A fost gasită epava unei corăbii ce transporta 10.000 monede din aur ?

O echipă de arheologi subacvatici din Finlanda a anuntat astazi că a descoperit o epavă veche de peste 500 ani, despre care se crede că este plină cu comori.

Echipa consideră că descoperirea este epava navei Hanneke Wromen, care s-a scufundat pe 20 noiembrie 1468, cu 200 de pasageri și membri ai echipajului la bord. Nava se deplasa pe ruta dintre Germania catre Estonia actuală, când s-a scufundat în timpul unei furtuni.

În conformitate cu înregistrările istorice, nava transporta 10.000 monede din aur, atunci când s-a scufundat. Istoricii cred că tezaurul ar valora 50 milioane euro. Echipa căuta epava de anul trecut.

Consiliul Național de Antichități din Finlanda a autorizat investigații suplimentare, iar echipa speră ca va recupera monedele din aur. Cercetatorii vor să dateze de asemenea lemnul epavei, pentru a confirma că este într-adevăr vorba despre Hanneke Wromen.

3 comori au fost descoperite în Buzău, cu ajutorul detectoarelor de metale

O comoară de câteva kilograme, ce contine 162 de monede medievale din argint, a fost gasita de un tânăr de 22 de ani in satul Săsenii Vechi ( comuna Verneşti, județul Buzău ), cu ajutorul unui detector de metale, intr-o padure de fag.

Monedele sunt austro-ungare si poloneze, din secolele XVI-XVII, iar descoperitorul a precizat că le-a gasit întâmplator, intr-un weekend, când a inceput sa detecteze prin padurile apropiate. Comoara se afla intre doi copaci, intr-o groapă de la suprafata, acoperită cu pământ. Asadar, probabil proprietarul a ascuns in graba comoara si nu a mai reusit să o recupereze. Tezaurul a fost predat la Muzeul Judeţean de Istorie Buzău, iar descoperitorul va trebui să fie recompensat conform legii, un premiu binemeritat, mai ales ca este șomer. Comoara este una foarte valoarosă, cele mai multe monede fiind din perioada împăraţilor austro-ungari Ferdinand I şi Maximilian.

Ulterior, acelasi detectorist a mai găsit  într-o altă locaţie 40 de monede ce datează din secolul XV.

O a treia comoară a fost descoperită de un alt detectorist in satul Pardoș, unde a găsit 50 monede de argint ( aspri otomani ), în greutate totala de aproximativ 1,5 kg.

Monedele sunt din secolul XVIII si vor fi expertizate de specialistii de la Bucuresti. Fiecare monedă cântăreste intre 25 si 32 grame. Monedele au fost predate Muzeului Judeţean de Istorie Buzău. După evaluare se va stabili si oferi de asemenea o recompensă si pentru descoperitorul acestei comori otomane.

Capitala Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi reconstituită 3D

O echipă de români de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj şi de italieni Centrul Naţional de Cercetare din Roma vor reconsitui tridimensional oraşul Ulpia Traiana Sarmizegetusa, utilizand aparatură modernă, incusiv o dronă, in cadrul unui proiect ce va dura 2 ani si la finalul căruia va fi organizată o expozitie virtuală a acestei reconstituiri.

Proiectul va fi realizat pe baza măsurătorilor geo-fizice non invazive ( ce utilizează tehnologii de rezistivitate, geomagnetism şi topografie), incluzand atât monumentele vizibile, cât si monumentele necercetate, aflate sub pământ, prin detectarea si analiza anomaliile din sol, ce semnalează structurile arheologice.

Va fi realizata morfologia solului, detectandu-se structurile aflate sub pământ, cum sunt ziduri sau clădiri, astfel că se poate recrea 3D oraşul de acum două milenii.

Până în prezent, la Ulpia Traiana Sarmisegetusa s-a cercetat doar o mică suprafaţă a oraşului, iar proiectul va analiza sistematic o suprafaţă de 33 de hectare în interiorul oraşului şi de circa 80 de hectare în exteriorul zidurilor.

