duminică, 7 noiembrie 2010

Dictionar mitologie - Litera S

SÂBAZlOS Zeu din mitologia getică, identific; :t cu Dio-nysos*, din mitologia greacă.
SABINE:, Femeile pe care oamenii lui Romulus* le-au răpit dintr-o localitate vecină, pentru a si
le face soţii şi astfel să populeze noul oraş, Roma. Titus Livius, Ab urbe conditd, l, 9, 6, şi urm.
SAKUN Divinitate feniciană, cu aceleaşi atribute ca ale zeului grec Hermes*.
SALACIA Zeiţă romană a mării, soţia lui Neptun*.
SALAMBO Divinitate babiloniană, asimilată zeiţei As-tarte* a fenicienilor, Afroditei* a grecilor
sau zeiţei Venus* a romanilor. Numele ei însemna „tulburătoarea".
SĂLII Colegiu de preoţi romani. Erau împărţiţi în grupul .de pe colina Palatin*, dedicaţi cultului
lui Marte*, şi grupul de pe colina Quirinal, dedicaţi cultului lui Quirinus*.
SALMONEU Fiul lui Eol* şi al nimfei* Enarete* frate al lui Sisif*. Din orgoliu, s-a crezut
asemenea lui Zeus*, căutînd chiar să imite trăsnetele si fulgerele lui. A pre-
255
tins să i se aducă pîn'ă, si jertfe. Dar Zeus i-a pedepsit cutezanţa si 1-a trăsnit. Virgiliu,
Eneida, VI, 585 şi urm.
SALUS Zeiţă rom'ană a sănătăţii, corespunzătoare zeiţei Igea* a grecilor. Templul i-a fost
consacrat în 302 î.Chr., pe Quirinal, la Roma.
SAM1A (1) Epitet al zeiţei lunona*, care s-ar fi născut în insula' Samos. (2) Sibilă*,
numită astfel de la o carte de profeţii apărută în insula Samos. Pictură de Guercino
SÂM.OTRACIA Insulă din- arhipelagul grec, renumită pentru cultul cabiri'lor*.
S AN DES în mitologia hitiţilor din Siria, zeul suprem; avea o înfăţişare înfricoşătoare
si ca armă, trăsnetul.
SANDON Erou solar, venerat de locuitorii Liciei, ca întemeietor .al neamului lor.
SARPEDON (1) Fiul lui Zeus* şi al Europei*. A devenit rege al licienilor, după ce a fost
izgorjit .din Creta de fratele lui, Minos*. (2) Fiul lui Zeus* şi al Laodamiei* (1). A murit,
luptînd pentru apărarea Troiei*; a fost ucis de Patroclu*.
Homer, lliada. V, 471 si urm., XVI, 666 ţi urm.; vas atic din sec. V î.Chr., azi la Luvru
SATARUPA Mama primului om şi primei femei în mitologia vedică.
SATIRI Divinităţi ale pădurilor si cîmpiilor în mitologia greacă, jumătate oameni,
jumătate animale, cu pi-
256
cioare de ţap, coarne şi coadă. Erau nelipsiţi din ţor-tegiul , lui Dionysos*. Nimfele* erau
adesea prada lor.
Praxiteles, Satirul, în Muzeul Capitolin al Romei; Satirul' Bar-berini, Ia Miinchen, sculptură; Ca.va
Faunului, frescă din Pompei, în Muzeul Naţional din Napoli
SATOR Divinitate abstractă în mitologia romană, protectoare a grînc'lor. Sat or hominum
et deorum era supranumit lupitcr*, ca părinte al oamenilor şi al zeilor.
SATURN Personificare a prosperităţii în mitologia romană; venerat ca binefăcător al
omenirii, a fost asimilat lui Cronos* al grecilor, cu atribute similare. A fost. părintele lui
Zeus*, Ceres*, lunona* etc. I-a învăţat pe oameni cultura pămîn'tului şi a viţei de viei. La
Roma a avut un templu în preajma Capitoliului*.
Virgiliu, Encida, VII, 319, Rubens, pictură
SATURN ALE Serbări romane ce debutau în ziua de 17 decembrie, în timpul cărora
sclavii puteau fi egali cu stă-pînii lor. Erau dedicate zeului Saturn* şi socotite .evocatoare
a unei vîrste de aur.
SATURNIA (1) Numele Italiei, după unii scriitori din antichitate, pentru faptul că Saturn*,
detronat de lupiter*, s-a refugiat în Italia, la lanus*. (2) Epitet dat lu-nonei*, care era fiica
lui Saturn*.
SAUR Tîlhar care devasta un ţinut din Elida (Grecia). A fost ucis de Heracle*.
SAVITAR Divinitate vedică, care inspira bună dispoziţie şi dorinţă de viaţă. Era
identificată cu soarele.
J 7 ™ Dicţionar de iţiil
257
SCHIRO Răufăcător. din Megara (Grecia), care-i silea pe străini să-i .spele picioarele, după
care îi arunca în mare'. Teseu* i-a pregătit aceeaşi moarte.
SCILhA (1) Fiica lui Forcus în mitologia greacă, preschimbată de Circe* într-un monstru,
deoarece Scilla îl iubea pe Glaucos* pe care îl iubea si ea. Scilla s-a îngrozit atîit de mult de
noua ei înfăţişare, încît s-a aruncat în mare şi în locul acela a apărut un munte tot atît 'de
înfricoşător, în faţa lui era un altul asemănător, al Caribdei*. Navigatorii care se aventurau să.
treacă printre Scilla si, Caribda reuşeau cu greu să scape cu viaţă. Cînd Ulisc* a trecut pe
acolo, i-au pierit toţi tovarăşii de drum. După altă versiune, şi-a găsit moartea el însuşi în
aceste ape. (2) Fiica lui Nixus, regele Me-garei, care şi-a trădat tatăl din dragoste pentru
Minos*. Acesta a respins-o însă si a vrut chiar să o ucidă; ea şi-a luat singură zilele,
aruncîndu-se în mare. Zeii « au prefăcut-o într-o pasăre.
Virgiliu, Eneida, III, 424 si urm.; Danie, Infernul, c. XXVI; frescă în Casa lui Castor si Pollux din Pompei;
Ovidiu, Metamorfoze, VIII şi urm.
SEIA Zeiţă romană, care proteja seminţele neîncolţitc.
SELEN (1) Satir* iubit de nimfa* Argira*, îl însoţea în permanenţă pe Dionysos*. A fost
preschimbat de Afrodi ta* într-un rîu, cînd nimfa, murind, a fost prefăcută într-un izvor. Mai
tîrziu li s-iau unit apele şi deci şi viaţa. Dar Selen a uitat-o pe Argira şi la fel cei ce beau din
apele lui uită orice sentiment. (2) Una din pleiade*.
SELENA Personificare a lunii în mitologia greacă. Era fiica lui Hiperion* si sora lui Hclios*
şi a lui Eos*; identificată cu Artemis*, Perscfona* şi Hecate*. A fost venerată mai mult' de
romani. Perugino, Iubirea Selenei pentru Endimion, pictură
SELLI Preoţi ai oracolului* lui Zeus* din Dodona*. Tre-|buia să aibă picioarele „nespălate" şi
să doarmă pe pă-mîntul gol.
] SEMELE Fiica lui Cadmos* şi a Hiarmoniei*. De la fcZeus*, Semele a avut un fiu,
pe Dionysos*. Hera* invi-îdioasă, a îndemnat-o pe Semele să-i ceară lui Zeus să i se arate în
toată strălucirea. Acesta într-adevăr i-a apărut înconjurat de tunete si fulgere, iar Semele a
murit mistuită de focul divin.
SERAPIDE Divinitate egipteană din epoca greco-roma-nă, în care erau contopiţi zeii Osiris*
si Apis*. Socotit l şi ca o fuziune între Zeus* şi Hades*, Serapide era venerat şi în Roma şi
Grecia, unde i se atribuiau virtuţile salutare ale lui Asclepios*.
SEREST Tovarăş al lui Enea*, care îl înlocuia în unele fapte de arme.
|!Virgiliu, Eneida, I, 611 şi urm.; IX, 171 ţi urm.
\.SET Divinitate egipteană, simbolizînd pustiul acoperit Ide nisip al Egiptului de Jos.
SETEA PĂMÎNTULUI -V SET1LĂ
SETILĂ, SETOSUL sau SETEA PĂMlN.TULUI Erou cu : puteri neobişnuite, din basmele
româneşti, vestit pentru
capacitatea de a bea cantităţi nesfîrsite de apă, rămî-Inînd totuşi mereu însetat. Era cunoscut si
în folclorul
tracilor.
258
259
SETOSUL -4 SETILA
SFA.RMA-PIATRĂ Erou din basmele româneşti, înzestrat cu puteri excepţionale; sare
în ajutorul voinicilor şi al lui Făt-Frumos* în luptele lor cu întruchipările răului.
SFINXUL Monstru legendar în mitologia greacă, cu corp de leu si cap de femeie. A
fost trimis de Ilera* să răzbune moartea lui Cusip si să-i pedepsească pe supuşii tebani
ai lui Laios*. îi ucidea pe toţi cei ce nti ştiau să răspundă la următoarea întrebare:
„Care este fiinţa care dimineaţa merge în patru picioare, la prînz în două şi seara în
trei". Cel ce o rezolva, putea deveni regele Tebei* (2). Edip* singur a ştiut să dea
răspunsul cel bun: omul este cel care merge în copilărie în patru picioare, la maturitate
în două şi la bătrîneţe în trei, sprijinit în toiag. Sfinxul s-a aruncat apoi do pe s.tîncă,
iar Edip a ajuns regele Tebei. Cupă din sec. V î.Chr., din Muzeul Vaticanului
SHAMASII în mitologia babiloniană, judecător al oamenilor, întocmai ca Osiris*, la
egipteni. Era fiu al lunii* şi personificare a soarelui, reprezentat ca un disc strălucitor,
uneori înaripat, alteori în formă umană pe carul soarelui.
SIBARIS (1) Monstru oare trăia într-o peşteră pe muntele Parnas*. Un oracol* a
hotărît să-i fie jertfit Alcio-neu*, dar în locul lui a intrat în peşteră Euriblat şi 1-a ucis
pe monstru. (2) Numele unui tovarăş de lupte al lui Enea*, 'ucis de Turniis*. (3) Oraş
din Magna Grecia (Calabria de azi), extins în antichitate pe o mare porţiune de
'pămînt, avea 300 000 de locuitori. Bogăţia şi prosperitatea lui au făcut ca moravurile
locuitorilor să decadă într-atît, încît să ducă la distrugerea oraşului.
260
SIBILE Proteste ale zeului Apollo*, inspirate de zeul însuşi în profeţiile lor. Mai intîi a
fost o singură sibilă, apoi zece sau douăsprezece. Este cunoscută mai ales sibilă din
Eritrea, care a făcut numeroase prevestiri asupra Troiei* şi sibilă cumană din Italia
(*Deifobe), care a prevestit viitorul glorios al lui Enea*. Altele mai erau: sibilă
delfică, persană, libică, helespontică, tiburtină. "
Virgiliu, Eneida, VI, 10, 77, 83, 258; Michelangelo, plafonul Capelei Sixtine, frescă în Muzeul
Vaticanului; picturi de Andrea del Castagno Guercino
SICA Nimfă* iubită de Bachus*, care a preschimbat-o într-un smochin, cu ale cărui
frunze îi plăcea să se împodobească.
SIGEU Promontoriu din Marea Egee, pe care se ridica rhormîntul lîu Ahile*.
SIHEU Regele Tyrului, soţul Didonei*, viitoarea regină a Cartaginei. A fost ucis de
Pigmalion* (2), care a vrut să pună stăpînire pe bogăţiile lui uriaşe.
Virgiliu, Eneida, I. 343 şi urm.
SILEN (1) Divinitate masculină în mitologia greacă, fiul lui Hermes* sau al lui Pan*.
Făcea parte din suita lui Dionysos*, împreună cu satirii*. După o versiune, s-ar fi
ocupat de educaţia lui Dionysos. Era iubit de păstori, care îl şi batjocoreau însă,
fiindcă umbla continuu în stare de beţie, călare pe un măgar, în operele de artă apărea
ca un bătrîn voluminos, cu un pîntec exagerat, abia ţinîndu-se pe un măgar caraghios.
(2) Rege al Au-lidei, fiul lui Poseidon*. îi silea pe călătorii, străini să-i lucreze via,
apoi îi omora. A" vrut să-1 oblige să facă acelaşi lucru si pe Heracles*, dar acesta 1-a
ucis.
Sarcofag din Muzeul Naţional din Napoli; Silen beat, bronz, la Napoli; Silen ţinut în braţe de
Dionysos, statuie la Luvru; Silen 'vesel, statuie din epoca imperială, la Muzeul Capitol in; Silen care
fugăreşte o menadă, pe o cupă antică din sec. IV î.,Chr.,
261
la Luvru; Silen muzicant, frescă pompeiană, în Vila Misterelor din Pompei; J. de Ribera Spagnoletto,
Rubens, Nicolas Pbussin etc., pictură; Mărio Giuseppe Crespi, Silen, pictură, la Berlin; Van Dyck, Silen
beat, Bruxelles, Spagnoletto, Silen, Napoli, pictură
SILFIDE Genii* feminine ale aerului în mitologia arabă. Geniile masculine se numeau
silfi. Erau închipuiţi cu aripi şi obişnuiau să-i viziteze pe cei ce dorm.
SILVAN Zeul pădurilor în mitologia romană, protector a,l turmelor. Era identificat cu
Faun*, reprezentat ca un bătrîn cu o cunună de spice pe cap. I se oferea lapte şi miere si
primele roade ale naturii.
SILVIU Fiul lui Enea* şi al Laviniei*. A fost urmaşul lui Ascaniu*, primul fiu al lui Enea,
la tronul cetăţii
Alba Longa*.
»
Virgiliu, Eneida, VI, 763
SIM Zeu domestic, patron al familiei, divinitate a vetrei în mitologia slavă.
SIN Zeul lunii* în mitologia babiloniană; zeul soarelui, Shamash*, era fiul lui. Proteja
vegetaţia şi înmulţirea oamenilor şi animalelor.
SINIS Tîlhar diri Corint în mitologia greacă, fiul lui Poseidon*. li lega pe străini între doi
copaci, pe care H apleca unul spre celălalt şi apoi îi lăsa să se îndrepte, făcînd astfel ca
victimele să fie despicate de vii. A fost ucis de Teseu*, care i-a aplicat aceeaşi tortură.
SINON Spion grec. A abuzat de încrederea troienilor şi i-a sfătuit să lase în cetate calul de
lemn, darul şiret al grecilor.
Virgiliu, Eneida, II, 17 şi urm.
SÎNZIENE ~> DRĂGAICE
SIRENE Fiice, ale nimfei* Forci şi ale lui Ahelou* sau, după o altă versiune, ale lui
Oceanus* şi ale Amfitriei*. . Erau înzestrate cu trup şi oap de femeie, iar picioarele
sfîrşeau în coadă de peşte; altele erau nimfe care trăiau libere în matură. După Ovidiu
(Metamorfoze, V, 551 şi urm.), erau nimfe care trebuia să o răpească pe Proser-pina*, dar
care nu au putut-o smulge din braţele lui Pluto* şi au fost preschimbate de Demetra* în
păsări cu cap de femeie. După Homer, erau femei care îi ispitiseră cu cîntecul lor îmbietor
pe corăbierii lui Ulise* în apele mării, ca apoi să-i ucidă. Ulise s-a legat de catargul
corăbiei, ca să poată rezista chemărilor lor. Argonauţii* au fost salvaţi de Orfeu* care le-a
cucerit, la rîndul lui, cu cîntecul lirei. După unele versiuni, .sirenele au trăit în cîteva din
insulele Golfului frapoli, între Sorrento şi Capri.
. Homer, Odiseea, XII, 39 şi urm,, 158—200; Dante, Purgatoriul, c. XIX. în arta arhaică, au fost
prezentate cu trup de pasăre cu coadă şi aripi mari şi cu bustul feminin,1 braţele goale, chipul cu
trăsături ideale, cîntînd dintr-un instrument, de obicei citera; apăreau astfel pe vase, mozaicuri,
sarcofage, în literatura europeană s-a ajuns la semnificaţia de femeie frumoasă, atrăgătoare.
SIRINGA sau SYRINK Nimfă* din Arcadia*, fiica zeului rîului Ladon* (.1). A fost
urmărită de zeul Pan*, îndrăgostit de ea, şi a găsit salvare în apele rîului care a
preschimbat-o într-o trestie. Pian a tăiat trestia şi a făcut din bucăţile ei, puse una lîngă
alta, un instrument muzical, asemănător naiului.
Ovidiu, Metamorfoze, I, 698; Dante, Purgatoriul c. XXII; frescă' la Pompei în Vila
Misterelor; relief într-o statuie de centaur, în Muzeul Capitoliului, din Roma
S1.SIF (1) Fiul lui Eol* şi al nimfei* Enarete*, rege al Corintului. Era în stare de
nelegiuirile cele mai feroce, î.n-cît era un pericol pentru oricine îl cunoştea. Ajuns în
262
S63
Infern, a fost pedepsit sa ridice un bloc de piatra pînă în vîrfuil unei coline; o dată ajuns
acolo, blocul se prăvălea Si cazna trebuia reluată. A fost interpretat si -ca divinitate a
mării în luptă veşnică împotriva stâncilor sau ca ipostază a nesfârşitului efort al voinţei
umane către mai bine. (2) Fiul lui Perseu* si al Andromedei*, rege al Micenei. (3) Fiul lui
Androgeu* şi frate al lui Alceu*.
Homer, lliada, VI, 152; Odiseea, XI, 593—600; Eschil, Sisif fugărit, dramă satirică; Euripide, Sisif; Ovidiu,
Metamorfoze; Hol raţiu, Lucreţiu; Polignot din Dslfos, pictură
SITA Zeiţă din mitologia vedică ocrotitoare a agriculturii şi a tuturor roadelor pămîntului.
SIVA Zeu vedic, care împreună cu Brahma* şi Vişnu* alcătuia trinitatea divină. Era
socotit ca zeu reproducător, aşa cum Brahma era creator, iar Vişnu, conservator.
SKANDA Zeu războinic în mitologia vedică, închipuit cu şase capete şi călărind un păun.
STENO Una din cele trei gorgone*. Era'singura muritoare dintre ele. ' '
•"'•••'' :
STENTOR Erou grec din războiul împotriva Troiei*, a cărui voce era foarte puternică. A
murit într-o întrecere cu Hermes*.
STIX Rîu din Infern, în faţa căruia zeii greoi făceau jurăminte pe care, dacă nu le
respectau, deveneau, muritori. •Virgiliu, Eneida, VI, 154, 439; Ovidiut Metamorfoze,
XII, 322
STRIBOG Zeu al vîntului si al,vremii urîte la slavi.
STRIGOI Personificări ale duhurilor rele, răufăcătoare, în basmele româneşti, în
superstiţii, personifică sufletele morţilor care îşi părăsesc noaptea mormintele pentru a se
întoarce între vii şi a le provoca neajunsuri.
SLEIPNER Calul de luptă al zeului Odin* din mitologia germană, cu picioarele pline de
sînge.
SOKAR Zeul morţilor în mitologia egipteană.
STRÎMBĂ-LEMNE Erou din basmele româneşti, înzestrat cu puteri supraomeneşti, putând
ajisnge la dimensiuni neobişnuite: e dibaci în îndoitul lemnelor, pentru a fi util unuia sau
altuia din eroii basmelor.
SPIRIDUŞ Drăcusor poznaş, slugă a unui drac*, în poveştile româneşti; putea lua
înfăţişarea oricărei vietăţi.
STATU-PALMA-BARBA-COT Pitic, fiinţă fabuloasă, răutăcioasă din basmele româneşti,
personaj diabolic. Uneori se întâmplă să aibă şi o atitudine binevoitoare şi salvatoare.
SŢUMELOS Fiul lui Capaneu* şi al Evadnei*, unul din epigoni* în expediţia împotriva
Tebei* (2).
Virgiliu, Kiieida, II, 261.
264
STROFIU Rege din Focida, tatăl lui Pilade*, şi cumnat al lui Agamemnon*.
SUDJENITE -V RODJEMITE
SUOVETAURILIA Sacrificiu, la romani, în timpul căruia erau jertfiţi un porc, o oaie şi un
taur, cu scopul purificării celor ce luau parte la acest ritual.
265
SURYA Zeu solar binefăcător în mitologia vedică. Era întruchipat ca un om cu patru
capete, conducând un car tras de şapte cai.
SUSANOVO Personificare a ploii, împreună cu Amate-rasu*, reprezintă divinităţile
supreme ale mitologiei japoneze. ,
SVANTOVID Personificare a soarelui la popoarele slave din nord, zeu cil războiului.
SVAROG Cerul, în mitologia slavă-, în care domneşte zeul atotputernic Perun*. După o
altă versiune, ar fi însuşi zeul Perun, întrupat în fulgere şi trăsnete sau în
foc.
SVAROŞIC Zeu al soarelui şi al focului în mitologia sl;ivă, identificat cu Hefaistos* din

