Dictionar mitologie - Literele U, V, W, X, Y, Z

UJUM-SIN Semizeu în mitologia chineză, care avea atributele lui Hercule*,
U LISE Fiul lui Laerte* şi al Anticleei*, soţul Penelopei* şi , tatăl lui Telemac*. De la
Circe*, a mai avut un fiu, pe Telegon*. A fost regele insulei Itaca*. Cînd Agamemnon* şi
Menelau* au hotărît să pornească războiul împotriva •Troiei*, Ulise, simulînd nebunia, .a
refuzat să participe; a fost văzut, într-adevâr, semănînd sare printre brazde si arînd cu un
plug la care înjugase un bou si un măgar. Palamed*, simţind înşelăciunea, i-a pus înaintea
plugului pe propriul fiu, Telemac. Ulise 1-a văzut la timp, a lăsat deoparte nebunia şi s-a
demascat. La rîn-dul lui, o dată ajuns sub zidurile Troiei, a descoperit înşelăciunea lui
Ahile*, care se ascunsese printre femeile din Sci.r. în cei zece ani cît a durat asediul
Troiei, ambii eroi şi-au arătat calităţile cu totul excepţionale. Ideea calului de lemn,
introdus cu un grup de oşteni greci în Troia, în timpul nopţii, a fost a lui Ulise. După
război, în drum spre Itaca, a trecut prin numeroase peripeţii, povestite de Homer în
Odiseea*. Cînd a ajuns în Itaca, i-a ucis pe toţi pretendenţii' (proci*) soţiei lui. La rîndul
lui a fost ucis apoi de fiul avut cu Circe, Telegon, aşa cum prevăzuse un oracol*.
Homer, Iliada, Odiseea; Virgiliu, Eneida; Horaţiu, Kpistola I, l,
"17—22; Cicero, ,De officiis, III, 26; Dante, Infernul, c. XXVI; Giovanni
Pascoli, Ultimul drurfi; Gabriele D'Annunzio, Ulise; James
Joyce, Ulise; pictură pe.un vas grec; Pellegrino Tibq.ldi, Uli-se şi
'"• Circe etc., pictură '
231
U RĂNI A (1) Muza* astronomiei în mitologia greacă, reprezentată cu un glob în mîna
stingă si un compas în dreapta, privind cerul. Iubită de Dionysos*, a avut .un fiu de la
acesta. (2) Una din fiicele lui Oceanus* şi The-tis* (1). (3) Epitet al Afroditei*, opus
aceluia de Pande-mia, care o caracteriza ca zeiţă a iubirii materiale, vulgare.
Le Sueur, pictură, la Luvru
URANUS Divinitatea cea mai veche din mitologia greacă, soţul Geei*. A fost părintele
titanilor* si al ciclopilor*. Aflînd că va fi detronat de propriii fii, i-a aruncat în Infern pe
ciclopi, dar a fost deposedat de tron de titani şi de Cronos*. înainte de a muri, i-a prezis
lui Cronos aceeaşi soartă.
URASH Zeul plantaţiilor, al irigaţiilor şi al roadelor pă-mînitului la babilonieni.
.• . ...
UREUS Şarpele care îl însoţea pe zeul soarelui, pe Isis* si. pe faraoni, :figurînd ca simbol
atotputernic deasupra capetelor acestora în mitologia Egiptului.
URSITOARE Fiinţe legendare din basmele româneşti, identice parcelor* din mitologia
romană; sînt în număr de trei sau şapte, tinere şi frumoase sau urîte si bă-trîne. Ele
hotărăsc destinul.,copiilor încă de la naştere.
USHAS Aurora*, în mitologia'vedică. Soarele, care era foarte îndrăgostit de ea, o urma
îndeaproape.

VAIREVERT în mitologia vedică, >
al treilea fiu al lui Siva*, care va provoca un
cataclism,' atunci cînd va crede necesar.
•iVALCONDRA Paradisul zeului Visnu* în mitologia vedică.
VALKIRH Zeiţe fermecătoare în mitologia germană, care lîl ajutau pe războinici, iar pe
cei ce mureau eroic, îi duceau în Walhalla*.
^Richard Wagner, Walkiria, operă lirică, diw tetralogia Inelul ' Niebolungilor
V AM Rîul învolburat al viciilor în mitologia scandinavă.
VARA Divinitate nordică; veghea jurămintele îndrăgostiţilor şi alle soţilor si pedepsea cu
severitate pe cei ce nu ': le respectau.
VATA sau VAYN Zeul vîntu'lui în mitologia vedică; î$i ' anunţa' sosirea venind într-un
car zgomotos.