La finalul proiectului va fi realizată si publicată şi o aplicaţie cu această reconstituire 3D, care să poată fi folosită pe telefoane mobile sau pe computere.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei romane Dacia, a fost construită după anul 106 d. H., în urma cuceririi Daciei de către împăratul Traian. Ruinele oraşului se află la circa 40 de kilometri de Sarmizegetusa Regia (Grădiştea Muncelului), care a fost capitala Daciei.

Colecție online 3D de artefacte și fosile

Începand de luna aceasta, puteti admira sute de artefacte si fosile care pot fi mișcate 3D in orice directie, prin intermediul websiteului Institutului Cultural Google, un proiect ambițios care isi propune nu doar prezentarea de colectii 2D, ci si tridimensionale.

Colectia de artefacte poate sa fie studiata in 3D dând click AICI.

Filmul românesc "Comoara" se lansează în cinematografe

Filmul "Comoara" de Corneliu Porumboiu va debuta pe marile ecrane din România pe 29 mai 2015.

Sinopsis: Costi lucrează la primărie si are viaţă liniştită, până când intr-o seară, un vecin disperat că îi scoate banca apartamentul la vânzare, il roagă să îi împrumute nişte bani. Cum si Costi are credite la bancă, il refuză inital. Dar vecinul îi spune că în satul bunicilor săi există o legendă: se zice că străbunicul său ar fi îngropat o comoară în curtea casei, înainte de venirea comuniştilor la putere. Il roagă pe Costi să plătească pe cineva cu un detector de metale şi îi spune că dacă vor găsi comoara, o vor impărţi jumătate - jumătate. Costi nu stă prea mult pe gânduri. De a doua zi caută pe cineva cu un detector de metale...

Mai exista un film romanesc denumit "Comoara", din anul 1962, dar povestea aceluia este cu totul alta : "În secolul 16, românii dintr-un ţinut transilvănean descoperă din întâmplare comoara regelui dac Decebal. Giuvaerurile sunt imediat trimise în principatul Moldovei, condus de prinţul Petru Rareş, dar prinţul Transilvaniei şi regele Ungariei tocmesc o bandă de mercenari şi le ordonă să atace mesagerii şi să fure comoara."

Dacă sunteti pasionati de comori si detectie metale, probabil ambele filme sunt recomandate si pentru dvs.

Cele 4 monede indică o comoară mai mare ?

Patru monede din argint din secolul al XIV-lea au fost descoperite pe un teren din apropiere de Banbridge ( Irlanda de Nord ), de către detectoristul amator Tom Crawford. Monedele au fost găsite împrăștiate pe o suprafață de aproximativ 100 de metri patrati. Specialistii cred ca respectivele monede pot indica faptul că o comoară este îngropata pe terenul unde au fost găsite. În anul 2001, cinci monede similare au fost descoperite în aceeași zonă.

Dr. Greer Ramsey, de la Muzeul National al Irlandei de Nord, a declarat: "Este posibil să existe mai multe monede ingropate acolo, mai ales că alte tezaure găsite în regiune cuprind de regulă între 25 și 30 de monede".

Robert Heslip, un curator cu Muzeul Ulster, a declarat: "Singurul mod de a păstra în trecut banii în siguranță era sa fie ingropati, iar aceasta metoda trebuie considerată ca un comportament normal pentru acele vremuri".

Monedele, care sunt acum in custodia Muzeului National al Irlandei de Nord, sunt considerate a fi de valoare finanicara modestă. Astfel de monede scotiene sunt frecvent descoperite in estulul Ulsterului. Acestea vor fi trimise la Muzeul Britanic din Londra pentru evaluare, iar recompensa va fi împărțită între proprietarul terenului și detectorist.

Întrebat dacă intenționează să revină în zona de căutări suplimentare, detectoristul a glumit: "Poate, daca proprietarul terenului va ara câmpul".

Descriind descoperirea ca "minunată", arheologul Suzanne Anderson a spus: "După ce am ascultat si declaratiile sub jurământ, declar că descoperirea este comoara."

Detectoristul s-a declarat încântat de descoperire: "Am știut de îndată ce am văzut monedele că vor fi declarate comoară. Odată ce ai vazut sclipirea argintului, atunci știi că ai găsit ceva bun".