mitologia greacă. Este fiul lui Svarog*.
SVETOID Zeul războiului î« mitologia slavă. SYRINX -> SIRINGA

Dictionar mitologie - Litera R

RA sau RE Personificarea soarelui în mitologia egipteană, venerat la Eliopolis (Cetatea
Soarelui). Era socotit ca fiind cel mai puternic dintre toţi zeii. Avea două bărci, în
care~~putea parcurge tot cuprinsul bolţii cereşti, una pentru zi, alta pentru noapte. Era
reprezentat ca un om cu capul de şoim, cu un disc solar deasupra capului, sau cu
picioarele într-o corabie sau pe o barcă pe care putea trece de la o extremă la alta a
orizontului.
*
RACI1IO Regele Cretei, soţul prevestitoarei Mantos* (1) de la care 1-a avut pe ţ/tops*,
care a devenit si el un faimos prevestitor.
RADAMANT Fiul lui Zeus* si al Europei*; rege al cetăţii Cnosos. Izgonit din Creta de
fratele lui, Minos*, s-a stabilit in Beoţia şi a luat-o de soţie pe Alcmena*. A fost un rege
drept şi a pus în aplicare legea talionului: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, ca si legea
încrederii în jurămîntul acuzatului, dacă nu există martori. Diipă moarte, a fost judecător
în Infern. Virgiliu, Eneida, VI, 566; Ovidiu, Metamorfoze, IX, 436
RADI Soţia zeului iubirii în mitologia vedică, închipuită ca o zeiţă care, în genunchi,
trăgea cu arcul.
RAMA A şaptea încarnare a lui Visfiu* în mitologia vedică, protagonistul epopeei
Ramayana. închipuit ca un
250
RAMMAN „Cel care trăsneşte", zeu al fenomenelor cereşti în mitologia babiloniană. Cu
fulgerele si trăsnetele acest zeu războinic nimicea duşmanii babilonienilor.
RAMPSANITOS în mitologia greacă, rege al Egiptului, fiu al lui Proteu*; se spune că ar fi
coborît viu în Infern şi ar fi jucat zaruri cu zeiţa Demetra*, cîştigînd partida.
RAVANA Zeu clin mitologia vedică sau rege legendar cu zece capete şi douăzeci de braţe,
îndrăgostit de Sita*, soţia lui Rama*, a dus o luptă năprasnică pentru a ţine de partea sa pe
Sita, dar a fost ucis de Rama, ajutat de urşi şi de maimuţe.
RAVNEGUD Un alt nume al zeului Odin* în mitologia nordică „zeul corbilor" şi era
înfăţişat ţinînd pe umeri doi corbi.
RE
RA •
REA SILVIA Fiica lui Numitor*, regele oraşului Alba Longa*. Unchiul ei, Amuliu*, a
constrîns-o să rămînă fecioară şi să devină vestală*, pentru ca fiii ei să nu pună stăpînire
pe tron. Dar Marte* a făcut-o să dea naştere lui RomuluK* şi Remus*. Furios, Amuliu a
aruncat-o în Tibru, unde a devenit soţia zeului cu acelaşi nume. Copiii ei lăsaţi pradă
apelor Tibrului au fost găsiţi de păstorul Faustulus* şi de soţia acestuia, Acea Larentia* şi
crescuţi de ei.
Titus Livius, Ab urbe condita, l, 3
251
REMBKA Divinitate vedică cu atribute asemănătoare zeiţei Venus*, apărută din
apele mării.
REMULUS Rutul*, căsătorit cu o soră a lui Turnus*, regele rutulilor. A fost ucis de
Ascaniu*, fiul lui Enea*.
REMUS -> ROMULUS
RESO Rege al Traciei, care i-a ajutat pe troieni în războiul împotriva grecilor.'Diomede*
(1) şi Ulisc* 1-au ucis şi i-au furat caii pe care de asemenea i-au pmorît. După un oracol*,
scoaterea acestor cai din luptă a adus nimicirea Troiei*.
RHEA Fiica lui Uranus* şi a Geei*. A fost soţia 'lui Cro-nos* şi, mamă lui Zeus*, Hades*,
Poseidon* şi a altor zeităţi. Era Mama cea Mare, Regina Mater, si venerată ca atare, în
Creta a fost identificată cu Cibele*; cultul ei s-a răspîndit şi la Roma.
RINDA în mitologia scandinavă, una din soţiile lui Odin*.
RIZEU Centaur*, fiul lui Ission* si al Nefelei*. A fost ucis de Teseu*,' la nunta lui
Piritou*, undo centaurii i-3|U atacat pe lapiţi*.
RODE Fiica lui Poseidon* şi a Amfitritei* în mitologia greacă. A fost soţia lui Ilelios*,
căruia i-a dat un fiţi, pe Feton*, si trei fiice: Lampetia, Lampetusu* si Fetusa.
RODJENICE sau SUDJENICE Divinităţi în mitologia slavă, asemenea parcelor*
romane.
252
RODOPE Nimfă* în mitologia'greacă. A avut îndrăzneala să se creadă frumoasă ca
Hera*, soţia lui Zeus*. A fost pedepsită şi preschimbată într-un munte, cu acelaşi nume,
din Tracia.
ROMA Personificare a oraşului Roma, venerată ca zeiţă/ Era reprezentată ca o femeie
purtînd pe cap un coif cu aripi sau, aşezată pe un 'tron, cu o lance, în mînă şi cu un scut
alături. Chipul ei se află pe numeroase monede vechi şi pe basoreliefuri.
ROMULUS şi REMUS Fii lui Mart.e* şi ai vestalei Rea Silvia*. Aruncaţi în apele Tibrului
de Amuliu*, gemenii au fost găsiţi si salvaţi de un sclav care i-a lăsat pe malul apei, unde
au fost alăptaţi de o lupoaică. Mai tîr-ziu, au fost descoperiţi de păstorul Faustulus* şi de
soţia lui, Acea Larentiu*, si crescuţi de aceştia. Cjnd au ajuns la o vîrstă matură, 1-au ucis
pe'. Amuliu. si au redat tronul lui Numitor*, bunicul lor, adevăratul stăpîn al oraşului Alba
Longa*. împreună,.au căutat apoi un loc pentru construirea unui nou oraş. Lăsîndu-se în
voia prezicerilor, au privit într~o zi un stol de vulturi care le-a trecut pe deasupra
capetelor. Remus a yăzut numai 6, iar Rqrnulus 12. Aşadar, el trebuia să aleagă locul
potrivit. Nemulţumit de această convenţie ce îl punea în inferioritate, Remus a propus o
altă întrecere, aceea a brazdelor, pe care de asemenea nu a respec-tat-o. Mîniat, Romulus
1-a ucis, după care a construit oraşul Roma, în 21 aprilie 753 Î.Chr. Pentru popularea
noului oraş, romanii au răpit sabinele*, dintr-o localitate apropiată, spune legenda.
Romulus a domnit 37 de ani, iar după moarte a fost venerat ca zeu cu numele de
Quirinus*. Templul lui era înălţat pe colina Quirinal. După o versiune, a fost luat în cer de
Mar te, iar după alta, a fost îngropat sub Forul roman.
Virgiliu, Krwida, I, 275; VI, 778, 7H1; VIII, 3>12 şi urm.; Ovidiu, Metamorfoze, XIV, 772 şi urm.; Titus' Livius,
Ab urbe condita, I, 4 si urm.; Imaginea lupoaicei apare pe monede din anul 300 Î.Chr.; Lupoaica din Cupitoliu,
operă etruscă clin secolul V
253
î.Chr.; fresce în Casa lui Polibiu din Pompei; fînftna fraţilor Pisani, din Perugia, Rubens şi Pietro
Berretti da Cortona etc., pictură
RUDA Divinitate în mitologia arabă, personificare a planetei Venus.


RUDRA Zeul munţilor si al grădinilor în mitologia vedică, arcaş neîntrecut, medic si protector
împotriva tuturor nenorocirilor.
RUMINA Zeiţă romană, protectoare a femeilor care alăptează.

RUNCINA Zeiţă romană, invocată de ţăranii romani în timpul secerişului.

RUSALCE Nimfe*. sau zîne ale apelor, femei frumoase, pe cit de seducătoare, pe atît de
primejdiose, în mitologia slavă.

RUTULI Popor din Lâtium*-; comandat .de Turnus* a luptat împotriva lui Enea*, pentru a-1
.izgoni din Italia. Rutulii au fost învinşi de Enea.

