuia că nu are ce să facă cu ele, iar dacă nu le ia să le prede aautorităţilor, ea le aruncă. Întâmplarea a făcut ca la momentul în care a venit cetăţeanul cu cele 95 de monede, în primărie să se afle cu treabă şi un angajat al postului local de poliţie”, povesteşte primarul comunei Orăştioara de Sus, Vasile Inăşesc.

Conform acestuia poliţiştii au început încă de ieri o anchetă iar numărul monedelor ar putea să fie şi mai mare, după ce se va discuta şi cu familia celui de-al treilea băiat din grupul găsitorilor.

În ultimii 10 ani, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba a întocmit nu mai puţin de cinci dosare penale ce au ca punct comun infracţiunile de căutare, găsire şi traficare ilegală a unor bunuri de patrimoniu valoroase (brăţări dacice, monezi din aur şi din argint, scuturi şi alte artefacte). 35 de persoane au fost inculpate până acum în aceste dosare. Patru dintre cauze se află deja pe rolul instanţelor de judecată în diferite faze procesuale, mai precizeaza publicatia Adevarul.

Căutările de aur în Munţii Orăştiei au început încă din secolul XlX dar "febra aurului" ce a cuprins atunci întrega zonă a fost temperată de stăpânirea austro-ungară prin trimiterea de trupe ale armatei imperiale în zonă. Fenomenul a reapărut după Revoluţie. Încă de la începutul anilor '90 se vorbea în zonă de sute sau chiar mii de kosoni găsiţi în arealul cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.

Update 14 mai 2014: Conform unui videoreportaj ProTv, ar fi vorba de un total de 140 monede.

PRO TV: Pustii aveau de gand sa necajeasca o vulpe care isi facuse vizuina acolo. Cum aceasta i-a pacalit si a scapat cu fuga, au fost curiosi sa vada totusi ce se ascunde in culcusul ei. Asa au gasit banii pe care i-au impartit .

Cei trei amici au 11 ani si isi petrec majoritatea timpului impreuna.

Duminica, ei au plecat sa se joace intr-o padure de la marginea satului Ocolisu Mic. Nu stiau ca vor deveni eroii unei intamplari pe care si-o vor aminti toata viata. Unul dintre ei a fost cel curios sa vada ce se afla in vizuina unei vulpi si asa a dat peste comoara.

Pustii au incercat sa imparta in mod egal kosonii, 140 la numar. Cum nu au putut sa faca asta pe ultimul l-au aruncat in padure.

Unul dintre copii spune: "Si unul nu ne-o iesit si l-am aruncat in padure, si unul l-am pierdut pe aici cand am fugit sa mergem acasa."

Bucurosi, copiii s-au intors acasa cu o mica avere. Pe piata neagra pretul unui koson porneste de la cel putin 2000 de euro. Cand le-au povestit totul parintilor, acestia au inteles ca nu e de gluma. Desi provin din familii modeste, oamenii nici n-au vrut sa auda de pretiosii kosoni.

In comuna vestea s-a raspandit repede iar unii dintre localnici, mai hatri, s-au pus deja pe glume.

Localnic: "Cineva o fost pacalit de vulpe, cine nu se stie......"

Emil Tamasoiu, invatator: "Acesti copilasi impreuna cu parintii lor au facut un gest extraordinar, merita o recompensa extraordinara din partea statului roman".
Autoritatile spun ca cei 140 de kosoni descoperiti de copii sunt probe intr-un dosar mai amplu.

Numismatica, ilegală în România, dacă nu deții documente de proveniență a monedelor medievale sau antice ?

Este ilegal ca un colectionar numismat să dețină monede pe care le-a cumpărat de la alti colectionari, sau pe care le-a obtinut in schimburi sau le-a cumparat din targuri publice ori le-a obtinut din alte surse, daca nu detine documente de proveninența pentru monedele mai vechi de cateva sute de ani ?

Chiar daca nu sunt colectionar numismat, datoria morală, dar și cea civică, m-au determinat să lansez aceasta intrebare, atunci cand am citit un articol de pe Mediafax ( recomandat de un cititor ), pe care va invit sa il lecturati si dvs. apoi să reveniti cu păreri la comentarii, pentru a elucida acest nou mister legislativ românesc.