Proprietarul terenului a dezvăluit că pe respectivul câmp a existat un vechi fort si de aceea nu a fost surprins ca s-a gasit acolo o comoară.

8 descoperiri ale detectoriștilor, declarate comori

Mai multe monede din aur, argint, inele si alte artefacte, descoperite cu ajutorul detectoarele de metale, au fost declarate comori de autoritatile abilitate din Cardiff.

Printre cele 8 comori se află un tezaur de 17 monede medievale, descoperit de Roland Mumford în decembrie 2012, în timp ce detecta pe un teren agricol din Wenvoe, Vale of Glamorgan. Cea mai vechi moneda dintre acestea este una din anul 1290, înfătișând pe Edward I. Tezaurul contine 5 monede din aur și 12 monede de argint cu Edward III (1327-1377), acestea fiind perioada 1365-1370.

O alta descoperire declarată comoara este formată din două artefacte din bronz, identificate ca fiind un topor complet de tip Croxton și un fragment dintr-un topor din South Wales. Acestea au fost descoperite în Llancarfan, Vale of Glamorgan, de către David Harrison. Artefactele au fost găsite in acelasi loc, în octombrie 2013, în timp ce Harrison făcea detectie pe un teren agricol.

Un inel sigilar de argint din secolele XV - XVI, ce a fost descoperit de către Michael Gerry pe 31 august 2013, în Sully, a fost de asemenea declarat comoară.

Un inel de aur din secolul al XVI-lea, inscripționat cu textul "Such este dragostea mea", ce a fost găsit de către David Hughes, pe 19 aprilie 2013, pe teren din Llantwit Major, a fost de asemenea declarat comoară.

Fragmentele unui inel de argint devoțional, găsit de Mark Lambert, în aprilie 2013, pe teren din St Athan, au fost declarat tot comoară. Artefactele fragmentare sunt din secolul XV sau inceputul secolului al XVI-lea.

Un mic pandativ din aur, de la jumatatea secolului al XVI-lea, a fost declarat tot comoară. Acesta a fost găsit în St. Donats de către David Hughes, în noiembrie 2011. Pandantivul contine patru prize circulare cu locații pentru mărgele, perle sau pietre semi-pretioase. Aceste prize erau fixate in formă de cruce, pe un mic suport circular. Suportii pentru pietre pretioase ai pandantivului sunt decorati la exterior cu fir răsucit din aur.

Fragmentele unei insigne din argint, reprezentand un cocoș si purtând motto-ul "Si Deus nobiscum (Dacă Dumnezeu este cu noi)", descoperit de Mark Newbury în septembrie 2012 la Pentyrch, a fost de asemenea declarate comoară.

O ac de argint pentru rochii, din secolul al XVII-lea, găsit de către Robert Lock și Joseph Cartwright, în august 2011, pe un teren de la St Athan, chiar dacă de valoare financiară mică, a fost a opta descoperire declarată comoară.

Locația descoperirii comorii sciților, regăsită

Acum peste 130 ani, un fermier polonez a descoperit in Vettersfelde (în prezent Witaszkowo, Polonia) un tezaur de aur din secolul al șaselea î.Hr. Unele dintre artefacte au fost preluate de un muzeu din Berlin, dar mare parte a comorii s-a pierdut. De asemenea, locatia descoperirii a fost uitată, nimeni nu a mai stiut unde a fost gasit tezaurul.

Comoara a apartinut unui grup războinic de invadatori nomazi, probabil de origine iraniană, care au fondat o adevarată forță în zona geografică a Crimeei. Unii cercetători cred că tezaurul a apartinut unor lideri sciți care au pierit în lupta cu localnicii, în timp ce alții cred că sciții au oferit comoara unor șefii locali, sub formă de cadouri diplomatice.



Sciții nu doar distrus și jefuit, dar de asemenea au încercat să obțină controlul asupra rutelor comerciale lungi, pe baza unor bune relații cu populația locală.