USHIL Zeul soarelui în mitologia etruscă.
282
VAYN -> VATA
VELES sau VOLOS Zeu al animalelor domestice în mitologia slavă. Voios, în mod
special, zeu al recoltei. După
283
alţii, diavol*, invocat pentru jurăminte,, stăpîn al regatului morţilor.
VENILIA (1) Mama lui Turnus*, regele rutulilor*. (2) Nimfă romană, soţia lui
lanus*.
Virgiliu, Eneida, X, 76; Ovidiu, Metamorfoze, XIV, 334
VESTALE Preoţesc ale cultului Vestei*, protectoare ale focului sacru din templul zeiţei.
Erau la început patru, Vapoi şase tinere fete din familii patriciene, alese chiar de marele
preot. Timp de 30 de ani, se rugau pentru bunăstarea poporului şi a statului. .Se bucurau
de.o stimă specială, pînă într-atît, încît cînd întîlneau un condamnat la moarte, acesta era
graţiat. Locuiau în Atrium Vestae din vecinătatea templului Vestei din Forul roman.
VENUS Zeiţa, italică a vegetaţiei, a primăverii, a frumuseţii, a aurorei si a justiţiei,
protectoare a grădinilor şi a viţei de vie ete. Sub influenţa grecilor, a devenit zeiţa iubirii
si a fost identificată cu Afrodita*. La Roma avea
două temple.
Virgiliu, Ene.ida, în întregime, dar mai ales, I, V, VIII, X; Venus ţi Marlc, pictură pompeiană; Venus din
Milo, statuie din sec. VI î.Chr., l a Luvru; Venus din Cnidos, sac. II, la Luv.ru; Sandro Botticelli, A.
Bronzino, G. B. Giorgione, Fr. B. Guercino, pictură; Antonio Canova, sculptură
VERTHRAGNA Zeu din mitologia persană, cu atribute asemănătoare lui Hercule*
adorai mai ales în Armonia.
VERTUMNUS Zeu tutelar al grădinilor şi al fructelor în mitologia romană, reprezentat ca
un tînăr frumos, cu cunună de spice pe cap. Atributul lui era cornul abundenţei*.
Faris Bordone, pictură la Luvru
VESTA Divinitate romană, fiica lui Saturn* şi a Rheei*, protectoare a vetrei, apoi a
statului roman. Au oerut-o de soţie Neptun* si Apollo*, dar ea i-a respins. Puritatea i-a
fost personificată printr-un foc veşnic, supravegheat de preotesele- cultului ei, vestalele*,
la Roma. Avea un templu pe colina Palatinului*; aici, vestalele păzeau şi Paladiul* si
penaţii* aduşi de Enea* de la Troia*; templul din Forul roman a fost construit în sec. III
î.Chr., de ssţia lui Septirniu Sever,
JVICTORIA Personificare romană a victoriei, identificată cu zeiţa Nike* a grecilor. Avea
un templu pe Palatin*, în Roma. Era mult mai venerată de romani.
VILA Divinitate a pădurilor, a apelor si izvoarelor la '••slavi.
, \
VILE .Sirene*, în număr de treizeci, zeiţe ale apelor în mitologia slavilor.
VIRACOCHA Zeul apelor, creator al soarelui şi oamenilor la peruvienii
precolumbicni.
VIS Zeiţa care 1-a ajutat pe lupitcr* în lupta împotriva titanilor*. Era fiica Stigei şi a lui
Pallant* (1).
VJŞNU Divinitate vedică; simboliza soarele şi apărea credincioşilor sub nouă înfăţişări;
cea de â noua încarnare se numeşte Budha*. A zecea încă nu a apărut; ea se va desăvîrşi la
sfîrşitul lumii, cînd va deveni om, sub forma unui copil. O dată ou această nouă încarnare,
va începe o eră a nevinovăţiei.
VÎRCOLAC Animal fantastic în mitologia românească, un fel de om-lup,- care prin
muşcăturile lui provoacă întunecimile de pe Lună si ele pe Soare,
285
VOIOS -> VELES
VRITRA Şarpe uriaş în mitologia vedică, ucis de zeul
furtunii, Indra*, cu trăsnetul. E un simbol al norilor şi al ploilor.
w
VULCAN Zeu roman al focului şi al metalelor, fiul lui lupiter* şi al lunonei*, soţ al
zeiţei Venus*. La greci era Hefaistos*. Trăia în fundul vulcanului Etna* (2), unde îşi
avea si atelierul în care a făurit armele de luptă pentru Enea*.