În articol este prezentat-o o stire despre confiscarea de la un târg numismatic şi filatelic din Braşov a 154 de monede vechi, unele datând din secolele II şi I î.e.n., iar altele din perioada medievală.

Purtătorul de cuvânt al Poliţiei Judeţene Braşov, comisar-şef Liviu Naghi, a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că poliţişti de investigaţii criminale specializaţi în protejarea patrimoniului cultural naţional au organizat, sâmbătă, o acţiune la un târg filatelic şi numismatic desfăşurat la un centru expoziţional din Braşov, în scopul combaterii infracţiunilor la regimul patrimoniului cultural naţional mobil.

"În urma controalelor făcute de poliţişti la cele 125 de persoane participante la târg au fost identificate şapte persoane cu vârste cuprinse între 35 şi 61 ani, din judeţele Bihor, Buzău, Caraş Severin, Sălaj şi municipiul Bucureşti, care comercializau ilegal 154 de monede antice şi medievale care ar proveni din situri arheologice protejate de lege", a spus Naghi.

Poliţiştii au stabilit că persoanele care comercializau monedele nu aveau documente legale de provenienţă. Poliţiştii au confiscat cele 154 de monede, care au fost predate reprezentanţilor Direcţiei Judeţene pentru Cultură Braşov şi i-au amendat pe cei şapte comercianţi cu suma de
1.000 de lei fiecare.

"De asemenea, poliţiştii continuă cercetările sub aspectul comiterii de infracţiuni la Legea 182/2000, privind protejarea patrimoniului naţional, în colaborare cu specialişti din cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Braşov", a mai spus reprezentantul Poliţiei Braşov.

Directorul general al Direcţiei Judeţene pentru Cultură Braşov, Gheorghe Mitran, a afirmat că, la prima vedere, monedele confiscate sunt "bunuri culturale numismatice din argint sau cupru datând atât din perioada medievală, secolele XV-XVI, din zona Transilvaniei, cât şi din perioada bizantină, din antichitate, din secolele II, I î..e.n".

Monedele erau vândute la preţuri între 5 şi 20 de lei, însă valoarea "de catalog" a acestora este mult mai mare.

Directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Braşov a precizat că monedele au, în primul rând, o valoare istorică, artistică, culturală şi documentară, iar ca valoare de catalog preţul unei monede de argint este de peste o sută de euro.

"Monedele urmează să fie expertizate de specialişti Muzeului Naţional de Istorie din Bucureşti pentru identificarea tuturor caracteristicilor acestora, a perioadei şi locului exact de unde provin şi dacă sunt originale sau false, pentru că şi pe vremea aceea s-au făcut falsuri, replici, inclusiv din materiale nobile, cum este argintul", a spus Mitran.

Dupe expertizare, colecţia de monede confiscate va fi predată cu titlu de custodie Muzeului de Istorie din Braşov, până la clarificarea aspectului juridic. Apoi, după o perioadă de aproximativ un an, colecţia va intra în proprietatea Muzeului."

Constructori care descoperă comori

În vârstă de 38 de ani, muncitorul în construcții Richard Mason din Rothbury (Northumberland) a găsit un vas murdar atunci când renova o casă din Lindisfarne. A depozitat apoi vasul în subsolul casei tatălui său,  timp de opt ani, fără să stie ca descoperise o comoară.

După toți acestia ani, Richard a decis să curețe ulciorul de pământul din interior, când a avut surpriza să constate că era plin pe lateral de monede din aur și argint. Monedele provin din întreaga Europa, iar una dintre ele s-a dovedit a fi un scudo de aur, o monedă italiană din anii 1500. Moneda Scudo este din Ancona ( Italia centrală ) și este ștanțată de Papa Clement al VII, cel care a refuzat să accepte divorțul dintre Henric al VIII și Catherine de Aragon, în anul 1520. Este prima monedă de acest tip descoperită până acum si se pare că datorită rarității, are o valoare foarte mare.