Comoara include mai multe artefacte din aur reprezentand animale, inclusiv în formă de pește, dar si discuri decorate cu animale. Cele 5 kilograme ale comorii includ de asemenea diverse bijuterii și boluri din aur, care seamănă cu vasele de băut grecești.



Arheologii cred ca vasele au fost utilizate în ritualuri religioase, deoarece acestea au fost găsite lângă un izvor de ceremonie.



Arheologii au căutat locatia exactă a descoperirii incepand cu Al doilea Război Mondial, dar fara succes. Ulterior, prin studiul documentelor de arhivă păstrate în muzee din Berlin, arheologii au identificat locul original al descoperirii comorii, un teren situat între satele actuale Witaszkowo și Kozów.



Odata cu regasirea locatiei, arheologii recuperat de asemenea mărgele unice din sticlă, despre care se crede ca au fost fabricate in zona Marii Negre.

Un cuplu a descoperit o comoară într-o pădure din Vâlcea

Un cuplu a descoperit o comoară în pădurea din localitatea Bujoreni, județul Vâlcea. Cei doi, soț și soție, au gasit peste 2 kilograme de monede din argint, vechi de aproape 2300 de ani, cu ajutorul unui detector de metale.

Comoara este formata din 179 de monede din argint, ce erau ingropate intr-un vas din lut. Dintre acestea, 178 piese sunt tetradrahme dacice ( copii dupa moneda macedoneana din vremea lui Filip al II-lea) si o drahmă, probabil din vremea lui Alexandru cel Mare.

In zona localitate nu există niciun drum dacic sau cetate dacică, asadar probabil monedele au fost ingropate pentru protectie temporara, dar nu au mai fost recuperate pâna când cei doi descoperitori, care au dorit sa isi pastreze anonimatul, le-au regăsit.

Tetradrahmele sunt de tip Prundu-Jiblea ( în acele două localități au mai fost descoperite astfel de tezaure monetare), dar comoara de la Bujoreni este una compacta, cu aproximativ acelasi tip de moneda, spre deosebire de cele 3-4 tipuri de moneda ( tipul Prundu-Jiblea, tipul Adâncata ) din tezaurele anterioare gasite in acele localitati mentionate.

Cele 178 tetradrahme au pe avers reprezentat pe Filip al II-lea Macedoneanul, iar pe revers este fie Călărețul Olimpic, fie Călărețul Trac.

Comoara a fost predata muzeului. Directorul Muzeului Judetean Vâlcea, Claudiu Tulugea, a declarat că "moneda singulară este inscripționată, iar acest lucru reprezintă un fapt deosebit, celelalte 178 de monede fiind unitare ca formă și dimensiune. Este de menționat faptul că astfel de tezaure monetare de asemenea dimensiuni nu găsim decât în Oltenia de Nord”.

Dupa ce valoarea tezaurului va fi stabilită de către experţi, cei care l-au descoperit ar trebui sa primeasca, conform legii, minim 30 % din aceasta sumă.

Un doljean a descoperit cu detectorul de metale diverse artefacte celtice

Dan Cioclea, un localnic in vârstă de 56 de ani, din comuna Desa, judetul Dolj, a gasit pe malul Dunării, la cativa kilometri distanță de localitate ( în zona punctului „Balta Lunguliţa” ), în data de 14 ianuarie 2015, doua morminte ale unor razboinici celti incinerați, impreună cu o sabie in teacă (îndoită ritual), două suliţe, un vârf de lance si un intrument de barbierit ( un fel de lamă ), cu ajutorul unui detector de metale, după doar 10 minute de detecție, a anunțat Jurnalul.ro.

Sursă compilație foto: adevărul.ro and dcnews.ro.

Doljeanul a declarat că reacția sa a fost una obișnuită si că știa dinainte că sunt obiecte mari, dar nu a continuat săpăturile, din cauză că se înserase. Însă a anunțat autoritățile, care au declarat locația sit arheologic, cu interdicția de a efectua detecții si săpături pe o raza de 50 metri, pe perioadă de 12 luni.