Dictionar mitologie - Literele P, Q

PACEA divinitate1 în mitologia greacă, fiică a
lui Zeus* şi a
zeiţei. Temis*. Dar a
fost
mult mai venerată la Roma, unde avea un templu pe Via Sacra. Reprezentată ca o femeie
frumoasă şi tînără, ţinea într-o mînă statueta zeului Pluto*, al bogăţiei, sau trandafiri,
spice si ramuri de măslin.
PACHACAMAS Divinitate supremă în mitologia pe-ruană; însufleţitorul lumii, creator al
unei noi umanităţi, după nimicirea tuturor monştrilor.
P ADM A Lotusul, în limba indiană, floarea sacră, simbolul soarelui.
Jf-'/iFO.S1 (1) Fiul lui Pigmalion* (J) si al statuii însufleţite de el, prin graţia zeiţei.
Afrodlta*. (2) Oraş din Cipru, vestii pentru un templu al Afroditei*.
PAGASEA Alt nume al corăbiei argonauţilor*, de la nu-rne'le golfului Pagaseos, din
Tesalia, de unde au pornit expediţia spre Colhida*. -^ ARGOS (3)
PALADIU Statuie în lemn a zeiţei Atena*. A căzut din cer, în timp ce se construia oraşul
Troia*, spune o legendă, pe vremea regelui Ilo*, si s-a aşezat singură' în' templu, pe
altar. Un oracol*, le-a prezis troienilor că
atîta timp cit statuia va rămîne între zidurile Troiei, vor fi cruţaţi de orice nenorocire.
Ulise* şi Diomede*, aflînd de acest lucru, au furat statuia si au luat-o cu ei. Fiind lipsită
de Paladiu, Troia a fost cucerită cu uşurinţă. Unele versiuni spun că Diomede*, aflînd de
acest lucru, au furat statuia şi au luat-o cu ei. Fiind lipsită de Paladiu, Troia a fost citeerită
cu uşurinţă. Unele versiuni spun că Diomede ar fi luat-o cu el, altele că Enea* a salvat-o
din mîinile grecilor şi, cin'd a ajuns în Italia, a . dat-o în grija vestalelor* din Roma.
PALAMED Fiul lui Naupliu* (2) si al Climenei* (2), considerat inventatorul alfabetului,
«al numerelor, al măsurilor şi greutăţilor, al monedelor, şahului si zarurilor. Descoperind
şi denunţînd falsa nebunie a lui Ulise*, care la început nu a vrut să participe la războiul
împotriva Troiei*, acesta s-a răzbunat şi i-a înscenat o trădare, în timpul războiului.
Palamed, deşi nevinovat, a fost condamnat la moarte, înainte de a muri, a rostit cuvintele:
„Adevăr, tu ai murit înaintea mea".
| Virgil.iu, Kneida, II, .82; Ovidiu, Metamorfoze, XIII, 56 şi urm.; ş Vondel, Palamed sau
nevinovăţia ucisă, dramă
PALATIN Una din cele şapte coline pe care este ase-..zată Roma, teatru al principalelor
scene ale legendei despre Romulus* şi întemeierea Romei. Aici si-au avut reşedinţa
împăraţii August, Tiberiu, Caligula, Nero, Sep-.timiu Sever.
PALE Zeiţă italică, patroana păstorilor şi a turmelor. De la ea a venit şi numele
Palatinului*, colină în Roma, locuită la început de păstori, care au format nucleul popu-.
laţiei Oraşului Etern.
PALEMON Numele lui Melicert*, din clipa cînd a fost primit de zeii mării.
226
227
... 7,„^uw ţi ai nimfei* Talia*»
IN urnei e lor înseamnă „născuţi de două ori", fiindcă Talia, de teama lunonei*, soţia lui
lupiter, după ce i-a născut, i-a ascuns sub păm'înt, de unde, pentru a doua oară, au apărut
la lumina, în locul acela, au apărut două izvoare termale. Palicii aveau un sanctuar la
Palica, în vecinătatea vulcanului Etna* (2). Aici era verificată şi autenticitatea
jurămintelor. Palicii erau protectorii sclavi-Jor persecutaţi de stăpînii lor.
PAULII sau PARIL1I Serbări pastorale romane; se ţineau în ziua de 21 aprilie, data
întemeierii Romei, şi îşi luau numele de la numele zeiţei Pale*, protectoare a păstorilor, a
turmelor şi a fertilităţii. Cu această ocazie se aprindeau focuri de paie, înconjurate de
turme, şi peste care păstorii săreau de mai multe ori. La Roma, cu acest prilej, vestalele*
îi jertfeau un viţel lui Marte*.,
PALINURUS Cîrmaciul lui Enea* în drumul acesfuia către Italia. Cuprins de somn, a
căzut, cu cîrma, în- mare şi după trei zile, cînd, sfîrşit de puteri, a ajuns pe ţărmul
Lucaniei, a fost ucis de Hicani, Există şi astăzi promontoriul Palinuro.
Virgiliu, Kneida, III; V, 858, VI, 381
•PALLANT (l) Fiul lui Evandru*, tovarăş de arme al lui Enea*, împotriva rutulilor*; a fost
ucis de regele lor, Turnus*. (2) întemeietorul unui oraş de pe Palatin*, din care s-a format
oraşul Roma. (3), Regele Trezenei, detronat si ucis de Teseu* împreună cu toţi copiii lui;
cu excepţia fiicei Aricia, soţia lui Hippolit*. Virgiliu, Kneida, VIII, 54
PALLAS (1) Numele zeiţei Atena*, însemnînd, în mitologia greacă, „aceea care aruncă
suliţa". (2) Fiul lui Pan-2,28
dion şi'fratele lui Egeu*. (3) Fiul lui Licaon* (1) si bunicul lui Evandru*. Unul din giganţi*. ••'•
Virgiliu, Kneida, VIII; 121, 466, 537, X, 487
PAN Fiul lui Zeus* şi al Penelopei* ,sau, după alţii, al lui Hermes* şi al nimfei* Calisto*
în mitologia greacă, zeu al grădinilor si al ogoarelor, prezenţă nelipsită printre păstori şi
ţărani, făptură jumătate om, jumătate ţap. Apariţia lui provoca spaimă si nedumerire,
panică. Speria nimfele şi se complăcea să le vadă fugind de el. Siringa*, de exemplu,
înfricoşată, o dată cu. apariţia lui, s-a aruncat înt-r-un rîu, şi Ladon* (1), implorat de ea,
a pres'chimbat-o într-o trestie. Pan, auzind un sunet, al trestiei, în bătaia vîntului, a
fost sigur că asculta plînsul nimfei. A tăiat atunci trestia în mai multe bucăţi, le-a pus una
lingă alta şi a format astfel naiul, cu care a cîntat de atunci toată disperarea nimfei şi a
lui. Acelaşi izeu a avut de la nimfia Eco* un fiu. Era nelipsit din cortegiul lui Dionysos*.
La romani se numea Faun* â^u Silvanus*. Cultul lui era venerat în Arcadia*, pe muntele
Lico. După o versiune, Pan simbolizează forţa vitală care însufleţeşte totul în natură.
Oyidiu, Metamorfoze, XI, 153, XIV, .515; Pan, statuie'în Muzeul din Napoli; Pan, bronz din Arcadia, sec. V
î.Chr.; Luca Signo-relli, 7.t>ul Pan; Nicolas Pousşin, l'an urmărind Siringa, pictură
PAN ACEEA Fiica Iui Eseulap*, deţinătoare a tuturor cunoştinţelor tatălui ei pentru
vindecarea tuturor bolilor,
PANATENEE Serbări fastuoase organizate la trei ani după Olimpiade (-> Olimpia) în
cinstea zeiţei Atena*; în timpul procesiunilor era purtată în triumf statuia zeiţei, atribuită
lui Fidias, şi apoi păstrată în Partenon*, sanctuarul de pe Acropolă*. Zeiţei îi era oferit un
peplu de proporţii uriaşe, lucrat de femeile Atenei cu această ocazie.
229
P AND AR Fiul lui Licaon* (2), arcaş vestit în războiul Troiei*. Aliat al troienilor, a rănit
cu săgeata pe Menelau*, unu'l din comandanţii greci de seamă, şi a întrerupt astfel
armistiţiul între cele două tabere duşmane.
Homer, Iliada, II, 827; IV, 88; Virgiliu, Km'lda, V, 496
PANDAREU Fiul lui Merope* în mitologia greacă. A fost prietenul lui Tantat* şi a furat
pentru acesta un cîine de aur (sau de bronz) dintr-un templu al lui Zeus*, din Creta.
Fugind în Sicilia, a murit pe neaşteptate împreună cu soţia şi tfei fete.
PANDORA Prima femeie în mitologia greacă. A fost creată de Hefaistos*, la porunca lui
Zeus*, care a vrut să-î pedepsească, prin apariţia ei, pe oameni, pentru focul pe care
Prometeu* 1-a furat din Olimp* (1). Ea trebuia să fie atît de frumoasă, inert să-i scoată
din minţi pe imiriitorj. şi să provoace cele mai mari nenorociri. A. fost înzestrată, pentru
aceasta, cu toate darurile pentru a cuceri pe oricine (gr. pandora, toate darurile). Tot
atunci, a primit de la zei un vas plin cu toate relele, pe care trebuia să-1 ţină închis.
Curioasă, 1-a deschis si din el s-au răspîndit pe pămînt tot' felul de catastrofe, epidemii si
nenorociri. Cinci a vrut să-1 închidă, nu mai rămăsese în. el decît speranţa.
Rubens, V ax > îl Pandorei, pictură
PANOPEU Fiul focului, prieten al lui Amfitrion* şi părinte al lui Epeos*.
Homer, Iliada, XXIII, 665
PARCE Zeiţe ale naşterii şi destinului în mitologia romană. Corespund moirelor* din
mitologia greacă.
Goya, Giuseppe Măria C'respi, Rubens clc., pictură
230
PARÎLII -> PAULII
'PARIS Fiul lui Priam* şi al Hecubei*. Aflînd de la un,, oracol* că fiul lor va aduce o
mare primejdiei Troiei*, părinţii 1-au lăsat în părăsire pe muntele Ida*. Cînd, mai tîrziu,
la nunta lui Peleu* cu Thetis* (2) cineva a trebuit să ofere mărul de aur celei mai
frumoase dintre Hera*, Afrodita* si Atena*, Paris, invitat la ospăţ, a oferit mărul
Afroditei. Celelalte zeiţe, indignate au. hotărît să se răzbune pe Troia. Cînd el a răpit-o
într-adevăr pe Elena*, soţia lui Menelau*, regele Spartei, a provocat războiul dintre greci
si troieni, care s-a sfîrşit cu distrugerea Troiei. Paris a reuşit săjl ucidă pe Ahile*, lovindu-
1 în singutj.il loc vulnerabil, în călcîi, si la rîndul lui a fost ucis de Filoctet*.
Homer, Iliada, III, 10 şi urm., 424 şi urm., XXII, 359,, Virgiliu, Kneida, I, 27 .şi urm., IV, 215; Judecata
lui Paris, Răpirea Elenei-şi Moartea lui Aht I c, în Casa lui Qlconiu Rufus din Pompei; Rubens
etc.,, pictură '••'c-
PARJANJA Zeul furtunilor şi al ploilor în mitologia vedică. Caii acestuia au cutreierat
pămîntul, răspîndind mari cantităţi de apă pe tot întinsul lui.
P ARM AS Munte în Focida (Grecia), înalt de 2 459 m. Era sacru lui Apollo*, Dionysos*
şi muzelor*. Pe înălţimile lui, spune legenda, s-a oprit corabia lui Deucalion*, după
potop.
Rafael, Parnasul, pictură
PART AON Regele Calidoniei*, fiul lui Agenor* şi tatăl lui Eneu*.
PARTENIA Epitet al zeiţei Atena*, fecioara, protectoarea tinerelor fete din Atena.
231
PARTENIPEU Fiul lui-Meleagru* şi al Atalantei* (1). A fost unul din cei .şapte care a
participat la expediţia împotriva Tebei* (2). Fiul lui, Promac, avut de la nimfa* Cli-mene*
(2), i-a răzbunat moartea în a doua expediţie, ini-' ţiată de epigoni*.
PARTENON Templul aflat pe Acropola* din Atena, dedicat zeiţei Atena*, numită din
acest motiv, Atena Par-tenios, de către Pericle. Aici se afla o statuie a zeiţei, în aur si
fildeş, executată de Fidias. Templul avea 92 de metope, 160 de metri de decoraţii şi-două
trabeatii acoperite cu sculpturi, executate de cei mai mari artişti ai epocii lui Pericle,
printre alţii arhitectul Ictin şi sculptorul Fidias.
PARTENOPE Sirenă care a încercat să-1 atragă în mrejele ei pe Ulise* sau, după alţii, pe
Heracles*. Respinsă, s-a aruncat în mare, iar lingă locul unde a dispărut, s-a construit
oraşul Napoli.
PASIFAE Fiica lui Helios* şi. a Perseidei, soţia lui Minos*, regele Cretei, şi mamă a lui
Deucalion*, a Ariad-nei*, a lui Androgeu* şi a Fedrei*. Deoarece Minos nu a respectat un
jurămînt făcut de Poseidon*, acesta s-a răzbunat, inspirînd în Pasifae o dragoste nelegiuită
pentru un taur dezlănţuit, ce devasta ţara lui Minos. S-a născut astfel Minotaurul*, fiinţă
jumătate om, jumătate taur, care a .fost ucis de Teseu*, cu ajutorul Ariadnei.
Fresce la Pompei, în Casa Vînătorii .şi- a Familiei Vetlius; Pasifae şi taurul, frescă în Muzeul Vaticanului
PATECI Idoli pe care corăbierii fenicieni îi puneau la prora navelor lor. La egipteni, erau
divinităţi minore, personificate sub forma unor pitici.
PATROCLU Prieten nedespărţit al lui Ahile* în timpul 232
războiului Troiei*. A fost ucis de Hector*, unul din comandanţii Troiei, ceea ce 1-a făcut
pe Ahile să se raz- ' bune şi să ucidă în cele din urmă pe Hector într-o luptă memorabilă.
Homer, Iliada, I, 307 şi urm., XI, 765 şi urm.; fresce Ia Pompei în Casa Amoraşilor de aur; Grupul lui
Pasqnino, la Roma, sec. III î.Chr.
PĂCALĂ Erou din snoavele româneşti, cunoscut si sub numele de Pepelea, isteţ prin
excelenţă, dibaci în orice împrejurare, chiar dacă -aparent este neghiob şi fără minte; în
basme este şugubăţ, spiritual şi binevoitor..
PASĂRILĂ-HĂIS-LUNGILĂ sau PĂSĂRILĂ-LĂŢI-LUN-GILĂ Personaj fantastic din
basmele româneşti, îndemi: natec, avînd facultatea de a vedea orice, de la distanţe
inimaginabile, si de a ţiniti cu mare precizie („prinde păsările din zbor şi le mănîncă").
PĂSARILĂ-LĂŢI-LVNGILĂ -> PASĂRILĂ-HĂIS-LUNGILĂ
PEAN Unul din argonauţi*, priclon al lui Heracles* si părinte al lui Filoctet*. El este- cel
care u aprins focul pe care a vrut să moară Heraclcv::, nemaiputînd suporta durerile
pricinuite de veşmîntul otrăvit al lui Ncxus*.'
PEGAS Cal înaripat în mitologia greacă, născut.din sîn-gele Medusei*, cînd aceasta a fost
decapitată de Pc-'cu*. Şi-a luat apoi zborul spre Olimp* (1), fiindcă Zeus* ora părintele
lui. Bl i-a adus lui Zeus, în continuare, trăsnetele şi fulgerele. A fost apoi calul lui Perseu,
care, cu ajutorul lui, a eliberat-o pe Andromeda*, si al lui Bellerofon*, care a ucis Hirnera*.
Cînd Bel'lcrofon a vrut să ajungă călare pe Pegas în Olimp, calul 1-a făcut să se