Virgiliu, Eneida, VIII, 372, 416, 424, 439; Vincenzo del Rossi, Vulcan, bronz, din Florenţa; Vulcan şi
Thetis, frescă la Pompei; basorelief antic în Muzeul Conservatorilor, din Roma

WALHALLA Paradisul în mitologia germană, regatul lui Odin*, unde ajungeau toţi
eroii căzuţi în lupte.
WODON -» ODIN
WOTAN -> ODIN

XANTOS Unul din caii lui Ahile*, prin care lunona* 1-a vestit pe erou că îi este aproape
sfîrşitul. —> BALIO
XIQUA.NI Genii* binefăcătoare, protectoare ale sufletelor copiilor In mitologia
japoneză.
XUTO Fiul lui Ellon* şi'al nimfei* Orseis. în Atica, a luat-o de soţie pe Creusa, fiica
regelui Erehteu, de la care a avut doi fii, pe Aheu*, strămoş al aheilor, si pe Ion*, strămoş
al ionilor. Acesta clin urmă ar fi fost fiul lui Apollo*.

YATI Zeul soarelui şi strămoşul incaşilor în mitologia peruviană.
YSUM Zeu care conducea sufletele în Infern în mitologia japoneză, asemenea lui
Mercur*.

ZALMOXE -> ZAMOLXE
ZEFIR Personificare a vîntului de est în mitologia greacă. Pentru romani, era mesagerul
primăverii; aceştia îl mai pLumeâu „binefăcătorul" (Favonius*).
A. Coypel, Zc.jir şi Flora, la Luvru: Poussin, Regatul Florei, la X.uvru, pictură
ZAMOLXE sau ZALMOXE Zeu geto-dac, personaj legendar, care ar fi trăit, după mărturia
istoricului Herodot si a lui Strabon, pe vremea expediţiei lui Darius al perşilor, în 513
î.Chr., pe meleagurile Daciei. Este întemeietorul religiei geto-dacilor. Cultul lui este
identic aceluia al misterelor dionisiace sau orfice. A fost identificat mai tîrziu cu
Gebcleizis*. Lucian Blaga, Zamolxe, dramă
ZARATHUSTRA sau ZOROASTRU în vechea limbă persană, „cel căruia cămilele îi sînt
bătrîne". Predicator care a reformat vechea religie iraniană. După o Versiune, • si-a iniţiat
activitatea profetică cu 258 de ani înainte de Alexandru cel Mare si s-ar fi născut în
Atropatene (Azerbaidjanul de azi). A creat zoroastrismul, care i-a şi propovăduit
învăţătura prin imnurile Avuta şi Gaţha, şi anume doctrina binelui sub orice formă,
singura care salvează sufletul omului. Zeul suprem, după Zaralhustra, este Ormuzd*. '
'
ZBURĂTOR în basmele româneşti, tînăr înalt si subţire; poate apărea şi în formă de şarpe
cu aripi sau ca o flacără. Personifică, de obicei, fiinţa iubită oare nu poate fi niciodată
ajunsă. Acţionează numai noaptea şi poate lua
ZETE -*• CALAI
ZETO Fratele geamăn al lui Amfion* în mitologia greacă, împreună au răzbunat-o pe
mama lor, Antiope* (2), asuprită de Dirce*.
ZEUS Zeul suprem în mitologia greacă, părinte ai tuturor zeilor..si al oamenilor, stăpîn al
universului. Numele lui însemna „cel plin de raze", „strălucitorul" si personifica cerul,
firmamentul luminos. Proteja întreaga natură, viaţa socială si bunăstarea oamenilor, în
desele lui capricii, venea pe pămînt, unde îşi alegea dintre muritoare pe cele mai
frumoase, ceea ce trezea nemulţumirea soţiei lui, Ilera*, care nu de puţine ori se răzbuna
pe acestea. Era venerat mai ales în Dodona*, apoi la Olimpia* şi în Creta. Sediul lui era în
Olimp* (1), în Te-,sa;lia, deşi îndrăgea muntele Ida*, din Frigia, şi muntele Liceu din
Arcadia*. La romani era cunoscut sub numele de lupiter*. Era reprezentat ca un om
viguros, cu barbă. Statuia sculptată de Fidias pentru templul din Olimp îl reprezintă
aşezat; aceasta este una din cele şapte Minuni ale lumii*.
Gaetano Gandolfi, lupitc.r şi Seinele; Ingres, lupiter şi Thetis, pictură.
290
291
ZEUSIPPE Nimfă* iubită de Poseidon*, mama lui Ereh teu si a Filomelei*.
ZIBOG. Zeul protector al vieţii în mitologia slavă.
ZISELBOG Personificare a lunii* în mitologia slavă.