Constructorul a spus: " Săpam in jurul unei conducte și am auzit un sunet diferit. M-am gândit că este ciudat, așa că am săpat în acea zonă și a ieșit la iveală marginea unui ulcior. Am scos vasul afară, dar era plin de noroi. Am aruncat o privire rapidă în interior și părea gol. L-am aruncat în spatele dubei. De curând, m-am gândit că ar trebuie să curăț bine vasul pe interior. Nu-mi venea sa cred când am descoperit câte monede de aur și argint erau ascunse prin pământul de pe peretii interiori ai vasului. Să descoperi ceva atât de rar nu se întâmplă în fiecare zi. Tatăl meu, care are 70 de ani și încă mai lucrează cu mine șase zile pe săptămână în construcții, a muncit pe șantiere de o viață și nu am găsit nimic de valoare. Suntem onorați ca numele nostru de familie să fie atribuit unei astfel de descoperiri. Lindisfarne, sau Sfânta Insula cum o numesc eu, a fost un port maritim foarte prosper în secolul al 16-lea. Este posibil ca monedele din toată Europa, pe care le-am descoperit, să fi ajuns astfel în ulcior".

Colectia de monede, care sunt datate ca aparținând secolul al 16-lea, este acum în custodia British Museum.

Una dintre monede a fost identificată ca fiind un taler de argint, o monedă din anii 1500, de pe teritoriul Germaniei actuale. Talerul a fost în cele din urmă adoptat de către coloniile americane timpurii și a devenit mai târziu cunoscut sub numele de dolar.

În 1963, un alt muncitor constructor, pe numele său Alan Short din Seahouses, a găsit 50 de monede elisabetane din argint, în aproximativ același loc de pe Insula Sfântă.

Cele 50 de monede sunt acum adăpostite la Muzeul Hancock, în Newcastle. Deși a fost o descoperire interesanta la momentul respectiv, a fost chiar mai interesant atunci când Richard Mason s-a întâlnit cu Alan Short, din pură coincidență, 40 ani mai târziu:

"Eram amandoi la muncă, în acel loc. Ne-am așezat si servim sandwich-uri noastre și am început să vorbim despre tot felul de lucruri pe care le am găsit în timp ce lucram in construcții. I-am spus că am găsit un vas cu monede, pe un șantier de pe Insula Sfântă, vas í monede care acum au ajuns într-un muzeu. El mi-a spus că a descoperit un ulcior similar în aproape același loc, cu 40 ani mai devreme. Este de necrezut cât de mică este lumea", a concluzionat contructorul, care va primi câteva zeci de mii de lire pentru monedele descoperite, cu exceptia monedei italiene cu Papa, a carei valoare nu a fost estimată, dar pentru care e posibil să primească o recompensă care să depășească 100.000 de lire sterline.

Monede de aur în valoare de 2,5 milioane dolari, într-un seif aruncat la fier vechi

Pe scurt: Seiful a aparținut unui colecționar monede care plecase de curând în lumea celor drepți. Familia acestuia a aruncat la fier vechi seiful. Este o practică în America și in Europa de Vest ca urmașii să se descotorosească rapid de lucrurile bătrânilor. Cel care a preluat seiful pentru a-l arunca la fier vechi a avut inspirația să îl transporte la un lăcătuș pentru a-l deschide. După 20 de ore de lucru, au descoperit în seif o adevărată comoară de monede din aur de 22 karate, estimată la 2,5 milioane dolari. Totuși, monedele au fost predate Poliției și apoi returnate familiei cu acordul descoperitorului, care a fost peste măsură de onest.

Monedă Krugerrand din aur de 22 karate

Pe larg: Un seif deteriorat a fost aruncat la fier vechi în Houston, Texas, după ce proprietarul a plecat în lumea celor drepți.

Rudele proprietarului (un colecționar de monede al cărui nume nu a fost precizat ) au predat seiful la fier vechi, cu rugămintea să le fie returnate eventuale obiecte, dacă va avea cineva răbdarea și priceperea să deschidă seiful pentru a vedea ce adăpostește în interior.

Rivera ( cel care a preluat seiful ) a fost curios să afle ce conține și l-a transportat la magazinul Robbie's Key & Lock Shop.

Seiful a fost în cele din urmă deschis de către lăcătușul David Molick, proprietarul magazinului.