prăbuşească po pămînt. Zeus 1-a trecut pe Pegas printre constelaţii.
Ovicliu, Metamorfoze, IV. 786; V. 256 .şi urm.; scenă'pe o melopă a templului din Selinun'. (sec. VI.< î.Chr., cu Medusa decapitată de Perseu); Rubens, Pcrxau eliberează p<; Andromeda; G. B. Tie-polo, Perseu, pictură 233 PELASGO (1) Primul rege al celui mai vechi popor din Grecia, pelasgii. (2) Fiul lui Tropas, regele Argeşului* (5). PELETRONIU Rege al lapiţilor* care, după o versiune, a inventat frîul şi şaua pentru cai. PELEU Fiul lui Eac*, tatăl lui Ahile*, avut de la nereida* Thetis* (2). A luat parte la expediţia argonauţilor* si la vînătoarea porcului mistreţ din. Ca'lidonia*. La nunta lui cu Thetis, Discordia* a oferit mărul pentru a fi dat, celei mai frumoase dintre Hera*, Afrodită* si Atena*. A fost detronat de Creste*. După moarte, şi-a urmat soţia în apele mării, iar duipă o altă versiune, a ajuns în Infern, pentru a sta alături de Ahile şi de Eac. Ovidiu, Metamorfoze, XI, 217 şi urm.; Călătoria lui Peleu cu Thetis, pe Vasul Francois, din 555 î.C'hr., azi la Florenţa; Peleu .ş?' Thetis, pe o amforă cu figuri roşii, din sec. IV î.Chr., la British Museum din Londra PELIA Fiul lui Poseidorr şi al lui Tir*, rege al Tesaliei. A promis regatul său lui lason* dacă îi va aduce lîna de aur* din Colhida*. A primit-io, dar nu şi-a ţinut făgă-duiala, şi a fost ucis de Medeea*, soţia 'lui lason. Ovidiu, Metamorfoze, VII, 297 şi urm.; Euripide, Pleiadele, tragedie PELION Munte în Tesalia (1548 m). Titanii*, în intenţia lor de a ajunge pînă la cer, pentru a-1 detrona pe Zeus*, au pus Pelion.nl peiste Qsea şi peste Olimp* (1). Pe acest munte, locuia Chiron* şi alţi centauri*. Lancea pe care Chiron i-a oferit-o lui Ahile* era făurită dintr-un frasin de pe acel munte. PELOPE Fiul lui Tantal*, soţ al Hippodarniei* (2), părinte al lui Atreu*, Tieste* şi Alcatou. Pentru a ajunge la graţia zeilor, Tantal le-a oferit acestora, la un ospăţ, trupul 234 propriului, său fiu, Pelope, tăiat în .bucăţi. Zeii, dîndu-si seama, 1-au respins, cu excepţia Demetrei* care, fiind distrată, i-a devorat copilului un umăr. Cînd zeii 1-au readus la viaţă pe Pelope, i s-a completat trupul cu un umăr de fildeş. A domnit apoi asupra Eladei, luînd cu 'forţa în căsătorie pe Hippodamia (2). El a înfiinţat, după o versiune, Jocurile olimpice (—>
Olimpia). -Pelope, pe o amforă din Arezzo, din 415 î.Chr.
PENAŢI Zei protectori ai casei în mitologia romană. Au fost aduşi de Enca* de la Troia* şi
depuşi în templul Vestei* din Forul roman.
PENELOPE Fiica lui Icar* şi a naiadei* Peribea* (2). Fiind soţia lui Ulise*, 1-a aşteptat pe
acesta, in Itaca*, pe tot timpul cît a durat războiul troian, zece ani, si apoi alţi 'zece, pînă la
reîntoarcerea Jui în patrie, în toată această perioadă, a fost înconjurat de numeroşi pretendenţi
(proci*), care aşteptau, fiecare în parte, să fie ales de ea. I-a amăgit însă, spunîndu-le că va fi
dispusă să | facă acest lucru cînd va,termina de ţesut o pînză pentru socrul ei, Laerte*. Din
fericire, slratagema'a durat pînă la sosirea lui Ulise, care i-a ucis pe toţi. A fost simbolul soţiei
credincioase.
Homer, Odiseea, I, 70, X, 106 si urm.; Virgiliu, Eneida, III, tilnirea între Ulise şi Penelope, frescă la Pompei;
Domenico Ci-marosa, Niccoio Puccini, Gabriel Faure, muzică
PENTESILEA Fiica lui Ares*, regina amazoanelor*. A venit în ajutorul troienilor după
moartea lui Hector* şi a fost ucisă de Ahile*. Cucerit apoi de frumuseţea ei, i-a pregătilt
funeralii demne de o regină.
O cupă grecească din secolul V î.Chr., azi în Muzeul clin jyr.un.chen
PENTEU Fiul lui Echion* (2) şi al lui Agave* (1), rege al Tebei* (2). S-a împotrivit cultului
lui Dionysos* şi a fost
• 235
sfîşiat de propria lui mamă si de alte bacante*, în timp
ce acestea erau sub influenta zeului. , - .
|. * ...
Ovid'iu, Metamorfoze, V, 511 şi urm.; frescă la Pompei, în Case familiei Vettius
PENTIL Fiul lui Oreste* şi al Erigonei* (1). A întemeiat dinastia pentilizilor din Lesbos.
PEON Medic al zeilor în mitologia greacă. Cu ajutorul unei plante proprii i-a vindecat pe
Pluto* si pe Marte*.
PEREPLUT în mitologia slavilor, zeul întlmplării, sorţii1 care îi amăgeşte pe oameni
în toate felurile.
al
PERGAM Vechi oraş în Asia Mică, fondat, după tradiţie, de Pergam, nepotul lui Ahile*.
S-a dezvoltat mult în epoca elenistică şi a difuzat cultura romană în Orient, contribuind
astfel la contopirea civilizaţiei greceşti cu cea romană. Devenit un stat puternic, datorită
bogăţiilor solului şi subsolului, a stabilit schimburi economice cu numeroase state vecine,
sfîrşind prin a deveni provincie romană. Curtea regilor Pergamului a fost vestită prin
fastul ei şi comparabilă cu aceea a Medicilor, din Florenţa. Biblioteca de aici a rivalizat cu
Biblioteca din Alexandria, folosind pergamentul în locul papirusului egiptean, în anul 47
Î.Chr., Antoniu, pentru a compensa pe Cleopatra pentru pierderea bibliotecii alexandrine,
i-a dăruit peste 200 000 .de volume din Biblioteca Pergamului. Vîrful colinei pe care era
aşezat oraşul era dominat de o acropolă cu un uriaş altar dedicat lui Zeus* şi Atenei*.
Artele figurative demonstrează o civilizaţie superioară,.în care spiritualitatea şi
înţelepciunea constituiau o adevărată culme a geniului uman.
PERIBEA (1) Soţia lui Polib* (1), care 1-a adoptat pe Edip*, cînd acesta a fost
părăsit de părinţii lui. (2) Na-
236
iadă*, soţia lui Icar* şi mama Penelopei*. (3) Fiica lui Alcatou si mama lui Aiax*.
/
PER1CLIMEN Fiul lui Nereu* în mitologia greacă. Avea •puterea să ia orice înfăţişare. A
participat la expediţia ..argonauţilor* şi .a fost ucis de Heracleş* care 1-a luat •drept
vultur.
O.vidiu, Metamorfoze, XII, 556 şi urm.
PERIFETE Gigant*, fiu al lui Hefaistos*. îi, ucidea pe toţi călătorii veniţi în Epidaur* şi a
fost, la rîndul lui, ucis de Teseu*.
PER1LAU Fiul lui Icar*, sculptor din Agrigent, care a executat pentru tiranul Falaris
statuia în bronz a unui taur în care acesta arunca oamenii vii, făcînd ca în bronzul înroşit
să moară cel dintîi chiar autorul statuii.
PERKUN Zeul tunetului si al trăsnetului în mitologia | slavă. Judeca si condamna
tîlharii ca şi pe cei vinovaţi de fapte rele.
PERSEFONA Fiica lui Zeus* şi a Demetrei*. într-o zi, în lipsa mamei ei, Persefona a fost
răpită de Hades* si dusă în Infern. Demetra, scoasă din minţi, a -căutat-o pe tot cuprinsul
pămîntului, pînă a aflat de la Zeus că "se găseşte în puterea lui Hades. Tot prin Zeus a
obţinut ca fiica ei să stea trei luni cu Hades şi nouă luni cu ea (după alţii, cîte şase luni cu
fiecare). Mitul simbolizează moartea naturii timp.de trei luni (sau sase) şi renaşterea ei.
timp de alte nouă luni (primăvara, vara şi toamna). La romani, era venerată sub numele de
Proserpina*.
Ovidiu, Metamorfoza, V. 341 şi urm.; Persefona răpită de. Pluto, sculptură în piatră, în Muzeul Naţional, din
Tarunlo; G. L, Ber-nini, Răpirea I'ro.wrjune.i, sculptură
237
PERSEU Fiul lui Zeus* şi aLDanaei*. Cînd Acrisiu*, tatăl Danaei, a aflat că fiica lui a
avut un fiu, i-a părăsit pe amîndoi în voia apelor mării. Purtaţi de valuri în insula Serifo,
au fost găzduiţi de regele Polidect*, care a •vrut să o ia de soţie pe Danae si să-1 suprime
pe Per-s.e.u. Pentru aceasta, i-a poruncit lui Perseu Să-i aducă •capul Medusei*;, una din
gorgorie*.. Eroul a ajuns la ea cu ajutorul lui Hermes* şi al Atenei*, care i-a u dat sandale
cu aripi, un coif care îl făcea nevăzut şi un scut cu oglindă. Surprinzîndu-le pe gorgone
dormind (altfel ar fi fost pietrificat de privirea lor), i-a tăiat capul Medusei si s-a ascuns
de celelalte, graţie coifului, în drum spre Polidedt, a eliberat-o pe Andromeda* si a luat-o
de soţie. întors acasă,. 1-a ucis pe Pdlidect cu capul Medusei, după care a luat-o cu sine pe
mama sa, în Argos* (5). Acolo a întemeiat oraşul Micene* si a fost venerat ca erou şi
semizeu.
Ovicliu, Metamorfoze, IV, 605 şi urm., V. l şi urm.; Pompei, Casa .familiei Vettius, Casa preotului
Amandus, fresce; Benve-nuto Cel'lini, Perseu, sculptură, Piero di Cosimo, Nunta, lui Per-seu, Tiepolo,
Perseu şi Pegas, Tintoretto, Perseu şi Andromeda, Rubens, Perseu eliberează pe Andromeda, pictură
• PERUN Zeul fulgerului si al trăsnetului şi zeul suprem în mitologia slavă. Avea
înfăţişare umană şi era adorat şi ca protector al războiului şi al semănăturilor. Copacul
consacrat era stejarul.
P7CO Zeu al pămîntului în mitologia romană, fiul lui. Saturn* si. tatăl lui Faun*.
Deoarece a respins-o pe Circe*, aceasta 1-a prefăcut într-o ciocănitoare.
189; Ovicliu, Metamorfoze, XIV,
Virgiliu, l'jtieida, VII, 320 si urm.
.171,
P1GMALION (1) Rege al Ciprului şi sculptor. S-a arătat ostil tuturor femeilor şi a hotărît
să rămînă celibatar. Dar Afrodită* 1-a făcut să se îndrăgostească de o statuie din fildeş,
executată - chiar de el, prototip al frumuseţii
238
feminine, Galateea. Af rodită a dat atunci viaţă statuii şi Pigmalion a luat-o de soţie. Cu
ea, a avut un fiu, pe Pafos*. (2) Rege al Tyrului, fratele Didonei*. L-a ucis pe soţul
acesteia, Siheu*.
Virgiliu, Kneida, I, 347; Ovicliu, Metamorfoze, X, 243 şi urm.; J.-Jăcques Roussoau, George Bernard
Shaw, literatură; Fragois Boucher, Aniello Falcone, pictură
PILADE Fiul lui S.trofiu*. Prieten credincios şi nedespărţit al lui Oreste*. A luat-o de
soţie pe sora acestuia, Electra*.
Frescă la Pompei în Casa lui Olconiu Rufus şi în Casa lui Si-ricus
P1RAM Tînăr din Babilon, îndrăgostit de Tisbe, pe care 'nu o putea lua de soţie, fiindcă
părinţii ei se opuneau.' Hotărînd împreună, într-o zi, să se întîlnească într-un loc neştiut de
nimeni, Tisbe a ajuns cea dinţii. Nu după mult însă, i-a apărut înainte un leu de care,
speriindu-se, a fugit, lăsînd să-i cadă un văl. Leul, cu botul sîngerînd, a lăsat urme de
.sînge şi pe văl. Cînd Piram a descoperit vălul pătat de sînge, a crezut că Tisbe nu mai.
este în viaţă şi s-a .sinucis. Tisbe, revenind la locul întîlnirii, 1-a găsit pe Piram rnort şi s-a
sinucis la rîndul ei.
Ovidiu, Metamorfoze, IV, 55 şi urm.; Giulio Romano, pictură
PIRENE Izvor al .muzelor* pe Acropola* din Corint. Bel-lerofon* a îmblînzit aici calul
înaripat, Pegas*.
PIRENEU Rege al Traciei. A profitat de prezenţa muzelor* în palatul său şi a vrut să le
reţină mai mult, cu forţa. Dar ele, avînd aripi, au zburat. Pireneu, pentru a le urmări, s-a
urcat în vârful unui turn şi a încercat să zboare si el. Dar s-a prăbuşit din înaltul turnului.
PIRITOU Regele lapiţilor*, fiul lui Zeus* şi al Diei* în mitologia romană. A devenit
prieten credincios al lui
239
Teseu* şi acesta 1-a ajutat cînd Piritou a fost atacat de centauri*, care voiau să-i răpească
soţia, pe Hiippoda-mia* (1). La rîndul lui, 1-a ajutat pe Teseu, cînd acesta a vrut să o răpească
pe Elena*. Tot împreună au coborit în Infern, pentru a o scăpa pe Persefona*. Dar Hades* i-a
răstignit pe,,,amîndoi, pe o stîncă. Teseu a fost-eliberat de Heraeles*.
Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 302 şi urm.; Piritou ucide centaurul Euritots, ii-escă la Muzeul Naţional din
Napoli
PIRRA Fiica lui Epimeteu* si soţia lui Deucalion*. Mama lui Ellen*.
Ovidiu, \letamorfoze, I, 350 şi urm. PIRRUS -> NEOPTOLEM
PISISTRATOS Fiul mai mic al lui Nestor*. L-a însoţit pe Telemac*, fiul lui. Ulise*, 'în
călătoria lui de la Pilo, la Sparta.
Homer, Odiseea, III, 36 şi urm., 400 şi urm.
PITI Nimfă* în mitologia greacă, de care au fost îndrăgostiţi Boreas* şi Pan*. Unul din ei a
prefăcut-o într-un pin.
PITIA Preoteasă în templul lui Apollo* din Delfos*. Aşezată pe un trepied acoperit cu pielea
şarpelui Pito, ucis de Apollo, ea se lăsa' în. prada unei stări de exaltare puternică, rostind unele
formule considerate a fi dictate de zeu si socotite drept profeţii.
Imaginea Piliei pe o cupă, operă a pictorului Coclros (sec. V
î.Ohr.), iv/.i la Berlin
PLEIADE Cele şapte fiice ale lui Atlas* (1) şi ale Pleio-nei*: Alcione* (2), Sterope, Merope*
(3), Maia* (1), Elecira,
240
Celena* (2) şi Taigete*. Zeus* le-a preschimbat în stele şi le-a ridicat printre constelaţii,
pentru a le salva de insistenţele lui Orion*.
Ovidiu, Metamorfoze, XII, 293
PLEIONE Fiica lui Oceanus* şi a zeiţei Thetis* (1) in mitologia greacă. A avut de la Atlas* pe
cele şapte pleiade*.
PLEISTOROS Zeul trac al războiului.
PLUTO (l) Zeul bogăţiilor în mitologia greacă, fiul lui Ia-son* şi al zeiţei Demetra*. Era orb