ZÎNĂ Personaj fantastic feminin, bun sau rău —- zîne bune, zîne rele —• primele
frumoase, celelalte, de obicei, urîte, din mitologia si basmele româneşti.
ZMEU Fiinţă legendară în basmele româneşti, asemenea balaurului*; apare şi ca fiinţă
a văzduhului, cu atribute fantastice; varsă foc pe giiră, umblă cu o falcă în cer şi . una
în pămînt, iar pe cap are o piatră nestemată care luminează ca soarele. De obicei,
adoră fetele frumoase, pe care le şi răpeşte, ceea ce îl face de temut. Este învins mai
totdeauna de Făt-Frumos*.

Dictionar mitologie - Litera T

TAFIOS Fiul lui Poseidon* si al Ippotoei în mitologia greacă, întemeietorul oraşului
Tafos, pe insula -cu acelaşi nume.
TAGETE Fiul lui Genius şi nepot al lui Zeus*. După o legendă, u ieşit din pămlnt în
preajma Tarquinei şi i-a învăţat pe etrusci arta prevestirii, după care a dispărut.
TAIGETE Una din pleiade* în mitologia greacă, fiica lui Atlas* (1), frecventă în preajma
Artemisei*, care a prefă-cut-o într-o căprioară, pentru a putea fi ascunsă "de Zeus*.
TALAO Regele Argeşului* (5), tatăl lui Adrast* (1).
T AL AS S Zeul protector al tinerilor căsătoriţi la romani, corespunzător lui Himeneu* de
la greci. Cînd mireasa intra într-o casă nouă, îl invoca pe Talass.
y.'ALASŞA Personificare -a mării la greci. După Hesiod, fiica aerului si a luminii.
Corăbierii îi ofereau jertfe înainte de a pleca în călătoriile lor.
TALIA (1) Muza comediei, a satirei si a poeziei comice în mitologia greacă. (2) Una din
cele trei graţii*; era reprezentată cu o mască comică în mînă şi un pantof cu
267
tocul scurt, spre deosebire de coturn, cu tocul înalt, puf-tat de actorii tragici. (3) ->
Tealia.1-,
TALOS (1) Nepot şi discipol al lui Dedal*; i se atribuia invenţia strungului si a
fierăstrăului. Dedal 1-a ucis din invidie. (2) Uriaş din bronz oferit de Hefaistos* lui Minos*,
ca să-i supravegheze Creta. Cînd întîlnea străini, se înroşea şi-i îmbrăţişa,
omorindu-i astfel în îmbrăţişarea lui de foc. A fost scos din minţi de Medeea*, cînd
argonauţii* s-au oprit în Creta, printr-o vrăjitorie. Monstrul s-a aruncat într-o prăpastie.
TALTIBIU Sol'al regelui Agamcrnnon* în timpul asediului Troiei*. I s-a ridicat un templu
în Sparta.
Homer, Iliada, I, 320 şi.urm., IV, 192 şi urm.
T ANTAL (1) Fiul lui Zejus*. rege al Prigieî sau al Liclieî, părinte al lui Pelope* şi al
Niobei*. A intrat în dizgraţia
.•zeilor, pentru mai multe motive, care figurează în versiuni variate: şi-a însuşit o parte
din ambrozia* sau din
•.'.•nectarul zeilor si ar fi distribuit din ele semenilor lui; 1-a răpit dintre zei pe paharnicul
lor, pe frumosul Ga-
';nimede*; a destăinuit lunonei* aventurile lui Zeus*. Fapta cea mai cumplită a fost aceea
de a oferi zeilor, la un ospăţ, trupul propriului copil, Pelope. Aceştia si-au dat
:seama la timp de monstruozitatea faptei şi după ce au readus la viaţă pe copil, 1-au
condamnat pe Tantal la o sete şi o foame veşnică, cufundat într-o apă limpede, de care nu
se putea atinge, şi pus sub un copac cu fructe gustoase, la care nu putea ajunge. Pedeapsa
divină a atins-o si pe Niobe, ai cărei 14 fii şi fiice au fost săgetaţi de Apollo* si Artemis*.
(2) Fiul lui Tieste*, ucis de Atreu*.
Ovidiu, Metamarfozf., VI, 240; B. Peruzzi, Tantal, pictură, în Palatul Furnestina, din Roma
TAMIR Cîntăreţ grec din Tracia, care s-a socotit superior muzelor* în această artă.
Mîniate, acestea i-au scos ochii şi i-au luat glasul.
TAMMUZ Zeul vegetaţiei la babilonieni, fiu al zeiţei Apsu, adică al apei, cu care dă viaţă
naturii.
TANAGRA Fiica lui EoP; a dat numele său oraşului Tanagra, din Beoţia.