"A fost foarte dificil. Era foarte deteriorat mecanismul de închidere. Se pare că s-a încercat anterior de către o pesoană forțarea ușii, deoarece era lovită puternic", a declarat lăcătușul.

Molick estimează că a petrecut mai mult de 20 de ore în încercarea de a-l deschide, pe parcursul unei săptămâni. În cele din urmă, a efectuat 10 găuri prin pereții de oțel groși de 15 cm și a reușit deschiderea seifului.

"Prima dată ne-a atras atenția un fișic de 50 monede Krugerrand ( monedă specială de aur sud-africană, de 22 karate, care a fost emisă inițial în anul 1967 ), precum și un dolar necirculat de argint. Monedele din fișic păreau de aur. Erau și multe alte cutii", a spus lăcătușul.

Împreună cu Rivera, au verificat apoi cutiile și au observat că tot monede de aur conțineau. 

"Prima dată am crezut că erau imitații pentru colecționari, nu putea fi aur adevărat în atât de mare cantitate", a spus Rivera.

Au contactat poliția și au anunțat descoperirea.

Săptâmâna trecută, ofițerii de poliție au luat custodie temporară monedele.

Mike DeGuerin, avocatul moștenitorilor colecționarului, a declarat că monedele au fost returnate ulterior familiei. El a spus că numismatul le colecționase de zeci de ani si era munca si efortul lui financiar, chiar dacă familia renunțase la proprietate prin predarea seifului la fier vechi.

"Trebuie să amintim că au avut o înțelegere verbală și anume ca Rivera să predea eventuale obiecte găsite în seif, dacă va dori să îl deschidă înainte să îl arunce. Cred că părțile implicate s-au ințeles cumva, fiindcă monedele au fost returnate familiei cu acordul descoperitorului", a spus DeGuerin.

Valoarea aurului descoperit în seif a fost estimată la 2,5 milioane dolari.

Oare a primit vreo recompensă Rivera, cel care a avut totusi inspirația să nu arunce seiful la fier vechi și să plătească un lăcătuș să îl deschidă, si mai presus de toate, care a avut onestitatea să predea poliției și ulterior familiei aurul găsit, un gest de care probabil puțin oameni ar fi capabili ?

145 de monede dacice de tip Koson au fost repatriate

145 monede dacice de aur de tipul Koson, recuperate de curând din Marea Britanie, vor fi expuse luna aceasta la Muzeul Național de Istorie a României, anunță Secția Educație, Relații Publice, Marketing și Organizare Expoziții a muzeului citată de Realitatea Tv.

Monedele sunt stateri emiși de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmașii lui Burebista, care a controlat o parte a Daciei, inclusiv zona capitalei — Sarmizegetusa Regia. Dintre acestea, 81 de piese aparțin variantei cu monogramă pe revers, iar celelalte 64 monede fac parte din varianta fără monogramă. Ele au fost bătute din aur rafinat și aluvionar (provenit din Dacia), în atelierul monetar de la Sarmizegetusa Regia, în jurul anilor 44-29 a. C.

Conform datelor existente în acest moment, toate aceste monede extrem de rare ar fi fost obținute de către persoane implicate în activități de detecții și săpături în zona Sarmizegetusei Regia ( fiind sit arheologic, este ilegală căutarea în aceasta locație ), iar ulterior ar fi fost scoase pe ascuns din România și puse în vânzare pe piața internațională numismatică din Europa și SUA.

Readucerea în țară a 145 monede de aur dacice de tip Koson reprezintă încununarea a trei ani de muncă la care au participat magistrați de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ofițeri de poliție, funcționari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe și experți de la MNIR, precum și omologi ai lor din Marea Britanie.

Până în prezent s-au desfășurat 11 operațiuni de recuperare și repatriere a pieselor mijloace materiale de probă, aparținând tezaurelor dacice sustrase: brățări de aur, piese numismatice și arheologice, din aur și argint, provenite din zona Sarmizegetusa Regia, exportate ilegal (respectiv patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, două în 2012 și două în 2013).