şi îşi împrăştia comorile la .întîmplare. Era reprezentat ca un copil, ţinînd în mînă cornul
abundenţei*. (2) în mitologia romană, fiu al lui Saturn* şi al Rheor, frate al lui lupiter* şi
Nep-tun*. A fost zeul Infernului, corespunzător lui Hades*.
PLEIONE* Fiica lui Oceanus* si a zeiţei Thetis* (1) în mitologia greacă. A avut de la Atlas*
pe cele şapte pleiade*. Homer, Iliada, II, 732, XI, 833 '
PODALISO -> PODAL1R1U
PODARGE Harpie*; iubită de Zefir*, a dat naştere cailor Xantos* şi Balio*, pe care a pus
stăpînire Ahile*. Homer, Iliada, XVI, 150
POLIB (1) Rege al Corintului. L-a primit la curtea sa .şi 1-a adoptat pe Edip*, după ce a fost
părăsit de Laios*. (2) Rege al Tebei* (3), care 1-a găzduit mai mult timp pe Menelau*, după
terminarea războiului troian. (3) Bunicul lui Adrast* (l). • • •
16 — Dicjiona
de mitologie
241
POLI BOT Uriaş* care s-a răzvrătit împotriva lui Zeus*. A fost pedepsit de Poseidon*,
care 1-a preschimbat în-tr-o stîncă.
POLID AMANT (l) Prieten şi-sfătuitor al lui Hector*. A fost unul din eroii troieni. Era
înţelept si poseda si darul prevestirilor. (2) Atlet din Tesalia, dotat cu o putere neobişnuită.
POL/DECT Rege al insulei Serifo, din Ciclade*. După ce a găzduit-o pe Danae* si pe fiul
ei, Perseu*, voind să o ia de soţie pe Danae, 1-a supus la încercări grele pe Perseu, pentru
a scăpa de el pentru totdeauna. Acesta însă, după ce a ucis M-edusa*, 1-a împietrit cu
capul ei.
POLIDOR (1) Fiul lui Cadmos* si al Harmoniei*, părinte al lui Labdaoos*. (2) Cel mai
tînăr fiu al lui Priam* şi al Hecubei*. Cînd acesta a socotit că Trăia* va cădea în mîinile
grecilor, şi-a trimis fiul la Polinestor*, regele Traciei, dar acesta 1-a ucis pe Polidor pentru
a-i lua uriaşa comoară pe care Priam o încredinţase fiului. (3) Fiul lui Hippomedon*, unul
din epigoni*. Virgiliu, Ene-ida, III, 45; Ovidiu, Metamorfoze, XIII, 530 şi urm.
POLIFEM Ciclop*, fiul lui Poseidon* si al Toosei* i-a atras pe tovarăşii lui Ulise* într-o
peşteră şi a devorat sase din ei. Ulise, printr-o stratagemă, 1-a orbit şi, împreună cu cei
rămaşi în viaţă, şi-ia reluat drumul pe mare. Ciclopul a cerut însă ajutor lui Poseidon şi
astfel, Ulise a fost urmărit de mai multe furtuni. Avea o putere remarcabilă, si o statură
gigantică, îndrăgostit de Gala-teea* aceasta 1-a respins, preferîndu-1 pe Acis*. Homer,
Odîw.a, I, 70, X, 106 şi urm.; Virgiliu, Eheida, III, 618 şi urm.; Ovidiu, Metamorfoze,
XIII, 765; fresce la Pompe' în Casa preotului Amandus; la Roma în Cas'a Liviei;
Pellegrin, Tibakli, Annibale Carracci, pictură t
242
POMMNIA Muză* a poeziei lirice si a elocinţei, închipuită ca o matroană cu capul
încununat de perle, dusă pe gînduri.
POLINESTOR Rege al Traciei, căruia Priam* i 1-a încredinţat pe fiul său, Polidor* şi
o parte din comorile Troiei*. Polinestor 1-a ucis, pe Polidor şi şi-a însuşit co-'-morile,
dar a fost răzbunat de Hecuba*.
POLINICE Fiul lui Edip* şi al locastei, frate al lui Eteo-cle*. După plecarea lui Edip din
Teba* (2), cei doi fraţi s-au înţeles să domnească pe rînd. Dar, după un an, Eteocle a pus
"âţăpînire singur pe tronul tatălui lui! Polinice s-a refugiat la regele Adrast* (1), pe a cărui
fiică, Argia*, a luat-o de soţie. A format apoi expediţia celor şapte împotriva Tebei*,
pentru a-si pedepsi fratele, în timpul luptelor, înfruntîndu-se, s-au ucis unul pe altul.
Creon*, unchiul lor, ajuns stăpîn al Tebei, .a interzis înmormîn-tarea trupurilor lor după
datină şi a condamnat-o la moarte pe Antigona*, sora lor, pentru că i-a nesocotit porunca.
Cu ea a murit şi tînărul care o iubea, Emon*, şi care era chiar fiul lui Creon.
POLIPEMON -+ PROCUST
POLIPOETE Fiul lui Piritou* şi al Hippodamiei* (1); a fost comandantul tesalienilor în
războiul Troiei*. Homer, IHada, II, 740
POLIS Prevestitor vestit si medic din Grecia. A fost identificat chiar cu Asclepios*. L-a
readus la viaţă, printre alţii, pe Glaucos* (2), care murise sufocat într-un butoi cu miere.
243
POL1T Fiul lui Priam* si al Hecubei*. A fost uois de Pir-rus*, în ajunul căderii Troiei*. (2)
Tovarăş al lui Ulise. Homer, lliada,'II, 791 şi urm., XIII, 533 şi urm.; Homer, Odiseea, X, 224
POLIXENIA Fiica lui Priam* şi a Hecubei*. A fost iubită de Ahile*, cu care urma să se
căsătorească, dacă Paris* nu i-ar fi ucis pe fratele ei. Fiul lui Ahile, Neop-tolem*, a jertfito
pe Polixenia pe mormîntul tatălui .lui. După o altă versiune, Polixenia nu a putut
supravieţui morţii lui Ahile şi şi-a luat singură zilele, chiar în tabăra grecilor.
Euripide, Troienele şi
Ovidiu, Metamorfoze, XIII, 848 si urm,; Hecuba; Seneca, Troadele
POLLUX -> DIOSCURI
POMONA Zeiţa fructelor si a grădinilor în mitologia romană. După ce i-a respins pe toţi
admiratorii săi, s-a hotărît să-1 accepte pe Vertumnus*, care i s-a prezentat mai întîi sub
înfăţişarea unei bătrîne, apoi, după ce a cucerit-o, sub aceea a unui tînăr care i-a plăcut si
cu care a acceptat să se căsătorească. A avut un templu pe via Ostiense din Roma.
Ovidiu, Metamorfoze, XIV, 623; Rubens, Pomona şi Ceres, pictură
PONTOS Personificare a elementului marin în mitologia greacă. Navigatorii greci dădeau
acest nume şi Mării Negre, zicîndu-i Pontul E ixin. Ovidiu, Trixtia şi Epixtulae e.x Ponto
POREV1TH Divinitate slavă adorată în zona Mării Baltice, protectoare a războaielor. Era
reprezentată cu sase capete şi purtînd felurite arrne.
244
PORTUNUS Divinitate romană arhaică, protectoare a cheiurilor si porturilor, ca şi a depozitelor de
cereale, transportate pe Tibru şi- pe mare. Serbările dedicate lui se numeau Porturialii şi se
organizau la 17 august. Avea un templu la Ostia (portul Romei) si pe Tibru, în Forul Boariu.
POSEIDON Zeul mării în mitologia greacă, corespun-zîndu-j zeului roman Noptun*. Tatăl '1111
era Cronos* şi mama, Rhea*. împreună cu soţia lui, Amfitrita*, locuia într-im palat pe fundul
mării si, de acolo, stăpînea mările şi oceanele cu tridentul. Provoca cutremurele,: furtunile de pe
mare, ca şi erupţiile vulcanilor. Ocrotea marinarii destoinici, pescarii şi pe cei ce doreau să
cunoască marea, cu bune intenţii. A construit Troia*, împreună cu Apollo*. în cinstea lui se
organizau Jocurile istmice, în istmul Corintului, îi erau socotiţi sacri delfinul şi pinul (fiindcă din
lemn de pin erau construite corăbiile); era reprezentat, ca un bărbait atletic cu barbă, coroană si
trident în mînă.
Homer, lliada, VII, 452 şi urm.; mozaicuri, vase, fresce la Pompei
POTAMEIDE Nimfe* ale mărilor.
PRIAM Ultimul rege al Troiei*, fiul lui Laomedon*. A avut ca soţie, mai întîi pe Arisbea*, apoi pe
HecutJa*. Printre fiii lui erau: Hector*, Paris*, Elenos*, Deifob*, Polit*, iar printre fiice:
Cassandra*, Creusa*, Polixenia*. Cînd fiul cel mai drag, Hector, a fost ucis de Ahile*, s-a_ dus el
însuşi la tabăra greacă, pentru a-1 îndupleca pe erou să-i elibereze trupul, dorind să-1
înmormînteze după datina strămoşilor. A fost ucis în timpul incendiului Troiei, de Pirrus*.
Homer, lliada, XXIV, 143; Virgiliu, Eneida, II, 501 şi urm.; un relief în Casa del Larario, din Pompei; Priam
şi Eleni, pictură veche pe o farfurie, în Muzeul Naţional din Tarquinia.
245
'PR1AP Fiul lui Dionisos* si al Afroditei*, zeul fertilităţii, al dmpurilor si al pădurilor în mitologia
greacă. A fost adorat în mod egal în Grecia si în Italia, ca zeu rustic, I se ofereau ofrande de grîu,
rniere şi struguri.
PROCA Regele oraşului Alba Longa*, tatăl lui Amuliu*
şi al lui Numitor*.
Virgiliu, Kne.ida, VI, 767; Titus Livius, Ab urbe condita, I, 3, 9
PROCI Pretendenţii Penelopei* în timpul absenţei lui Ulise* din. Itaca*. La întoarcere, acesta
i-a ucis pe toţi.
PROCRI Fiica lui Erehteion, rege al Atenei, soţia lui Cefalos*. Urmîndu-si. soţul la o vînătoare, sa
ascuns în pădure, iar Cefalos, luînd-o drept un animal sălbatic, a ucis-o cu o săgeată. Cînd si-a
văzut victima, s-a sinucis la rîndul lui. Piero di Cosimo, Moartea lui Procri, pictură
PROCUST, DAMAST sau POLIPEMON Tîlhar grec. Trăia în vecinătatea localităţii Eleusis*. Pe
călătorii care treceau pe meleagurile lui îi tortura întinzîndu-i pe un pat de dimensiuni contrare
lungimii lor; pe cei scurţi îi punea pe un pat lung si. îi lungea pînă ajungeau la lungimea patului;
pe cei înalţi îi tăia, pentru a fi scurţi cît pa'tuj. ales înadins. A fost ucis de Teseu*, după ce 1-a
chinuit si pe el cu o asemenea tortură. Ovidiu, Metamorfoze, VII, 438
PROMETEU Fiul lui lapet* şi al unei Asiei* în mitologia greacă, fratele lui Atlas* (1) şi al lui
Epimeteu*; după nume, „cel prevăzător". Cînd Zeus* a vrut să distrugă omenirea prin apă,
Prometeu 1-a sfătuit pe fiul lui, Deu-calion*, să construiască, o corabie şi să înfrunte astfel
potopul. După o altă versiune, Prometeu a creat primul* om din humă si, împreună cu Atena*, a
răpit din cer
246 .
I focul şi 1-a oferit" oamenilor şi o dată cu el, si bunăstarea. Dar pentru a-i pedepsi pe oamenii
cărora Prometeu le-a făcut acest bine, Zeus* a trimis-o pe pămînt pe Pandona*, care a răspîndit
din cutia ei toate nenorocirile, iar pe Prometeu 1-a înlănţuit cu muntele Caucaz timp de 30 de ani.
în fiecare zi un vultur îl devora ficatul, care se refăcea în timpul nopţii. După 30 de .ani, Zeus* 1-a
trimis pe Heracles* să omoare vulturul si 1-a eliberat pn Prometeu, pe care 1-a luat în Olimp* (l,).
Prometeu reprezintă astfel forţa inteligenţei care 1-a eliberat pe om de ignoranţă si sclavie, ca şi
impunerea geniului si a semnificaţiei lui sociale, focul fiind folosit de toţi fără excepţie.
Suferinţele îndurate de Prometeu, deci de geniu] activ, dinamic, temerar, sînt inseparabile de măreţia
acestuia, care luptă împotriva opresiunii şi prejude-i căţilor de orice fel.
Hesicul; Kschil, Prometeu înlănţuit; Platon, Protagoran; Goethe, Promcthc-ux; P. B. Shelley, Prometeu
descătuşat; V. Kftimiu, Prometeu, dramă; .sculpturn-relief pe frontonul Parteonului clin Atena, protagonist
pe sarcofage, teracote, basoreliefuri; Nicolas Adam, sculptură la Luvru; Tiziun, pictură
PROSPERPINA *-+ PERSEFONA
PROTESILAOS Fiul lui Ificlu* din Tesalia. A fost primul grec ucis de troieni în războiul împotriva
Troiei*, aşa cum prevăzuse un oracol* celui care va coborî primul de pe corabie pe pămînt. Soţia
lui, Laodamia* (2), 1-a iubit atît de mult, încit ,ncputîndu-i supravieţui s-a sinucis. Ovidiu,
Metamorfoze, XII, 68
PROTEU Divinitate marină de origine greacă, fiul lui Poseidon* sau al lui Oceanus* si Thetis*
(1). A avut darul de a lua orice înfăţişare. Bun prevestitor, nu spunea cele ştiute, decît dacă era
forţat. Menelau* a reuşit să afle de la el că va ajunge cu. bine în patrie. Homer, Ocjzsccn, IV,
384'şi urm., 450 si urm,
247
PROŢOGENIA Fiica lui Deucalion* şi a Pirrei*.
o
PSYCHE Personificare a sufletului uman la greci. Frumuseţea ei a 'trezit invidia
Afroditei*, care 1-a trimis pe Eros* cu misiunea de a o face să se îndrăgostească de un om
urît. S-a îndrăgostit însă chiar el de ea şi, conform înţelegerii dintre ei, nu se întîlneau
decît noaptea, el interzicîndu-i să-i vadă chipul, condiţie a fericirii lor. Dar curiozitatea
tinerei Psyche a fost mai presus de orice voinţă si astfel, într-o noapte, încâlcind legămîn-.
tul, a aprins un opaiţ, la a cărui lumină a zărit prea-frumosul chip al tînărului. în .acea
clipă Eros a si dispărut; Psyche 1-a căutat în lung si în lat pmă cînd zeii, înduplecaţi, i-â'u
îngăduit să-'l revadă şi să fie primită printre nemuritori, lîngă cel iubit. Mitul Amor (Eros)
si Psyche este un simbol al vieţii intime, al înţelegerii si neînţelegerii între doi tineri, două
fiinţe, care trebuia să se supună unor legi stabilite în comun si peste care nu se poate
trece. A fost cunoscut si în vechea Indie prin povestea lui Urvaci şi Pururava, ca şi lumea
celtică.
Platon, Simposion şi Fedru; Coccaccio, Ge.ne.aloyia zeilor de. .seamă; M, M! Boiardo, Angelo
Firenzuola, G. B. Marino, Ippo-lito Pindemonte, Giovanni Pr'uti, Giovanni Piscoli; Jean de la Fontaine,
roman; Moliere în colaborare ou Philippe Quinault si Pierre Corneille, o tragedie balet pentru muzica
lui Lully; o tragedie atribuită lui Thomas Corneille, pe muzică de Lully; Alessandro Scarlatti,
Benedetto Marcello, Cesar Frank, muzică; Psyche ţinînd în braţe pe Amor, Muzeul Naţional din
Napoli; fresca lui Rafael în Palatul Farne.sina din Romn; Giulio Romano îa Palatul Ceaiului clin
Mantova; Corrt'ggio, Francesco Salviati Creuze, Antonio Canova, sculptură