Artefactele au ajuns la Muzeul Olteniei, unde arheologii le-au cercetat, ajungand la concluzia că armele au aparținut unor războinici din tribul Scordiștilor, ce au poposit in peninsula Balcanica din anii 300 i.Hr.

Sursă foto: ziarulolteniei.ro

Scordiscii au fost de origine celtică și s-au alăturat populațiile indigene din iliri și traci, mai ales in Croația și Serbia, în valea inferioară a râului Sava. Au luat contact de mai multe ori cu romanii in secolul al II-lea î.Hr ( o parte dintre scordisci au migrat și în Dacia, unde au dus chiar lupte, fiind aliați cu dacii ), înainte de a fi "absorbiti" la începutul secolului I.

Descoperirile de acest gen sunt atribuite grupului cultural Padea-Panaggiurski Kolonii cunoscut mai mult din descoperiri funerare, necropole tumulare la sud de Dunăre şi plane la nord de fluviu. Datorită caracteristicilor inventarului funerar s-a putut determina că acest grup cultural cuprinde în special războinici călăreţi având o unitate de grup şi un stil de luptă identic, utilizând aceeaşi panoplie de arme şi tehnici de luptă. Echipamentul defensiv de luptă include scuturi, şi câteodată cămăşi de zale sau coifuri iar ca arme ofensive aveau în principal spadele lungi de tip La Tène (aşa zisele de tip celtic), lănci de tipul cu nervură mediană şi cuţite curbe. Astfel de arme au mai fost descoperite şi în alte localităţi din Oltenia, la Padea, Cetate, Corlate şi chiar la Desa, în alt punct, „Castraviţa”, în perioada 2011-2014, unde Muzeul Olteniei, cu sprijinul Consiliului Judeţean Dolj, desfăşoară cercetări arheologice sistematice, anunță Ziarul Olteniei.

Descoperitorul trebuie să primească minim 30% din valoarea artefactelor, insă aceasta nu a fost stabilită, arheologii precizand că va fi necesar să apelezi la experți din străinătate pentru evaluare, timp de 18 luni rămânând in.

Dan Cioclea, care este agricultor, a mai descoperit ulterior alte piese, insă a primit de la oamenii legii un avertisment pentru că nu a respectat legea cu declararea obiectelor găsite în 72 de ore. „Persoanele care găsesc astfel de obiecte sunt obligate să anunţe descoperirea obiectelor respective în 72 de ore. Doljeanul le-a găsit pe data de 26 ianuarie, însă s-a prezentat la poliţie pe data de 30 ianuarie. Din această cauză a primit un avertisment“, a declarat purtătorul de cuvânt din cadrul Inspectoratului de poliţie al Judeţului Dolj pentru Adevarul.ro, care a mai precizat că Dan Cioclea spune că este nevinovat şi nu a încălcat legea. „Vreau să îmi retragă avertismentul. Eu am respectat lege“, a spus descoperitorul pentru sursa citată.

Contactat de Gândul, Dan Cioclea a spus că în urmă cu un an a obţinut autorizaţia pentru folosirea unui detector de metale şi de atunci a căutat comori ascunse, dar că totul a pornit de la o neînţelegere. „Eu am două descoperiri, una am făcut-o în ianuarie. Când m-am dus la primărie era închis, că era ora 17.00. M-am dus a doua zi şi secretarul mi-a zis că era 26, eu n-am verificat, dar era 28 ianuarie. Aşa că nu am întârziat. Eu sunt de bună credinţă. Vreau să mi se respecte drepturile. Pentru asta depun contestaţie la primărie pentru avertisment”, a spus Dan Cioclea.

Arheologii au precizat că restul obiectelor vor fi recuperate în vara aceasta, prin săpături arheologice ce vor demara în zonă.

O comoară veche de 2300 ani, descoperită într-o peșteră

Atunci când planifici un itinerar pentru o vacanță, probabil că nu pui pe lista de obiective turistice și pe acela de "a face o descoperire arheologică". Însă doi turisti din Israel au descoperit un tezaur vechi de 2300 de ani, datând din timpul domniei lui Alexandru cel Mare.