• T AON numele unuia din uriaşii (titani*) care s-au răzvrătit împotriva lui Zeus*..
TARANIS Zeul tunetului si al fulgerului la celţi, lupiter tonans; i se sacrificau chiar şi
oameni.
TARAS Fiul lui Poseidon*. A venit din Peloponez în Jtalia de sud si aici a întemeiat
oraşul Taranto.
TANATOS Personificarea morţii în mitologia greacă. Zeu crud, frate al somnului
(Hypnos*). Este reprezentat că un. geniu* înaripat si tăcut, cu o torţă stinsă sau răsturnată.
TARCON Erou etrusc, care 1-a ajutat pe Enea* împotriva lui Turnus*, regele
rutuliilor*. A întemeiat oraşul Tarchonium, mai tîrziu Tarquinia. Virgiliu, Eneida, X, 153,
290, XI, 727, 746
TANIT Zeiţă a iubirii, a voluptăţii si a primăverii la cartaginezi, preluată de la fenicieni,
care o numeau As-tarte*. Era reprezentată cu un porumbel într-o mînă şi pe cap cu o
semilună.
268
TARPEIA Fiica lui Spurius Tarpeius, apărătorul cetăţii capitoline, care, pentru a intra în
graţiile unui războinic cel t sau sabin, a arătat acestuia drumul care ducea la
269
Capitoliu*. Trădarea a fost descoperită, si Tarpeia aruncată din vîrful unei stînci căreia i-a
dat apoi numele său. O altă legendă spune că ea, fiind cucerită de strălucirea brăţărilor
purtate de sabini pe braţul stîng, le-ar fi deschis calea spre Capitoliu, dar a fost pedepsită
chiar de aceştia, fiind sufocată de greutatea cantităţii brăţărilor si a scuturilor.dăruite în
schimbul trădării. O altă versiune, mai binevoitoare', presupune că, de fapt, Tarpeia şi-a
ară-• tât admiraţia pentru strălucirea metalelor de pe braţul stîng al invadatorilor, deci a
scuturilor lor, intenţionînd ca inamicul, o dată intrat în Capitoliu, să fie prins cu uşurinţă.
TARTAR Cea mai adîncă si mai înfiorătoare zonă a Infernului, aflată sub mare. Aici,
Zcus* i-a închis pe titanii* care s-au răzvrătit împotriva lui. Tot aici, îşi ispăşeau
pedeapsa' ciclopii*, danaidele*, Sisif* (1), Tantal* (1) şi alţii. Tartarul este păzit de
Cerber*.
TASCALAJULEA sau TESCÂTLIPUTRA Veche divinitate mexicană care împărţea
pedepsele celor vinovaţi; i se jertfeau copii.
TATUSIO Divinitate adorată în Paraguay. Supraveghea puntea pe care sufletele celor
morţi ajungeau in lumea de dincolo.
TAUMANT Zeu marin, în mitologia greacă, fiul lui Pon-tos* şi al Geeî*, adică al
pămîntului şi al mării.
TEA Fiica lui Uranus* si al Geei*. A dat naştere lui Helios*, Selenei* şi lui Eos*.
TE AU A sau TALIA (3) Fiica lui Vulcan*, nimfă* din Si-cilia. A fost iubită de Zeus* şi a
dat naştere zeilor palici*.
270
T E AN A Fiica lui Cisseu si soţie a lui Anterior*. A fost preoteasa Minervei* la Troia*. ,
TEBA (1) Fiica lui lupiter* si a lodamiei. (2) Oraş în Beoţia construit de Cadmos* şi de
Amfion* în sunetele lirei. A fost. teatrul mai multor, evenimente: tragedia dinastiei lui
Edip*, războiul Celor şapte împotriva Tebei*, ,pornit de Polinice* împotriva fratelui său,
Eteocle*, şi războiul epigonilor*. (3) Capitală a Tebaidei din Egipt. Oraş cu o sută de
porţi, sediul mai multor culturi religioase. (4) Oraş în. Cilicia, veche regiune din Asia
Mică.
TELAMON Fiul lui Eac*, regele Eginei. Rege al Sala-minei, a luat parte la expediţia
argonauţilor*, la vînă-toarea mistreţului din Calidonia* si ia lupta lui Heracles* împotriva
lui Laomedon*, regele Troiei*, pe a cărui fiică, Esiona* a luat-o de soţie.
Homer, lliada, VIII, 283 şi urm.; Eschil, Sofocle, Livius Andro-nicus, Ennius
TEIjEFASSA Soţia lui Agenor* şi mama lui Cadmos* si a Europei*.