QUANTE CONGO Veche divinitate chineză, care, pentru prima dată, a adunat pe
oameni în oraşe.
QUAN-WON Zeul protector al apelor şi peştilor în mitologia japoneză. Avea un templu
uriaş, Miuco.
QUENEVADI, Zeu indian, cu capul de elefant, cu patru braţe lungi si un pîntec enorm!
QUETZACOATL Una din cele mai de seamă divinităţi din mitologia mexicană. A învăţat
pe indigeni meşteşugul cioplirii pietrelor şi al prelucrării metalelor.
QUIRINALII Serbări celebrate la Roma, la 17, februarie, în cinstea lui Romulus*.
QUIRINUS Divinitate italică arhaică (laţ. quiris, suliţă). Identificată cu Romulus* si cu
Marte*. A dispărut de'pe pămînt în timpul unei mari furtuni. Virgiliu, Eneidn, I. 292

Dictionar mitologie - Litera O

OCEANIDE Nimfe* ale mărilor, fiicele lui Oceanus* şi ale lui Thetis* (1).
OCEANUS Fiul lui Uranus* si al Geei*. Personificare a oceanului sau a marelui rîu care
înconjoară lumea şi din care, în fiecare zi, apar Soarele, Luna* şi stelele. Soţia lui era Thetis*
(1), fiicele lor erau oceanidele*.
OCHILĂ Erou din basmele româneşti, avînd capacitatea .de a vedea pînă în fundul mării sau
în înaltul cerului,
OCIROE Fiica centaurului* Chiron*.si a nimfei* Hari-clea. S-a socotit suficient deinspirată
pentru a fi prevestitoare, iar Apollo*, pentru cutezanţă, a proschim-bat-o într-o
iapă. Ovidiu, Metamorfoze,• II, (î.'ilî ;;,i urm.
OCNO Fiul Tibrului şi al zeiţei Manto; întemeietor al
oraşului Mantova. L-a ajutat pe Enea* împotriva ri.ilii-
Jilor*.
Virgiliu, Kneida, X, 198
ODIN, WOTAN sau WODON Zeul cel mai iinporl-ant din mitologia scandinavă, creatorul
lumii, personificare a soarelui şi a timpului. Zeu al războiului, al magiei şi al in-
• ' ' 219
spiraţiei poetice. El primeşte în Walhalla* pe toţi eroii morţi în lupte. Este reprezentat pe un
cal cu opt -picioare, cu o lance în mînă şi cu doi corbi pe umeri.
Sculptură de -A. E. Freund
ODISEEA Poem grec, în 24 de cînturi, operă a lui Ho-mer, care expune peripeţiile lui Ulise*
(Odiseu) după terminarea războiului troian şi întoarcerea lui in patrie, Itaca*.
ODITE (l) Centaur* ucis în timpul luptelor dintre centauri şi lapiţi* de către Mops*. (2) Unul
din fiii lui • He-ratl.es* şi .ai Deianirei*.
OEGHIR Zeul oceanului în mitologia nordică.
OETA Munte în Tesalia, pe care a murit Hercule*, ucis de Deianira*, fără voîa ei. Trupul lui a
fost incinerat pe acest munte.
OFELTIOS Unul din comandanţii greci în războiul împotriva Troici*; a fost ucis de Hector*.
OFIODAMA Numele zeului mării în mitologia japoneză, \vnerat împreună cu Daikoka*.
minarea războiului împotriva Troiei*. (2^ Una din fiicele Niobei*.
OICLEU Tatăl lui Amfiaraif; a luat parte la expediţia lui Heracles* împotriva lui
Laomedon*, regele Troiei*.
OILEU Regele Locridei. A luat parte -la expediţia argonauţilor*. A fost tatăl lui Aiax*
şi Medon.
OLEN Poet si preot al lui Apollo*, autor al imnurilor dedicate acestui zeu în timpul
serbărilor de la Delfos*.
OLIMP (1) Munte din Tesalia (2918 m), pe care, după
(mitologia locală, se afla lăcaşul lui Zeus*. Este aproape imposibil de escaladat, iar vîrful lui
se pierde în nori. Tot aici trăiau şi ceilalţi zei. (2) Cîntăreţ din flaut, inventator al acestui
instrument. A fost instruit de Pan* sau le Marsyas*.
OLIMPIA Oraş în Peloponez, în văile rî uri lor Alfeu* şi Cladeu, în care aveau loc la fiecare
patru ani, în solsti-ţiu de vară, Jocurile olimpice. Regiunea era plină de temple, printre care
templul lui Zeus*, si o statuie uriaşă a acestuia, operă a lui Fidias, una din minunile lumii*.
OMAN -> AMAN
OG1GE Fiul lui Poseidon*, rege legendar al Beoţiei, înainte de potopul din vremea lui
Deucalion*. A fost mai marele titanilor"', în timp ce aceştia s-uu războit cu olim-pienii.
OG/G//1 (1) Insula nimfei* Calipso*. Aici a fost reţinut Ulise* mai multă vreme, în drum
spre patrie, după ter-
O-MEI Zeul focului în mitologia chineză, reprezentat ca un tînăr seducător, foarte
frumos.
OMORCA La caldeeni, femeie-divinitate care a stăpîrîit monştrii haosului*. Zeul Bel* a
împărţit-o în două: una a format cerul şi cealaltă, pămîntui.
220
221
ONDERAH întunericul infernal în. mitologia vedică. Aici zeul Siva*, întocmai ca Zeus* din
mitologia greacă, arunca duhurile inferioare.
ONFAL Era numit astfel templul lui Apollo* din Del-fos* (gr. buricul pămîntului). în acest templu
se afla o piatră în formă de ou, venerată ca centru al pămîntului.
ONFALE Regină a Lidiei, căreia Heracles* i-a fost sclav timp de trei ani, pentru că 1-a ucis pe Uit,
arcaş neîntrecut, prieten al lui Apollo'"" într-un acces de furie. Regina 1-a silit să poarte vesminte
de femeie. Heracles a 'avut de la regină.un fiu, pe Agesilati* (2).
ONOCENTAURl Monştri jumătate oameni, jumătatâ măgari în mitologia greacă. Klianus
Claudius, 'Istoria animalelor
ONUAVA Divinitate galică cu atribute asemănătoare acelora ale zeiţei Venus*.
.OPE, OPOS sau OPI (1) Divinitate sabină protectoare a nou-născuţilor, identificată apoi de
romani cu zeiţa Ce-rcs*. Templul ei se afla în Forul roman, lîngă acela al lui Saturn*, a cărui soţie
era. Un alt sanctuar se afla pe Capitoliu*. (.2) Nimfă din suita Dianei*.
Virgiliu, K acida, XI, 532; Titus Livius, Ab urbe condita, XXXIX, 22,. 4
OP/ -». OPE
OPOS ~> OPE 222
ORACOLE Sanctuare, temple sau altare, în care o divinitate îşi făcea cunoscută hotărîrea, celui
care întreba. fie direct, fie prin intermediari: preoţi, profeţi. Printre cele mai importante: oracolul
din Dodona*, al lui Zeus*, cel din Delfos*, al lui Apollo* si cel din Epidaur*, al lui Asclepios*.
Sub numele de oracol, se înţelegea atît locul în care se făcea legătura cu. divinitatea invocată, cît si
hotărîrea acesteia.
ORBONA Zeiţă romană, invocată de familiile care nu aveau _ copii.
ORCO Zeu roman arhaic care personifica moartea; era înfăţişat ca un geniu* sau demon* cu
aripile negre - şi înarmat cu o coasă. Mai tîrziu, a fost identificat cu Infernul lui Pluto*: regiune
subterană, lăcaş al celor care părăseau viaţa lumească.
ORE Nimfe*, fiice ale lui Zeus* şi ale zeiţei Temis*, zeiţe ale ordinai, ale naturii, anotimpurilor şi
ploilor. Au fost identificate cu graţiile*' şi împodobite cu flori şi fructe.
Homer, Jliadei, V, 749 ţi urm.; vasul l'Yaneois clin Muzeul Arheologic din Florenţa; picturi do HotticelJi,
Guido Reni ele.
ORESTE Fiul lui Agamemnon* şi al Glitemnestrei*. Cînd tatăl lui a fost ucis de Clitemnestra,
propria-i soţie, si de iubitul acesteia, Egist*, Oreste, copil încă, a fost dus de sora lui mai mare,
Electra*, în Focida, la unchiul lui, Strofiu*. Aici 1-a cunoscut pe Pilade*, care i-a devenit prieten
nedespărţit. A fost soţul Hermionei*, pe care mai apoi i-a răpit-o Pirrus*. Oreste, pentru a se
răzbuna pe acesta, 1-a denunţat poporului din Delfos* că a prădat templul lui Apollo*. Oreste a
murit ucis de şarpele pe care îl -ţinea la sîn după ce şi-a ucis mama, pe Clitemnestra.
Kschil, Orestiada (Agamemnon, Coeforcle şi Eumenidc.le); Sofo-cle; Electra; Euripide, Electra, Oresle,
Ijigenia in- Taurida; Vol-
223
taire, Ore.ste; Vittorio Alfieri, Oreste; Goethe, Ifigcnia; Hugo von Hoffmannsthal, Klectra; Jeah-Paul
Sartre, Muştele, C. W. Gluck, Ifigenia în Taurida; Richard Strauss; Klectra, muzică; fresce în Casa lui
Olconiu Rufus, Casa Centaurului, Casa lui Pinariu Ceriale etc., din Pompei
ORFEU Fiul muzei* Caliope* şi al lui Eagru*, regele Tra-ciei, cîntăreţ din liră, primită în
dar de la Apollo*. Cîn-tecul lui fermeca oamenii;' îmblînzea animalele şi natura
dezlănţuită. Cînd Euridice*, soţia lui, a fost muscată de un şarpe, el a coborît în Infern şi a
înduioşat cu cîn-tecul lui pe însăşi Persefona*, care i-a redat-o pe Euridice, cu condiţia să
nu se întoarcă s-o privească, pînă' ajunge pe pămînt. Nerăbdarea i-a fost însă mai puternică,
în clipa cînd şi-a întors privirea spre ea, Euridice a dispărut pentru totdeauna.
Zadarnică a fost după aceea orice încercare de a o redobîndi din împărăţia morţii. Revenit
singur pe pămînt, a fost sfîşiat de menade*, . pe muntele Rhodope, furioase că Orfeu nu le
acorda nici o atenţie. Capul şi lira aruncate în mare, spune legenda, ar fi ajuns pînă în
insula Lesbos, devenită de atunci leagănul poeziei. Mitul lui Orfeu simbolizează poezia
desăvîrşită care transformă natura în cultură; poezia devine astfel un mijloc civilizator,
.euforic, vital.
Ovidiu, Metamorfoze., XI; Virgiliu, Georgicelc; Angelo Poliziano, .Povestea lui Orfeu; Lope de Vega,
Soţul cel mai sever; Calderon de la Barca, Divinul Orfeu, Vincenzo Monti, Muxcarada; Giuseppe
Parini, Durerea lui Orfeu; Gabriele D'Annunzio, Claudio Monte-• verdi, C. W., Gluck, Joseph Haydn,
Franz Liszt, Jacques Offen-bach, E. Krenk, muzică; Giovanni Bellini, Dossi Dosso, Tinto-reto, Rubens,
Brueghel, Jean Corot, Eugene Delacroix, pictură; Jean Cocleau ţi Marcel Canns, film
ORFISM Cult dedicat poetului Orfeu*; propovăduia puritatea, castitatea şi renaşterea în.
toate sensurile. Reîncarnarea era, de asemenea, una din credinţele doctrinei. Imnurile
orfice, înţelese, se pare, numai de către iniţiaţi, conţineau întreagă această concepţie,-
manifestată în timpul ritualului legat de misterele ce purtau numele poetului.
224
ORION Uriaş din Beoţia, care a fost continuu pe urmele pleiadelor* pînă cînd Zeus* 1-a
preschimbat într-o constelaţie. A iubit-o'pe Aurora*, fapt pentru care Diana*, din ură, 1-a
ucis prin muşcătura unui scorpion. Zeus* 1-a preschimbat şi pe el într-o constelaţie*
Scorpion.
ORITIA (1) Fiica lui Erehteu, rege al Atenei, şi al Dio-g'enici. A fost, răpită de Borcas* şi
i-a dat acestuia doi fii, pe Calai* si pe Zete*. (2) Nereidă* care conducea vîntu-rile în
toate .direcţiile.
Ovidiu, ''Metamorfoza, VI, 683
ORMUZD sau AH.URA MAZDA Divinitate supremă în .mitologia persană, simbolizînd
binele în toate formele lui, stăpmul înţelept, suprema puritate, justiţia însăşi. Cîndva, el va
învinge pentru totdeauna pe zeul răului, Angra-Mainyu*.
'O ROS Zeu egiptean, fiu al lui Osiris* si Iris*, care simboliza soarele. Lecuia toate bolile.
OUTREEA. Regină a amazoanelor"-', care a avut de la Arc's* două fiice:
Pentesilea* si.HippoliUr.
OSIRIS Zeu egiptean al vegetaţiei şi al Nilului, fiu al zeului pămîntului, Geb*, şi al zeiţei
cerului, Nut. Soţia lui a fost Isis*. Era reprezentat ca o mumie, avînd în mînă un bici sau
un toiag. A fost un simbol luminos al ['omenirii, erou civilizator,, protector al ordinii si al
justiţiei.
OTO Fiul lui Alou şi frate al lui Efiulte*, titani* care s-au răzvrătit împotriva lui Zeus*.
După alţii, a fost unul din binevoitorii omenirii.

Dictionar mitologie - Litera N

NAIADE Nimfe* ale rîurilor şi izvoarelor, unde îşi aveau şi sălaşul (gr. naides, cele ce
înoată). Li se atribuia darul profeţiei si acelea al generozităţii. De obicei îl însoţeau pe
Pan*, pe Dipnysos* si pe Artemis* etc.
Naiade-, sculptură antică, la Luvru
N AIDE (l) Mama centaurului* Chiron* sau după alţii, a zeului.marin Glaucos* (1). (2)
Nimfă* care 1-a iubit pe păstorul Dafnis* (1), fiul lui Hermes*. A fost păcălită de el şi i-a
luat vederea.
NAMTAR Divinitate infernală în mitologia babiloniană, care aduna toate bolile şi apoi le
împrăştia pe pămînt.
NANEA Divinitate persană, asimilată zeiţei Diana* din mitologia romană.
NANNAR Zeu lunar-în mitologia babiloniană, adorat în oraşul Ur, sub numele de Sin*.
NAPEE Nimfe* ale luminişurilor din păduri, ale livezilor, văilor, iubitoare de singurătate,
în mitologia greacă.
NARCIS Fiul zeului Cefis* şi al nimfei* Liriope*. A fost adorat de nimfa Eco*, pe care a
respins-o, iar ea si-a luat
212
N A RED A Divinitate vedică, asimilată de greci cu Mercur*; ca şi acesta, a fost
mesagera zeilor.
NAUPLIU (1) Fiul lui Poseidon* şi al Amimonei*, întemeietor al oraşului si portului
Naupliu, din golful Ar-. gosului (5). (2) Rege al Eubeei. După ce fiul lui, Palamed*, a fost
ucis de greci în războiul Troiei*, el s-a răzbunat, aprinzînd focuri pe stîncile din insula pe
lîngă care au trecut corăbiile grecilor la întoarcerea lor spre casă, fă-cîndu-le astfel să se
rătăcească şi să naufragieze. Tot el a trimis mamei lui Ulise*, Anticlea*, vestea că fiul ei a
pierit în luptă.
NA.USICA Fiica lui Alcinou*, regele feacilor*, şi- a reginei Arete*. între ea şi Ulise* s-a
înfiripat o idilă. Ea 1-a condus pe Ulise la palatul tatălui său, cînd acesta a naufragiat pe
ţărmurile Feaciei.
Homer, Odiseea, VI, 17 şi urm.; VII, 2 şi urm.; 290 şi urm.; VIII, 457 şi urm.; Aleman (soc. VII î.C'hr.),
Sofocle, Goethe, poeme; pictură în pinacoteca Acropolei; Massimo D'Azeglio, pictură
NAUSINOU Fiul lui Ulise* şi al nimfei* Calipso* sau al lui Ulise si al Circei*.
NAUSITOU Fiul lui Poseidon* şi al Peribeei*; regele feacilor*, stabilit în insula Scheria.
Homer, Odiseea, VII, 56 şi urm.
fost
213
,NAXOS Insulă unde Teseu* a părăsit-o pe Ariadna*; tot aici, mai .tîrziu, a descoperit-o
Bachus*, care a luat-o în cortegiul lui, şi apoi de soţie.
Richard Stauss, Ariadna la Naxos, operă lirică
NEBO Zeul elocinţei si al scrisului la asiro-caldeeni. A mai fost venerat ca zeul sau
patronul preoţilor, odinioară posesori ai ştiinţelor exacte: fizica şi astrologia etc. Pe
tăbliţele lui, avea scrisă soarta tuturor oamenilor.
NEFELE Nimfă* în mitologia greacă, mama lui Frixus* şi a Ellei*, pe care i-a apărat cu
îndîrjire împotriva mamei lor vitrege, Ino*. După unii, a fost zeiţa norilor.
NEITH Divinitate egipteană, protectoare a războiului şi a oricărui fel de lupte. Grecii au
asimilat-o cu Atena*.. Ovidiu, Metamorfoze, II, 689
NEMEEA Vale din Argos* (5), în care Argos (2) „a pă-zit-o pe Io* şi în care Hercule* a
ucis leul. Tot aici se celebrau Jocurile nemeene în cinstea lui Zeus*, din. trei în trei ani.
NEMEŞI S Zeiţa, dreptăţii si mitologia greacă.
pedepsirii duşmanilor în
NENIA Zeiţă care veghea pe cei morţi în mitologia romană. De aici, numele poeziilor sau
al cînteeelor rostite la înmormântări sau chiar numele bocitoarelor.
trodus de greci în cetate. L-a ucis pe Priam*, regele Froiei, şi a aruncat pe Astianax*, fiul
Andromacăi*, de pe ziduri. A fost ucis mai. tîrziu de Oreste*, iar după alţii, şi-a găsit
moartea, fiindcă a prădat templul lui \pollo* din Delfos*.
Sofocle, Euripide; Virgiliu, Bneida, II, 489, III, 328 şi urm.; Neoptolem ucis de Oreste, frescă
pompeiană
NEPTUN Zeul roman al mării şi al apelor (corespunzător zeului Poseidon* în mitologia
greacă). La Roma, avea un templu lângă Circul Flaminius în Cîmpul lui Marte. Serbările
închinate lui, Neptunalii, erau celebrate. la 21 iulie. La greci a fost mult mai popular. Era
reprezentat ca şi Poseidon, ca un bărbat viguros, ţinînd în mînă un trident. Paolo
Veronese, P. Tibaldi etc,, Ncptun, pictură
NEREIDE Cele 50 de nimfe* ale mării, fiice ale lui Ne-reu*, şi ale lui Doris*. îi. protejau
pe marinari si le făceau călătoria plăcută, îl însoţeau pe Poseidon* si pe Amfitrite*.
Imaginea lor este frecventă în arta antică, în fresce şi în sarcofagele romane, mozaicuri,
monumente funerare, fîntîni etc.
Jean Jouvenet, Cea mai frumoasă dintre nereide, Thetifs, pictură
NEREU Zeu al mării si tatăl nereidelor* în mitologia greacă; îşi avea regatul în Marea
Egee si îi ajuta pe marinari în toate acţiunile lor. Tot el i-a indicat lui He-r'acles* drumul
spre grădinile hesperidelor*.
NEOPTOLEM sau PIRRUS, Fiul lui Ahile* si al Deida-miei*. A avut un cuvînt în
războiul împotriva Troiei*, fiind unul din eroii greci ascunşi in calul de lemn. in-
214
NESTOR'Fiul lui Neleu şi al lui Ciori* (2), rege al regiunii Pilos (Peloponez). Aciuat
parte la vînătoarea porcului mistreţ în Calidonia* şi la expediţia argonauţilor*, iar la
215
sfîrsitul vieţii, cu înţelepciunea sa, la războiul Troiei*, de partea grecilor.
omer, lliada, II, 370 şi urm., IV, 293 si urm., Odiseea, III, 157 şi Urm., 343 şi urm.
NEXUS Centaurul* care i-a dat Deianirei* un .talisman cu intenţia de a-1 ucide pe
Heracles*. Acesta, cînd a luat-o de soţie pe Deianira, a avut surpriza de a o vedea iubită si
de Nexus, rnotiv pentru care 1-a ucis. înainte de a muri însă, Nexus a vrut să se răzbune
cu ta-.lismanul otrăvit dat Deianirei si şi-a' atins scopul.
Ovidiu, Metamorfoze, IX, 98 ,şi urm.; frescă în Muzeul, Naţional din Napoli; Louis Sylvestre, JVe.ru.v o
răpeşte pe Deianira, pictură; Giambologna, sculptură
NICOMAH Fiul lui Macaon*, tămăduitor al multor boli. A fost venerat ca un zeu.
NIFELHEIM Lumea de dincolo, a celor morţi, în mitologia nordică. Aici ajungeau
sufletele celor ce mureau de, moarte naturală; în Walhalla*, în schimb, ajungeau sufletele
eroilor căzuţi în lupte.
NIKE (gr. victorie) Personificarea victoriei. După He-siod, era sora lui Zelos (Ambiţia),
Kratos (Forţa) şi Bia (Violenţa). La Atena a fost identificată cu zeiţa Atena* însăşi,
reprezentată fără aripi (gr. apteros). Atît romanii cît şi grecii şi-au închipuit-o ca pe o
tînără purtînd aripi larg deschise.
Nike din Samotrace, la Luvru; Victoria, la Muzeul clin Brescia, operă romană din secolul I
NIMFE Fiice ale lui Zeus*, care populau apele, pădurile şi cîmpiile. Reprezentau forţele
elementare ale naturii, personificări feminine ale acestof elemente, prezente în imaginaţia
oamenilor, cu care ei populau natura pentru
216
a o. umaniza. Au dat, după legendă, rţaştere unor. eroi ca Ahile*, Heracles* etc., existenţa
lor fiind totdeauna l agată de aceea a marilor zei.
NIOBE Fiica lui Tantal* (1) şi soţia lui Amfion*, regele Tebei* (2). A arătat o trufie
necugetată faţă de zeiţa Hera*, mîri'drindu-se cu cei şapte fii şi cele şapte fiice ale ei,
Hera avea numai doi: pe Apollo* şi pe Artemis*; Hera a pedepsit această aroganţă,
punîndu-i pe Apollo şi pe Artemis să-i ucidă pe toţi copiii, într-o singură zi. De durere,
Niobe a devenit stană de piatră. Stînca, se spune, ar exista si astăzi, pe muntele Sipil,
lîngă Mag-nesia, în Asia Mică, şi reprezintă o femeie aşezată pe un tron.
Homer, lliada, XXIV, 611 si urm.; Eschil; Sofocle"; Ovidiu, Me-tamorjoze, VI; imagine pe un vas al
argonauţilor, de la Luvre (435 î.C'hr.); sculptură antică, sec. IV î.Chr. la Uffizi, din Florenţa.
NOAPTEA Personificare în , mitologia greacă, considerată soţia lui Ereb* "(1). Virgiliu,
Eneida, V, 721
NODON Divinitate celtică, avînd aceleaşi atribute, cu zeul grec Marte*..
NORET sau NORVET Personificare a,cerului la egipteni, inferioară divinităţii Hathor*.
NORVET -•> NORET
NUMA. POMPIL1U Al doilea rege al Romei. După legendă, a fost sfătuit în toate
reformele lui de nimfa* Egeria*.
217
NUMIC1US Rîu în care a dispărut în mod misterios Enea*.
NUMITOR Regele oraşului Alba Longa*, tatăl vestalei Rhea Silvia*. A fost ajutat să-şi reia
domnia de cei doi nepoţi, Remus* şi Romulus*. Titus Livius, Ab urbe condiţa, l, 3;
Virgiliu, Eneida, VI, 768
NUSKU Divinitate a focului în''mitologia asiro-caldeea-nă. Personifică focul ca mesager al
oamenilor către zei, rnai ales cînd focul este folosit pentru jertfe.