Reuven Zachai si fiul său Chen, precum și prietenul lor Lior Hiloni sunt membri ai Clubului de Speologie din Israel. Ei au vizitat o peșteră cu stalactite din nordul Israelului pentru a o cerceta înainte de introducerea in circuitul vizitat de ceilalți membri ai clubului. In peșteră, Chen a observat un obiect strălucitor care nu era tipic pentru pesteri pe care le explorase inainte.

Cei trei bărbați au descoperit apoi două monede vechi din argint, despre care experții cred au fost bătute în timpul domniei lui Alexandru cel Mare. După descoperirea monedelor, exploratorii pesterii au gasit de asemenea bijuterii din argint, inclusiv cercei, brătări si inele, precum și obiecte din cupru.

Comoara probabil a fost initial depozitata intr-o pungă de pânză si a fost ascunsa în speranța unor zile mai bune. Speologii au anuntt descoperirea lor la Autoritatea pentru Antichitati, care a trimis specialisti să examineze noul sit arheologic.

Sceptrul măciucă de la Șard, Alba

Sceptrul măciucă din piatră, vechi de 6000 de ani, care a fost donat in anul 1984 de catre un localnic din satul Șard (comuna Ighiu, Alba), este expus incepand cu 3 martie 2015 la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

Sceptrul, care are 4 protuberanţe conice și era prins pe mâner din lemn, face parte dintr-o categorie de artefacte extrem de rare în întreg spaţiul Europei de Sud-Est și a fost gasit, conform declaratiei descoperitorului, atunci cand săpa o fântână in curtea casei sale.

Astfel de sceptre măciuci erau folosite mai ales în perioada eneolitică şi în epoca bronzului, intre Orientul Apropiat și Europa de Est, dar fiind prezent mai ales nordul si vestul Mării Negre. Artefactul de la Șard este cel mai vestic de acest tip din Europa Continentală.

A fost descoperită cripta păzitorului templului lui Amun

Ministerul de Antichități din Egipt a anuntat că arheologii americani au descoperit un mormânt vechi de 3.000 de ani, cu pereți frumos pictați, aparținând unei nobil care s-a ocupat de paza templului antic al divinității Amun.

Declarația emisă marți precizează ca mormântul a fost descoperit în apropiere de orașul Luxor ( la 700 km distanta de sudul Cairo ) si dateaza din timpul Dinastiei a XVIII-a ( 1543 -1292 î.Hr. ), una dintre cele mai renumite dinastii antice din Egipt. Numele nobilul era Amenhotep.

Ministrul de Antichități Mamdouh el-Damaty a precizat că mormântul conține "scene uimitoare cu culori luminoase", pictate pe pereți, asa cum se observa si in fotografiile distribuite de către ministerul egiptean. El spune că scenele prezinta pe proprietarul mormântului și soția sa, precum și scene din viața de zi cu zi, cum ar fi de vânătoare.

Ministerul precizeaza că mormântul a fost descoperit de către echipa de cercetare Centrului american, insa nu a precizat data cand a fost facuta descoperirea.

Mormântul in forma de T a fost vandalizat in timpuri stravechi, iar numele si titlurile posesorului, scene si alte hieroglife și texte au fost șterse intentionat, fara a se stii motivul acestor actiuni.

11 monede dacice au fost descoperite lânga Râmnicu Sărat

11 monede dacice rare au fost descoperite lânga Râmnicu Sărat și au fost predate Muzeului Judetean Buzău. Monedele sunt in curs de evaluare, sunt din argint și au fost găsite la adâncimea de 10-20 cm, cu ajutorul unui detector de metale White.

Monedele sunt drahme getice de tip Dumbrăveni, probabil din secolul II i. Hr si au 10 - 12 grame fiecare, fiind de calitate foarte bună, imitatii al monedelor macedonene.

Interesant e ca monedele au fost gasite departe de asezari dacice, cele mai apropiate vestigii fiind situate la distanta de aproximativ 10-15 kilometri, la Valea Râmnicului, unde se afla o aşezare din această perioadă.

Monedele au fost gasite în zona unei livezi, pe proprietate persoanală, cand descoperitorul pregatea terenul pentru a planta pomi. Initial a descoperit 3 monede, restul fiind gasite cu un detector de metale.