TELEFOS Fiul lui Heracles* şi al principesei Auge, din Arcadia*; a fost aruncat,
împreună cu mama sa, în apele mării; ajunşi pe ţărmul insulei Misia, regele Teutra a luato
pe Auge de soţie şi, la moarte, i-a lăsat tronul lui Telefos. în timpul războiului Troiei*,
Telefos a fost rănit de Ahile* şi vindecat apoi cu rugina de pe aceeaşi spadă care 1-a rănit.
' •
Eschil, Sofocle, Euţipide, literatură
TELEGON Fiul lui Ulise* şi al vrăjitoarei .Circe*. Dorind
să-şi cunoască părintele, s-a dus în Itacă*, patria lui Ulise,
işi acolo, într-o luptă, 1-a ucis, aşa cum fusese prezis ele
un. oracol*1. A luat-o apoi de soţie pe Penelopa*, de la
271
oare a avut un fiu, pe Italus*. Şi-a sfîrşit zilele în Italia, unde a întemeiat oraşele
Tusculanum si Preneste.
TELEMAC Fiul lui Ulise* şi al Penelopei*. în absenţa lui Ulise din Itaca*, i-a fost sprijin
mamei sale. L-a căutat pe tatăl său, ajutat de Atena*, care a luat înfăţişarea lui Mentor*;
1-a regăsit, la reîntoarcerea lui în Itaca, şi împreună au izgonit pe pretendenţii Penelopei
(proci*). După unele versiuni, Telemac s-a căsătorit apoi cu Circe* sau cu fiica acesteia,
sau cu Nausica*. I se atribuie virtuţi morale deosebite, în primul,rînd filiale.
Antistene, Atena sau.despre Telemac; Homer, Odiseea, I, 113 ,.şi urm., IV, 660 ţi urm., 768 şi urm.; Fenelon,
Aventurile lui Telemac; Pinturicchio, întoarcerea lui Ulise, Londra, pictură
TELESFOR Zeu grec al medicinii, fiul lui Asclepios* şi frate al Igeei*.
TEMIS Zeiţa greacă a justiţiei. Fiica lui Uranus* şi a Geei*, prima soţie a.lui Zeus*. Din
căsătoria lor s-au născut orele* si moirele*. A avut un templu la Delfos*. La .romani era
cunoscută cu numele de Justiţia. Legenda p reprezintă stînd pe treptele tronului lui Zeus*
şi inspi-rîndu-1 în. hotărîrile lui drepte, în mînă avea cornul abundenţei* şi o balanţă.
Ovidiu, Metamorfoze, I, 321
TEMIST Fiica lui Tpseu, a treia soţie a lui Atamant*. Cînd Atamant a vrut să se
căsătorească cu Ino*, Temist a plănuit să-i ucidă acesteia fiii. Dar Ino, prinzînd de veste, a
schimbat, în timpul nopţii, copiii ei cu ai Temistei, în-cît ea şi-a ucis propriii copii.
TEN EDO Insula din faţa Troiei*, de unde, după povestirea lui Enea* făcută Didonei*, au
fost trimişi de Minerva* cei doi şerpi care 1-au ucis pe Laocoon*. şi pe fiii lui.
272
TERSILOH Fiul lui Antenor*; a fost ucis în timpul asediului Troiei*.
' TESCATILPURTA -i ?AS&ALAJULEA
TESEU Fiul lui Egeu* şi al Etrei*. La 16 ani, în drum spre Atena,.a ucis mai m'ullţi
monştri uriaşi, printre care pe Perifete*, Sinis*, Cercione*, Procust*, Schiro*-. La Atena,
unde Egeu era prizonierul vrăjitoarei Medeea* a înlăturat pe cei 50 de fii ai lui Pallante
(3), care năzuiau la tronul lui Egeu şi apoi, ajutat de Ariadna*, a ucis Minotaurul*, scutind
oraşul Atena de jertfa celor şapte fete si şapte băieţi, la fiecare nouă ani; revenind la Atena
pe mare, a uitat să ridice pînzele albe ale corăbiei, pentru a-i vesti tatălui său victoria, si
le-a ridicat pe cele negre. Tatăl lui, crezîndu-1 mort de durere s-a aruncat în mare, iar
marea de atunci s-a numit Egee. însoţit apoi de prietenul lui, Piri'tou*, Teseu a participat
la vânătoarea mistreţului din Calidoniâ*, la expediţia împotriva amazoanelor*, împotriva
centaurilor*, la cucerirea lînii de aur*. A avut un fiu de la Hippdlita*, regina amazoanelor.