Dictionar mitologie - Litera M

MAIESTA (1) Zeiţă italică, identificată cu .Maia* (1). (2) A fost soţia lui Hefaistos*, înaintea
Afroditei*.
MĂ Divinitate a vechii Li di i, corespunzătoare zeiţei Rea Silvia* a romanilor sau o Magna M'ater.
Bachus* ,a fost educat de o discipolă a ei.1
MAAT Zeiţa adevărului şi a justiţiei în mitologia egipteană.
MANA GENETA --> GENETA
MANI Sufletele morţilor sau umbrele lor, la romani, socotite divinităţi. Ele continuau să exercite o
influenţă asupra celor rămaşi în viaţă. Erau, în general, considerate spirite sau duhuri bune,
binevoitoare, în cinstea lor erau organizate serbări numite Parentalii sau Feralii.
MAC AON Fiul lui Asclepios*, educat de centaurul* Chi-ron*. A fost, ca si tatăl, lui, un medic
desăvîrşit. La războiul împotriva Troiei*, a comandat, împreuna cu fratele său, un grup de
tesalieni. Ilomer, lliadci, II, 732; IV, 193 şi urm.; XI, 506 şi urm.
MĂCAR Unul din fiii soarelui şi ai nimfei* Rodi, care, după ce. a luat parte la omorîrea unuia din
propriii lui fraţi, s-a refugiat în insula Lesbos.
MANTOS (1) Fiica lui Tiresias*, profetul din Teba* (2). Cînd cetatea a fost cucerită de egipteni, ea
a fost dusă la Delfos*, pentru a servi oracolul* lui Apollo*. Acolo a dat naştere lui Mops*. (2) Zeu
etrusc, faimos profet, întemeietor al oraşului Mantova.
Virgiliu, Kneida, X, 199
MANTURNA Divinitate romană protectoare a soţiilor si a familiilor.
MACAREU (1) Fiul lui Eol*, care s-a îndrăgostit de sora sa, Canace*, trecînd peste
legile îngăduite. (2) Unul din. tovarăşii de călătorie ai lui Ulise*. Ovicîiu, Metamorfoze., XIV, 159
.
'MAGI Preoţi persani cu puteri politice, capabili, unii, de profeţii şi vindecări de boli.
MAÎA (1) Pleiadă* în mitologia greacă, fiica lui Atlas* (1) si a Pleionei*. A fost iubită de Zeus*,
căruia i-a dat pe
196
MARDUK Divinitate babiloniană, legată de facerea lumii, după victoria repurtată asupra
monstrului Tiamat*.
*
MAR/CA Nimfă* italică, soţia zeului Faun* • şi mama regelui Latinus*.
Virgiliu,. Kneida, VII, 47; Titus Livius, Ab urbe condita. XXVIII 37, 2
MARŞ GRADIVUS Zeu ocrotitor al ogoarelor la geţi.
197
MARSYAS Satir* sau păstor din Frigia'(Asia Mică) care după o versiune, a făurit
flautul si 1-a înfruntat pe
Apollo* în
cîntatul din acest instrument. După o altă
legendă, el şi-a însuşit flautul, în clipa cînd zeiţa Atena* — ori de cîte ori cînta din flaut
—, văzîndu-si chipul deformat, 1-a părăsi't mîniată; în întrecerea cu Apollo, el a fost
învins de zeu. Pentru a-i pedepsi cutezanţa, totuşi,' Apollo 1-a jupuit de viu. A devenit
apoi simbol al Forului roman si, în consecinţă, al libertăţii.
Ovidiu, Metamorfoze, VI, 38 şi urm.; Dante, Paradisul, c: I, 19—21. C) lastră de la Mantinela: Apollo şi
Marsyas; o statuetă clin bronz la British Museum, copia unei opere a lui Miron (sec. VI î.Chr.); G. B.
Langetti, pictură în Pinacoteca din Dresda
Creusa* (1) şi a părăsit-o. Medeea s-a răzbunat însă, oferind Creusei un Veşmînt otrăvit
care a ucis-6 şi i-a ucis si pe proprii fii avuţi cu lason. A fugit apoi la Atena, pe un car tras
de balauri unde 1-a luat de soţ pe Egeu*, pe al cărui fiu a încercat, de asemenea, să-1
otrăvească.
Pindar, Pitica, IV; Kuripide, Medeea, tragedie; Seneca, Medeea; Valerius Flaccus, Argonautele; Ovidiu,
Metamorfoze, VII, l si urm.; Corneille, Medc.ea; Mc.deea. pe o amforă din Italia meridională, clin sec. IV
î..Chr.; Medeea meditează uciderea copiilor ei, frescă pompeiană; sarcofag roman cu tragedia Medeei; Eugene
Delaoroix, Ansolm .Feuerbach 'etc., pictură; Luigi Cherubini, Gustavc Charpentier, Filippo Pacini,
Darius Milhaud, muzică';" Corrado Alvaro, Lunga noapte a Medeei, dramă; Pier Paolo Pa-solini, Medeea,
film
M ARTE La început, zeu al vegetaţiei, la romani, venerat pe colina CapitoliUlui*, apoi
apărător al pămîntului patriei 'şi la nevoie, războinic. I se ofereau, în această calitate,
serbări militare pe Câmpul lui Marte din Roma, Era socotit tatăl, fraţilor Romulus* si
Remus* şi, deci, strămoşul poporului roman.
MĂRUŢI în mitologia vedică, divinitate a vînturilor si a uraganelor, care, împreună cu
Indra*, a dus continuu lupta împotriva monstrului primordial Vritra*.
MATER MATUTA -> MATUTA
MEDUSA -> GORGONE
MEGAPENTE Fiu] lui Menelau*. După moartea tatălui lui, a ocupat tronul
Spartei şi a izgonit-o pe Elena*, mama lui vitregă. Homer, Odiseea, XV, 100 şi urm.
MEGAROS Tatăl lui Hippomene*. Şi-a jertfit viaţa pentru victoria Tebei* (2).
MELAMION -* HIPPOMENE
MATUTA sau MATER MATUTA La început Aurora* însăşi în mitologia romană,
protectoare a naşterilor, a mărilor şi porturilor. Serbările, numite Matralii, aveau loc la
Roma, la 11'iunie. '
MELAMPOS Profet grec, care a primit darul prevestirii de la nişte şerpi. De atunci el a
înţeles graiul tuturor animalelor;
MEDEEA Fiica lui Bete*, regele Colhiclei*. Dotată cu putere magică 1-a ajutat pe lason*
să pună stăpînire pe îîna de aur*, împreună cu acesta a părăsit apoi Colhida, pentru a se
stabili în Corint, aici lason a indrăgit-o pe
MELANTIUS (1) Fiul lui Doliu, păstor al lui Ulise*. (2) Păstor de capre care 1-a înfruntat
pe Ulise*. Acesta s-a răzbunat pe el, ucigîndu-1.
198
199
MELEAGRU Erou care a participat la vînătoarea porcului mistreţ din Calidonia*; el este
cel care a, ucis animalul şi, drept răsplată, a primit capul si pielea acestuia. A oferit
trofeele Atalantei* (1), care a rănit mistreţul de moarte, înaintea lui. Meleagru a .murit,
aşa cum au prevestit moirele*, ucis de propria lui mamă, Al-tea*.
Homer, Iliada, IX; Scopas, sculptură din sec. IV î.Chr., în Muzeul Vaticanului; Meleagru, frescă pompeiană;
Rubens, Jacob Jordaens, Nicolas Poussin, pictură
MELEKKART sau MELKART Zeul cetăţii Tyr, personificare a geniului fenician, inspirator
al alfabetului, al virtuţilor nautice şi comerciale.
* *
MELIA Fiica lui Oceanus* şi mama nimfelor* oceanice.
MELIBEA (1) Fiica lui Oceanus* si mama lui Licaon* (2) Una din fiicele Niobci* cruţată
de Artemis*.
MELICERT Fiul lui Ino* şi al lui Atamant*. S-a aruncat în mare o dată cu mama lui,
cuprinşi de nebunie, şi acolo amîndoi au f ost, primiţi ca oaspeţi de Poseidon*.
Ovidiu, Metamorfoze, IV, ,r>22
MELISSA Nimfă*, fiică a recelui Cretei, Melisseu* (1). L-a hrănit pe Zeus* cu lapte de
capră şi. a învăţat poporul cretan cum să obţină mierea de albine (gr. melissa, albină).
MELPOMENE Muza* tragediei, a muzicii si a cîntului în mitologia greacă. Fiica lui
Zeus* şi a Mnemosinei*. Este reprezentată cu o mască tragică într-o mînă si încălţată cu
coturni.
MEMNON Fiul lui Titon* şi al lui Eos*. A luptat la Treia* şi a fost ucis de Ahile*. De pe
rugul pe care a fost incinerat, s-au ridicat în zbor numeroase păsări care s-au luat la harţă
între ele. Zeus* 1-a trecut printre zei, făcîndu-1 nemuritor, în Egipt, lîngă Teba* (3) există
şi acum Coloanele lui Memnon, de fapt ale faraonului Amenhotep III, din secolul XV
î.Chr., construite pentru mausoleul acestuia, în antichitate, una din coloanele rămase în
picioare, scotea dimineaţa un sunet asemănător celui de vioară, care a fost interpretat
drept salutul lui Memnon adresat mamei sale, care nu contenea să-1 plîngă. Ovidiu,
Metamorfoze, IU, 576 şi urm.
MENADE în mitologia romană, femei din cortegiul lui Dionysos* care, în timpul
desfăşurării cultului acestui zeu, se pretau la manifestări euforice sălbatice.
Menadă adormită, sculptură romană, în Muzeul Naţional din Atena
MENECEU Tată al lui Creon*, regele Tebei* (2), ucis în timpul luptelor dintre Eteoc'le*
şi Polinice*, fiii lui Eclip*. După alţii, Menecou si-a sacrificat viaţa pentru a salva Teba
din mîinile celor şapte (Cei şapte împotriva Tebei*), aşa cum i-a fost prezis de Tiresias*.
•MELISSEU (1) Tatăl Melissei*, nimfa* care 1-a hrănit pe' Zeus* copil. (2) Unul din
epitetele lui Zeus*, care s-a hrănit, în tinereţe, cu miere de albine.
MELKART -> MELEKKART
'*
200
MENELAU Fiul lui Atreu* şi fratele lui Agurnemnon* în mitologia greacă. El este cel
care a pornit războiul împotriva Troiei*, fiindcă soţia lui, Elena*, a fost răpită de Paris*,
fiul regelui Troiei. în timpul luptelor, a fost protejat de Atena*. După învingerea troienilor,
s-a întors cu Elena în patrie, la Sparta.
201
MENEŞTE Nimfă* în mitologia greacă, înzestrată cu o memorie prodigioasă.
MENESTEU Regele Atenei, care a participat la cucerirea Troiei* şi a fost ucis în lupte.
MENETIU (1) Titan* în mitologia greacă, care a luat parte la revolta împotriva lui Zeus*
si a fost trăsnit de acesta. (2) Tatăl lui Patroclu*.
MENIPPE Fiica lui Orion* în mitologia greacă, împreună cu sora ei, Metioche, s-a jertfit
pentru a salva Beoţia de ravagiile unei epidemii de ciumă. Au fost prefăcute -
amândouă în stele.
MENS Divinitate abstractă în mitologia romană, adorată ca zeiţa a sufletului, a
intelectului si a prudenţei.
MENTA Nimfă* adorată de Hades*. Pcrsefona* din invidie, a preschimbat-o în planta cu
acelaşi nume.
MENTOR Fiul lui Alcim din Itaca* si prietenul lui Ulise*. Acesta, cînd a plecat la Troia*,
1-a lăsat să-i supravegheze casa şi să-i educe fiul, pe' Telemac*. Atena* însăşi i s-a
prezentat de cîteva ori lui Telemac sub înfăţişarea bunului Mentor, liomer, Odi.vfififl, l F,
'225 şi urm., 267 şi urm.
MEONIJ (l) Un alt nume al muzelor*, de la numele lui Hornor, născut în Meonia, din
Lidia antică. (2) Nume al lui Dionysos*, sub care era venerat în Meonia.
a
MEU A Fiica lui Proteu*, însoţitoare si prietenă a zeiţei Artemis*. Cînd Zeus* i-a arătat
prea multă atenţie, zeiţa, din invidie, a ucis-o.
MERCUR Zeu roman al comerţului (lat. nierx, marfă), identificat, mai tîrziu ,cu Hermes*
al grecilor. A avut un templu la Roma, în Circus Maximus, începînd din anul 495 î.Chr.
Serbările în cinstea lui aveau loc la 15 mai.
Frescă la Pompei, în Via clei P Abbondanza; Mercur în repaos, bronz grec, în Muzeul Naţional clin Napoli;
Mercur, basorelief din insula Thasos, sec. V î.Chr., azi în Luvru; Creţi Donato, Mercur oferă mărul lui Pari.?;
Perugino, Mercur; Joshua Reynolds, Mercur, pictură
MEROPE (l) Rege al ţinutului Cos. Hefa* 1-a preschimbat înţr-o stea, fiindcă nu putea
trăi fără soţia lui. (2) Rege al unui ţinut din preajma Mării Negre, pe ai cărui fii i-a ucis
Diomede* în timpul războiului împotriva Troiei*. (3) Fiica lui Atlas* (1) şi soţia lui Sisif*
(2). Fiind preschimbată în stea, strălucea mai puţin, fiindcă a fost căsătorită cu un muritor.
(4) Soţia lui Polib* (1), părinţii adoptivi ai lui Edip*, (5) Soţia lui Cresfont; după" ce
acesta a fost ucis de Polifem* a devenit soţia ciclopului*. Fiul ei, Cambir, mai tîrziu, 1-a
ucis, la rîndul lui, pe uzurpator, cu ajutorul mamei.
Andrea Mafiei, Voltaire, Vittorio Alfieri, G>vbireHe d'Annunzio, IVţerope, tragedii
MESSAPOS (1) Fiul lui Neptun*. (2) Erou care a luptat alături do Turnus* împotriva lui
Enea*.
MESTRA Fiica unui prinţ al Tesaliei care, persecutat de o foame nepotolită şi-a vîndut
propria fiică. Totuşi ea s-a mai întors la părintele ei, fiindcă Poseidon* îi îngăduia acestuia
să o revîndă de fiecare dată.
MEŞTERUL MANOLE Personaj din legendele şi baladele româneşti, presupus arhitect al
Mînăstirii Argeş şi sacrificat, împreună cu soţia lui, pentru veşnicia mînăsti-rii şi a
frumuseţii ei. Soţia lui a fost -zidită între zidurile rnînă'stirii, iar el, după terminarea
falnicei construcţii,
202
203
a fost constrîns de Radu vodă, spune legenda, să sară de pe acoperiş, cu ajutorul unor
aripi de lemn. în 'locul unde a căzut, a ţîşnit din pămînt un izvor. Legenda mî-năstirii
Argeş sau Legenda Meşterului Mqnole este un,a din cele mai sugestive din folclorul
românesc şi balcanic. Un mit străin de orice religie, care, prin sacrificarea fiinţei iubite,
demonstrează participarea creatorului acestei opere de artă, patetic, total, la creaţia lui;
opera trăieşte astfel prin propria noastră viaţă, trăire si sensibilitate, acesta este simbolul
legendei.
j Lucian Blagu, Meşterul Manole, dramă