Multumim colegului de hobby J. Coinmaster, descoperitorul acestui tezaur, care ne-a trimis informatiile și imaginile, prin pagina de Facebook a comunității Harta Comorii.

UPDATE 2 aprilie 2015: Mai jos puteti viziona o stire de la Campus Tv, despre aceasta descoperire:

A fost descoperită o comoară din Epoca Bronzului

A fost anunțată descoperirea unui tezaur din Epoca târzie a Bronzului, comoara având o vechime de 3000 de ani. Aceasta a fost gasită in Marea Britanie de catre un detectorist de metale si include un inel de aur pentru păr și un cercel pentru ureche, precum si mai multe bucăți de bronz, care reprezintă o forma timpurie a monezilor.

Inca nu a fost stabilită o valoare financiară a comorii, dar piese oarecum similare au fost vândute in trecut cu zeci de mii de lire sterline bucata.

Descoperirea evidențiază inca o data valoarea in Epoca Bronzului a unor metale cum este aurul, cuprul și bronzul în calitate, care era utilizate în tranzacționarea de mărfuri.

Adam Gwilt, curator principal la sectia de preistorie a muzeului national Wales, a precizat: "Acest inel pentru păr este realizat cu măiestrie din aur și a fost probabil purtat de un bărbat sau o femeie cu mare importanta în cadrul comunității sale."

Piesele tezaurului au fost ingropate impreuna, dar de-a lungul anilor artefactele au fost împrăștiate prin mișcările solului, fiind descoperite la câțiva metri distanță unele de altele.

2000 de monede din aur, descoperite în adâncurile mării

Una dintre cele mai mari comori formate din monede de aur, descoperite în Israel, a fost găsita acum cateva săptămâni pe fundul Mării Mediterane, în portul vechi din Parcul Național Caesarea, a anuntat astazi Autoritatea pentru Antichități din Israel (IAA).

Un grup de scafandri de la un club de scufundări din port a anuntat descoperirea la IAA, iar apoi oficialii apoi a mers cu scafandrii la locația mentionata si cu ajutorul unui detector de metale au descoperit aproape 2.000 de monede de aur din perioada Fatimid ( secolul IX-X ), de diverse tipuri ( de exemplu un dinar, o jumătate de dinar și un sfert de dinar), de diferite dimensiuni și greutati.

Kobi Sharvit, director al Unității de Arheologie Marină a Autorității pentru Antichități din Israel a spus că este vorba probabil despre un naufragiu care a avut loc în apropierea locatiei descoperirii, posibil o ambarcatiune oficiala de trezorerie, ce transporta comoara după colectarea impozitelor. Sharvit a declarat că este posibil ca monedele sa fii fost menite să plătească salariile garnizoanei militare Fatimid, care a fost staționata în Caesarea, fie provin de pe o navă comercială mare.

Sharvit a declarat că scafandrii, Tzvika Feuer, Kobi Tweena, Avivit Fishler, Yoav Lavi și Yoel Miller au dovedit ca sunt cetățeni model, anuntand autoritatile despre descoperirea comorii.

"Ei au descoperit aurul, dar au și o inimă de aur, fiindcă isi iubesc țara și istoria", a spus acesta.

Autoritatile au mentionat ca primele monede expuse din tezaur sunt un sfert de dinar, bătute în Palermo, Sicilia, în a doua jumătate a secolului al IX-lea. Insa cele mai multe dintre monedele descoperite aparțin lui Fatimid Al-Hakim (996-1021) și fiului său, Al-Zahir (1021-1036), și au fost bătute în Egipt și Africa de Nord.

Robert Cole, un numismat expert, a declarat că monedele sunt într-o stare excelentă de conservare și, în ciuda faptului că au stat pe fundul mării aproximativ o mie de ani, nu au nevoie de nici o intervenție de curățare sau de conservare in laborator.

Mai multe dintre monedele găsite au fost îndoite și prezintă urme de mușcături de dinti, dovadă că erau fizic inspectat de către viitorii proprietari sau de catre comercianții.