De la o altă soţie, Fedra*,'sora Ariadnei*, 1-a avut pe Acamant* (1). A vrut s-o răpească
pe Persefona* din Infern, dar a fost surprins de Hades* şi salvat din mîinile lui de Heracles*.
A găsit apoi adăpost la Licomede* (1), dar acesta 1-a ucis prin trădare, în perioada
clasică, este eroul tipic atenian căruia i se atribuie unificarea Aticei. Personalitatea lui
Teseu ,ar fi, după legendă, de origină solară. Grecii i-au ridicat în Atena un templu,
Theseionul, unde a fost venerat oa un zeu.
Homer, Iliada, I, 265; Plutarh; Boccaccio, Teseide; basorelief în templul lui Apollo, sec. V î.Chr.; amfora lui
Eutimide din acelaşi secol; fresce în Casa Poetului tragic, în aceea a Vînătorii şi în a Centaurului, la Atena pe
frontonul Theseionului şi pe frontonul oriental al Templului lui Zeus din Olimpia; Nicolas Pousin, pictură
TESTIOS Rege al Tesaliei, tatăl Ledei*, soţia lui Tindar*.
]8 — Dicţionar de mitologie
273
TESTOR Preot şi prevestitor, tatăl • Leucipei* si al prevestitorului Calchas*.
TEUCRU . (1) Fiul zeului fluvial Scamandru şi al nimfei* Idea* (l,-); primul rege al
Troiei*. Succesorul lui a fost Dardanos*, căruia i-a dat de soţie pe propria-i fiică,
Arisbea*, (2) Fiul lui Telamon* si al Esionei*, drept recompensă pentru ajutorul dat în.
războiul împotriva lui Laomedon*. A fost cel mai vestit arcaş al. grecilor. Homer, Iliada,
VIII, 266 şi urm., 300 şi urm.
TEUR sau TEUTATE Fiinţa supremă la celţi .şi la germani. Cultul provenea de la egipteni,
la care se numea Thot*. Era asemuit cu Mercur*, ca zeu al iscusinţei.
TEUTATE -> TEUR
TEUTH -.> THOT
TEZOATLIPOCA Personificarea soarelui din timpul iernii, zeu ad tuturor binefacerilor,
creatorul lumii, dar şi distrugătorul ei, în mitologia mexicană.
THETIS (1) Fiica lui Uranus* şi a Geei* în mitologia greacă, sora titanilor* si soţia lui
Oceanus*. (2) Cea mai .frumoasă dintre nereide*. Zeus* ar fi luat-o în căsătorie, dar
auzind că fiul ei va depăşi în eroism si virtute pe propriul lui. părinte, i 1-a dat de soţ pe
Peleu*. Fiul lor a fost Ahile* care şi-a depăşit, într-adevăr tatăl. La nunta lui Peleu cu
Thetis, au participat toate divinităţile, în afară de Discordia* care, nefiind invitată, a trimis
oaspeţilor un măr, mărul Discordiei, care trebuia oferit în dar celei mai frumoase
dintre cele trei zeiţe, prezente: Afrodită*, Hera* şi Atena*; Paris* a oferit mărul
Afroditei si şi-a atras astfel mînia celorlalte, care s-au răzbunat atât pe el, cît si pe troienii
lui.
Homer, Iliada: Dante, Purgatoriul, c. IV; Piero di Cosimo, Nunta, lui Peleu cu Thetis, pictură, la Luvru
THOR Primul fiu al lui Odin* şi al Freyei*, arbitru al războiului, zeu al vînturilor* si al
furtunilor la scandinavi.
THOT sau TEUTH Zeu egiptean, 'protector al culturii si ştiinţei..Identificat de greci cu
Hermes*.
T/A Fiica lui Castalia, preot al lui Dionysos*. Orgiile în cinstea lui Dionysos au fost
create de ea. Virgiliu, Eneida, IV, 302
TIAMAT Zeu al haosului* primordial în mitologia babiloniană. A fost învins şi ţinut în frîu
de Marduk*, care a restabilit ordinea în univers.
TIBRU Zeul rîului cu acelaşi nume. A fost binevoitor lui Enea* cînd acesta a venit de la
Troia* în Latium*. în cinstea lui erau organizate Tibernaliile, 'la 17 august. Virgiliu,
Eneida, VIII, 36, 86
TIBURT Primul fiu al lui Amfiarau*. A întemeiat în Italia oraşul Tibur (azi Tivoli), unde
avea un altar în templul lui Hercu'le*.
TIDEU Fiul lui Eneu* şi tatăl lui Diomede* (1). A luat-o în căsătorie pe Deipile*; a
participat cu socrul lui, Adrast* (1), la expediţia celor şapte împotriva Tebei*, unde s-a
dovedit pe cît de viteaz, pe atît de crud, fapt ce a
274
275
determinat-o pe zeiţa Atena* protectoarea sa, sâ-i ia nemurirea, transformîndu-1 într-un
muritor' de rînd.