Acțiunile de recuperare au avut drept obiect piese de patrimoniu repatriate prin aplicarea Convenției UNIDROIT sau a Convenției europene de asistență judiciară reciprocă, din Franța, Elveția, Germania, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii și Marea Britanie.

Ca urmare a acestor acțiuni au fost readuse în țară, urmând a se pronunța în continuare asupra lor instanțele de judecată: 13 brățări dacice regale de aur, cântărind 12,633 kg, două umbones de scuturi de paradă regale dacice din fier, decorate cu reprezentări de animale reale și fantastice, 289 monede de aur și argint, precum și 14 podoabe dacice de aur.

Acestora li se adaugă alte 142 monede dacice de aur de tip Koson și cinci stateri de aur de tip Lysimachos, emiși în secolele II-I a.C., la Tomis și Callatis, un depozit de unelte și arme de fier, precum și 73 monede de argint și bronz, recuperate de autoritățile judiciare pe teritoriul României, între anii 2009 și 2013.

Comoara de argint din pantof

Arheologii din Rotterdam au descoperit un pantof din secolul al XVI-lea, care conținea 477 de piese de argint.

Cele mai vechi monede datează din anul 1472, iar cele mai noi din 1592. Pantoful cu monede a fost asadar ascuns după 1592, probabil sub podeaua unei case, in timpul războiului de 80 de ani cu Spania (1568-1648), în așteptarea unor vremuri mai puțin tulburi. Sau poate astfel își păstrau economiile un mod "normal" acei oameni din trecut. Astfel de descoperiri comori sunt rare și este prima dată când arheologii au descoperit monede într-un pantof.

Cele 477 de monede sunt emise în Olanda, Anglia și Spania. La sfârșitul secolului al XVI-lea, erau utilizate în zonă monede vechi și noi din țară și din străinătate. Valoarea lor era de fapt determinată de greutatea monedei și procentul de argint. Unele dintre monedele descoperite in pantoful de la Rotterdam au fost găurite de cei care le utilizau în schimburi comerciale, pentru a le verifica autenticitatea ( dacă într-adevăr erau de argint).

Valoarea financiară a comorii ( toate cele 477 monede descoperite ) echivala în anul 1592 aproximativ cu 50 de guldeni. Un meșter iscusit câștiga pe atunci mai puțin de un gulden pe zi. Așadar, cel care a îngropat comora din pantof a ascuns de fapt două salarii lunare, fără să se gândească că acolo vor rămâne și vor fi descoperite abia peste 400 de ani, când vor avea o valoare de sute de ori mai mare, atât istorică, cât și financiară, pentru arheologi si pasionații de numismatică.

Un român a descoperit o comoară de 1471 monede, cu ajutorul unui detector de metale

La sugestia colegului de hobby, administratorul site-ului Salvează istoria, am decis sa va aducem in atentie descoperirea uimitoare a unui român:  o comoară de 1471 monede descoperită acum mai puțin de 2 săptămâni. Monedele sunt in general intr-o stare exceptionala si reprezinta cu siguranță o adevărată lecție de istorie.

Un amator pasionat de arheologie din Craiova a descoperit cu ajutorul unui detector de metale un tezaur monetar in greutate de 1,807 Kg format din peste 1.400 de monede de argint medievale din secolul XVI. Tezaurul era ingropat in pamant, la o adancime de 50 de cm, iar majoritatea monedelor descoperite sunt turcesti si ar putea fi "o posibila prada ca urmare a jafurilor si campaniilor militare din timpul domniei lui Mihai Viteazul", a explicat pentru HotNews.ro, Iuliu-Cristinel Pop, un amator pasionat de arheologie. Tezaurul monetar a fost predat "Muzeului Olteniei" din Craiova , urmand ca in perioada urmatoare sa fie expertizat si evaluat de catre specialisti in numismatica.

In cursul zilei de 5 ianuarie, Dumitru Banța, un pasionat de arheologia de amator din Craiova a descoperit cu un detector de metale un tezaur monetar in greutate de 1,807 Kg, constand dintr-un numar de 1.471 monede de argint medievale emise in sec.XVI.