METALOS Fiul lui Sisif* (1) şi nepot al lui Eol*. A întemeiat oraşul Meţapont, care 1-a
declarat zeu după moarte.
METANIRA Soţia lui Celeu*. A găzduit-o pe Demetra* ' cînd aceasta îşi căuta fiica, pe
Persefona*, răpită de Pluto*. Ei i-a dat pe propriul său fiu, Demofon*.
METIS (gr. metis, inteligenţă, • cumpătare) Fiica lui Ocea-nus* şi a zeiţei Thetis* (1). L-a
determinat pe Cronos* să-i libereze pe copii-i înghiţiţi de el. A fost luată de soţie de
Zeus* înaintea lunonei*, dar fiindcă un oracol* i-a prezis acesteia că fiul lor îl va detrona,
Zeus a înghiţit-o de vie. Mai tîrziu, el a simţit dureri în cap şi 1-a chemat pe Hades* să i-1
crape. Din capul lui a ieşit atunci zeiţa înţelepciunii, Atena*, înarmată cu coif si cu lance.
MICENE Oraş în ţinutul Argos (5). A fost întemeiat, după legendă, de Perseu* şi numit
astfel după numele minerului spadei (gr. mikee) care i-a căzut lui Perseu din mînă pe cînd
căuta un loc pentru ridicarea oraşului. A devenit apoi reşedinţa atrizilor*.
MIDAS Rege al Frigiei care 1-a găzduit pe Silen* (1), tovarăş de petreceri al lui
Dionysos*, rătăcit pe meleagurile
lui. Drept răsplată, zeul i-a cerut sa-şi spună dorinţa. Midas i-a cerut ca tot ce atinge să
devină aur, dar văzînd că şi hrana se transforma în aur, disperat, a cerut zeului să-şi
retragă răsplata. A trebuit însă să se scalde în rîul Pattolos, ale cărui ape de atunci au
rămas strălucitoare; în ele erau firele de aur de pe Midas însuşi. Midas a asistat la o
întrecere de virtute muzicală între Apollo* şi Pan* şi 1-a protejat pe 'acesta din iirmă.
Zeul 1-a' pedepsit atunci, făcind ca urechile lui să fie ca acelea ale unui măgar. Dar el şi
le-a ascuns într-o beretă frigiană şi 1-a rugat pe bărbierul lui, singurul care îi ştia taina, să
nu o destăinuie nimănui. Acesta a făcut totuşi o gaură în pămînt, fiindcă simţea nevoia să
o spună cuiva, şi a strigat-o acolo secretul. Pe pămîntul acela au crescut nişte trestii, care,
în bătaia vîntului, spuneau tuturor această taină.
Ovidiu, Metamorfoze', XI, 90, 146 şi urm.
MIDGARD Fiul lui Loke*, personificat într-un şarpe, în acelaşi timp reprezenta lumea
oamenilor, în mitologia nordică; celelalte' două lumi erau: Asgard*, lumea zeilor, si
Helheim*, a morţilor.
« '
MIGDON Regele l'rigienilor care. a luptat împreună cu ' Priam* împotriva
amazoanelor*.
MILDA Zeiţă a frumuseţii, la lituanieni, mamă a zeiţei Kaunis, personificare a iubirii.
MILET Erou legendar, fondator al oraşului cu acelaşi taume din Caria (Grecia). După
o legendă, este fiul lui Apollo* şi al Dianei* şi soţul nimfei* Cianea.
MILITTA Zeiţă asiriană, pe care fenicienii o adorau ca pe Dea Mater, mamă a universului,
cu numele de As-tarte*; grecii au preluat-o cu numele de Afrodita*.
204
205
M1LTA Zeiţă asiriană, corespunzătoare zeiţei Artemis* la •greci şi Dianei* la romani,
avî-nd aceleaşi' atribute.
MINEIDE Cele trei fiice ale lui Mineu, regele ţinutului Orchomeno's (din Arcadia*):
Leucipe, Leuconoe şi A'lci-toe* (1). Ele nu au acordat cuvenita importanţă cultului lui
Dionysos* 'si acestea le-a făcut să-şi piardă minţile si să rătăcească în toată lumea, pînă
cînd Hera* le-a preschimbat în lilieci. După o altă versiune, Dionysos a făcut pe Leucipe
să-şi ucidă fiul. Tot el le-a preschimbat în păsări pe toate trei: într-un liliac, într-o cucuvea
şi într-o bufnită.
MINERVA Zeiţa romană a artelor şi a meseriilor, a ştiinţelor şi a tuturor meşteşugurilor, a
tragerii cu acul, protectoare a medicilor. Asimilată, un timp, cu Atena* a grecilor, a
devenit apoi independentă si astfel i s-a acordat importanţă majoră. A avut la Roma un
templu pe Aventin* (2) si un altul în Forul lui Nerva. împreună cu lunon'a* şi lupiter* a
constituit triada capitolină. Sărbătorită la 19 martie, ca şi Atena, a fost reprezentată puriînd
pe cap un coif si în mînă un scut cu chipul Medeei* în 'mijloc sau o lance.
Minerva, sculptură antică la Luvru; Gerard David, Lupta dintre Marti' y i Mincrvci, pictură la Luvru
MINES Rege al Ciliciei si soţ al frumoasei Briseis*, care a devenit sclava lui Ahile*.
MINIT Unul din cei şapte fii ai Niobei* ucis, împreună cu fraţii lui, de Apo'llo*.
MINOS Rege legendar al Cretei, fiul lui Zeus* ' şi al Europei*, care, prin echitatea lui în
legislaţie, a devenit judecător în Infern. A avut de soţie pe Pasifae* şi, cu ea, pe
Androgcu* şi Ariadna*. Mîniind pe Poseidon*
206
fiindcă nu i-a jertfit un taur alb, care i-a fost oferit chiar de zeu, acesta s-a răzbunat,
făcînd-o pe Pasifae să dea naştere unui monstru, Minotaurul*. Minos, indignat, a închis
acest monstru cu trup de om şi cap de taur în labirintul* pe care i 1-a construit arhitectul
Dedal*. Cînd Androgeu a fost ucis de atenicni, Minos i-a atacat şi i-a învins, obligîndu-i
apoi să dea la fiecare nouă ani, Minotaurului, şapte tinere şi şapte tineri. Teseu*, ajutat de
Ariadn.a, a ucis apoi monstrul şi i-a scăpat pe atenieni de tribut. Dedal a reuşit, la rîndul
lui, să fugă din labirintul, în care era închis cu fiul lui, Icar*, constru-indu-şi aripi din
ceară, şi să ajungă singur în Sicilia, la regele acestei regiuni, Cocal*. Minos, care nu voia
să-1 piardă, 1-a urmărit pînă aici, dar şi-a găsit moartea,€iind ucis chiar de rege însuşi, în
Infern a devenit judecătorul tuturor damnaţilor. Creta a cunoscut prin Minos o adevărată
civilizaţie, extinsă între 1600 si J400 Î.Chr., civilizaţie numită minoică, după numele lui.
Virgiliu, Knc.ida, VI, 4-32; Danie, Internul, c. ŢII
MINOTAUR Monstru cu trup de om şi grumaz si cap de taur, fiul al reginei Parsifae*,
soţia lui Minos*, îndrăgostită de un taur, trimis de Poseidon* în Creta.
MINS înţelepţi în mitologia celtică, împreună cu zeii, cu care se întîlnoau la stejarul sacru
Idrasil, împărţeau oamenilor dreptatea.
MI NU Zeu protector al fertilităţii în mitologia egipteană. Şi-a exercitat puterea în zona
Nilului.
MINUNI ALE LUMII Capodopere ale arhitecturii şi sculpturii antichităţii, în. număr de
şapte: (.1) Piramida lui Keops. (2) Grădinile suspendate ale Semiramidei, din Babilon.
(,?) Statuia lui Zeus* din Olimpia* (în Peloponez), opera lui Fidias. (4) Farul din
Alexandria, în Egipt. (5)
207
Colosul din Rhodos. (6) Templul zeiţei Artemis* din Efes. (7) Mormîntul lui Mausol
(rege al Cariei — Anatolia occidentală) —, dedicat acestuia de soţia sa, Artemisia*, în
Halicarnas.
MIRMIDONI Popor din Tesalia, asupra căruia domnea Ahile*. După ce o ciumă cruntă a
pustiit insula, Zeus*, la rugămintea lui Eac*, a preschimbat furnicile în fiinţe umane.
MIRRA Fiică a lui Cinir*, rege al ţ Ciprului. Şi-a iubit tatăk peste măsură, încît a avut,
fără ca el însuşi să ştie, un copil, pe Adonis* (1), căreia i-a dat naştere într-un desert unde
s-a ascuns de ochii tuturor. A fost preschimbată apoi de zei într-un mirt.
Ovidiu, Metamorfoze, X, 298 şi urm.; Vittorio Alfieri, Mirra, tragedie
MIRTIL Vizitiul lui Enomaos*, fiu al lui Hermes*. Şi-a trădat stăpînul, corupt de Pelope*
care i-a făgăduit jumătate din regatul lui Enomaus. Pelope nu şi-a respectat însă
înţelegerea si, pentru a scăpa de Mirtil, care i-a amintit de datorie, 1-a aruncat în mare. A
fost transformat, după moarte, de Hermes, într~o constelaţie,- Constelaţia Vizitiului.
luni în Infern: moarte şi înviere, legate de cele şase luni ale anului, propice vieţii şi
fertilităţii, şi celelalte şase luni lipsite de binefacerile naturii. La aceste .mistere asistau
iniţial numai cei iniţiaţi, apoi si alţii, şi chiar străinii, din Italia. Templul din Eleusis a fost
distrus de Ala-ric, regele vizigoţilor, în 395 î.Chr.
MITRA Zeu al luminii şi faptelor bune în mitologia vedică, identificat cu soarele. A fost
adorat şi de romani, care i-au ridicat numeroase temple. Era . reprezentat ca un tînăr care
poartă o tunică scurtă, o mantie fluturîndă şi o beretă frigiană. De obicei, în cele mai
multe imagini, ucide un taur.
Sculptură în Muzeul Vaticanului
MNPjMOSINA Zeiţa memoriei, în mitologia greacă, fiica lui Uranus*. Cele nouă muze*
au fost fiicele ei, pe care le avea de la Zeus*. .
MNESTEU Tovarăş de călătorie al lui Enea*, după plecarea lui de la Troia*.
Virgiliu, Kne.ida, IV, 288, IX, 171, 781
MOCOŞI în mitologia slavilor, zeiţa protectoare a femeilor în muncile lor de toate zilele;'
asista la tunsul oilor şi la cultivarea inului.
MISEN Trîmbiţaş în flota lui Enea*. Deoarece s-a arătat trufaş faţă de Triton*, acesta 1-a
aruncat în măre, in golful Napoli, loc ce îi poartă numele şi astăzi, Capul-Miseno.
MISTERELE DIN ELEUSIS Ceremonii rituale celebrate la Eleusis*, în cinstea zeiţei
Demetra* si a fiicei ei, Per-sefona*. Se invocau suferinţele şi energia mamei, pentru
recăpătarea fiicei ei, răpită de Hades*, ca şi drama fiicei, constrînse să trăiască şase luni
pe pămînt şi sase
208
MOIRE Zeiţele destinului în mitologia greacă. Erau trei: Lachesis*, Clotos* şi Atropos*.
Cea dintîi torcea firul vieţii, a doua ţinea în mînă o nuia pe care o mişca pe suprafaţa unui
mapamond, iar a treia avea fus si foarfece. Romanii le numeau parce*. Erau închipuite
bătrîne şi murdare.
MOLOCK Divinitate orientală, închipuită sub forma unei fiinţe .pe jumătate om,
jumătate viţel. In braţele
14 — Dicţionar de mitologie
209
lui de bronz, cartaginezii jertfeau copii, după ce mai în'tîi înroşeau statuia acestuia.
Numele lui era, de asemenea, folosit de evrei pentru a desemna pe zeul fenician
Melekkart*.
MOLOS Fiul lui Neoptolem* si al Andromacăi*.
MOMOS Personificarea ironiei, a luării în rîs şi a sarcasmului în mitologia greco-romană.
Acest zeu curios a fost izgonit un timp din Olimp* (1), pentru că era mult, prea
ireverenţios faţă de ceilalţi zei.
MOPS Fiul lui Mantos*. A fost profetul argonauţilor* şi a participat la vînătoarea porcului
mistreţ din Cali-donia*. A murit muscat de un şarpe, împreună eu Am-filoh* a întemeiat
oracolul* lui Apollo*, din Colofon • (Asia Mică).
Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 3IG
MORFEU Fiu al Somnului şi al Nopţii*, zeul viselor în mitologia greacă; în vis lua formă
omenească. Avea aripi de fluture ,şi în mină frunze de mac, cu care atingea pleoapele
'muritorilor, în alte imagini, apărea sub forma unui bătrîn cu aripi, cu o coroană de mac pe
cap şi cornul abundenţei* în mînă. Ovidiu, Metamorfoze, XI, 635 şi urm.
MUMA PĂDURII Personaj feminin în mitologia românească, răutăcioasă, înfricoşătoare,
arătare respingătoare, întruchipată într-o bătrînă schimonosită, care se putea uşor preface
în orice, în basme, prin înfăţişarea ei hidoasă, îi sperie pe copii, care-i cunosc bine
intenţiile răufăcătoare. Semnifică forţele negative ale naturii.
MUMBO-IUMBO Idol în mitologia populaţiilor din Guineea, care proteja castitatea
femeilor.
210
MUNIN --> HUGIN
MURCIA Zeiţă romană^arhaică, patroană a trîndăviei. Avea un templu ia Roma între
colina Aventinului* (2) şi aceea a Palatinului.
Tilus Livius, Ab urbe condlta, I, 33, 5
MURGILÂ Personaj din poveştile populare româneşti, care personifică amurgul serii. Are
felurite înfăţişări: bou care "'duce luna: fiinţă silvestră cu aspect înfricoşător; om uriaş, cît
o claie de fîn. 'Deseori apare în tovărăşia fraţilor lui: Miezilă si Zorilă.
MUSAGET Epitet al lui Apollo*, ca însoţitor permanent sau conducător al muzelor*.
MUZE Fiice ale lui Zeus* şi ale Mnemosinei*. După alţii, fiice ale lui Zeus* şi ale Geei*.
Erau nouă: Clio* (muza istoriei), Euterpe* (muza muzicii şi a poeziei), Talia* (1) (muza
comediei), Melpomene* (muza tragediei), Terpsi-chore (muza dansului), Erato* (muza
poeziei erotice), Polimnia* (muza poeziei lirice şi a elocinţei), Urania* (1) (muza
astronomiei), Caliope* (muza poeziei epice şi a elocinţei). • Se născuseră în Tracia, în
Pieria, de aici si numele de Pieride. Locul lor de preferinţă era muntele Helicon*, din
Beoţia, si Parnasul*.
9
Basoreliefurile din Mantineea, în stilul lui Pruxiteles (sec. IV î.C'hr.); basorelieful lui Archelau din
Peieria (124 î.Chr.); Anton Rapfae! Mengs, Muzele, eu. Apollo; Rafael, Parnasul; Giulio Romano,
Apollo cu muzele, pictură