"Dintre acestea, 1.416 de bucati sunt sunt monede turcesti, iar restul sunt taleri, grosi si alte monede europene valoroase din punct de vedere patrimonial, emise de catre regi, imparati, principi europeni ca Rudolf II, Maximilian II, Ferdinand I, etc. Diversitatea monedelor ce compun tezaurul si ingroparea acestuia, sugereaza o posibila prada ca urmare a jafurilor si campaniilor militare din timpul domniei lui Mihai Viteazul, la sfarsit de sec. XVI", a explicat pentru HotNews.ro, Iuliu-Cristinel Pop, un pasionat de arheologia de amator si administrator al unei comunitati online de pasionati de detectia de metale si arheologie de amator.

Tezaurul monetar a fost descoperit la adancimea de aproximativ 50 cm intr-o pasune din judetul Dolj, aflata aproape de granita cu judetul Olt. "Localitatea s-a stabilit ca va ramane nedeclarata, pentru a preintimpina un aflux de doritori de imbogatire , de care nu ducem lipsa. Nu s-au gasit urme de ceramica , astfel este cert faptul ca aceste monede nu au fost ascunse intr-un vas ceramic ci mai degraba intr-un sac de piele sau textil ce s-a descompus in timp", a mai declarat amatorul de arheologie.

"Zona a fost destul de animata in perioada sec.XVI , tezaurul fiind contemporan cu perioada in care Mihai Viteazul a fost ban al Craiovei, domn al Tarii Romanesti si domnitor sub un singur sceptru al celor 3 tari romane. Explicatia (neoficiala inca, neexistand un punct de vedere al arheologilor) ar fi campaniile de jaf armat organizate de catre lotrii de care zona Olteniei nu ducea lipsa in acea perioada, piesele tezaurului fiind deposedate de la turcii in retragere sau ucisi pe campul de lupta care la randul lor le-au obtinut prin jaf de la localnici sau, avand in vedere piesele monetare europene foarte diverse ca provenienta, de la mercenarii ostilor crestine", a mai povestit pasionatul de arheologie.

Descoperirea a fost anuntata in termenul legal institutiilor abilitate, respectandu-se prevederile HG 43/2000 privind regimul descoperirilor arheologice intamplatoare care spune ca care spune ca orice descoperire arheologica intamplatoare trebuie declarata institutiilor abilitate si predata in termen de maxim 72 de ore de la descoperire.

Astfel, "pe 8 ianuarie tezaurul monetar a fost luat in evidenta Directiei Judetene pentru Cultura si Patrimoniu National Dolj , fiind predat "Muzeului Olteniei" din Craiova , urmand ca in perioada urmatoare sa fie expertizat si evaluat de catre specialisti in numismatica", a mai explicat Iuliu-Cristinel Pop.

Despre comunitatea online pe care o administreaza, Iuliu-Cristinel Pop spune ca "suntem o mana de oameni pasionati de ceea ce facem si ne-am propus sa incurajam respectarea legislatiei in domeniul metal detectingului si predarea artefactelor in conditiile legii, catre institutiile abilitate", amintind de o alta descoperire impresionanta pe care a facut-o in urma cu doi ani: un inel sigilar roman din aur de 24 K cu calcedoniu in greutate de 28,33 grame, avand reprezentat o scena mitologica a luptei dintre Hercule si Anteu. Detalii aici.

"Gestul lui Dumitru Banta, o persoana foarte cinstita, face cinste tuturor, bucurandu-ne cu totii ca aceste piese nu vor parasi ilegal Romania cum s-a intamplat de atatea ori si ca vor putea fi vazute intr-un muzeu de la noi... Prin tot ce facem si incurajam, dorim sa ne delimitam de braconajul arheologic, fenomen inca prezent si sa dam cat ne este permis si cat cunostintele si descoperirile noastre din teren ajuta, o mana de ajutor arheologilor", mai spune amatorul de arheologie si detectie de metale. Surse: http://hotnews.ro, https://salveazaistoria.wordpress.com, http://detectiemetal.com/portal.php

In continuare va aducem in atentie galeria de imagini reprezentand unele dintre mondele descoperite.

UPDATE 5 septembrie 2014: În ce localitate au fost descoperite cele 1471 monede de argint din Dolj - Videoreportaj. Detalii găsiti AICI.