TIESTE Tatăl lui Tantal* (2) şi fratele lui Atreu* în mitologia greacă.
TIFON Monstru uriaş, fiul lui Tartar* şi al 'Geei* în mitologia greacă. In locul degetelor,
avea o sută de capete de balaur, iar din coapSe îi ieşeau şerpi, împreună cu Echidna* a
zămislit alţi monştrii, printre care Cerberul* şi Himera*. A fost singurul uriaş care a pus
stăpî-nire pe Zeus* în lupta uriaşilor împotriva acestuia. După ce Zeus a fost eliberat de
Heraclcs*, 1-a trăsnit pe Tifon şi 1-a prăbuşit în fundul vulcanului Etna* (2). >
TIHE Fiica lui Oceanus* şi al zeiţei Thetis* (1), zeiţa destinului ei a bunei stări,
identificată de romani cu Fortuna*. Era reprezentată ca o femeie fără veşminte, cu cornul
abundenţei* într-o mînă, cu un picior în aer si cu celălalt pe o roată în mere sau ţinîndu-1
în braţe pe Pluto*.
TINDAR Regele Spartei, soţul Ledei* şi, după o versiune mai puţin difuzată, tatăl
Dioscurilor*, al Clitemnestrei* 'si al Elenei*. Fiindcă fiii lui au fost luaţi în cer şi făcuţi
zei, a lăsat tronul lui Menelau*, ginerele său, soţul Elenei.
TIR Fiica 'lui Salmoneu*. De la Poseidon* 1-a avut pe
Pelia*.
Homer, Odiseea, II, 120, IX, 235
T1RESIAS Prevestitor vestit din Teba* (2). Intervenind într-o neînţelegere dintre Zeus* şi
soţia lui, Hera*, aceasta 1-a orbit, iar Zeus i-a dat harul prevestirilor. El a fost
276
cel care i-a revelat lui Edip* adevărul asupra nelegiuirii comise. A păstrat şi după moarte
darul profeţiei si, aflat în' Infern, i-a- dat sfaturi preţioase lui Ulise*. Homer, Odiseea, X,
492 şi urm., XI, 32 şi urm., XII, 267 şi urm.
TIRREN Fiul lui Atis*. A venit în Italia cu o colonie de lidieni, în teritoriul situat între
Arno şi Tibru: Regiunea s-a numit Tirrenia, iar mai apoi Etruria (azi Toscana).
TIRS Nuia înlănţuită de ramuri şi frunze de iederă şi de viţă de vie, purtată în permanenţă
de Bachus* şi de bacante* mitologia romană.
TITANI Cei 12 fii ai lui Uranus* şi ai. Geei*, şase băieţi (Oceanus*, Ceos*, Crio,
Hiperion*, lapet* si Cronos*) şi şase fete (Rhea*, Thetis* (1), Temis*, Mnemo-Sina*,
Febe* (3), şi Tea*), în lupta lor împotriva zeilor, au fost învinşi de Zeus* si aruncaţi în
Tartar*. Lupta lor, cunoscută sub numele de titanomahie, simbolizează furia forţelor
instinctive, brutale, împotriva ordinei şi a justiţiei. Giganţii* sau uriaşii erau fiii lor.
Rubens, Căderea titanilor, pictură, la,Bruxelles
TITIU Uriaş aţâţat, de Hera* împotriva zeiţei Latona*. A fost ucis de săgeţile lui Apol'lo*
şi Artemis* şi aruncat în Infern, unde doi vulturi îi mîncau ficatul care se refăcea mereu.
Homer, Odiseea, VII, 324, XI, 576; Virgiliu, Eneida, VI, 595; Ovidiu, Metamorfoze, IV, 457
TITON Fiul lui Laomedon* şi frate al lui Priam*. Soţia lui, Eos*, a obţinut pentru el, de la
zei, darul nemuririi, dar a neglijat să-1 ceară şi pe acela al tinereţii veşnice. Astfei, Titon a
îrnbătrînit şi soţia 1-a preschimbat într-un greier. De la el, Eos 1-a avut pe Memnon*, care
a fost
277
ucis de Ahile*, în timp ce apăra eroic pe troieni. Lacrimile mamei s-au transformat în
picături de rouă.
TLALOCH -> TbALOOS
TROFOMlU (1) Divinitate infernală in mitologia grâacâ, care-şi ducea existenţa în
Beoţia, într-o peşteră unde dicta un oracol* celor ce se cufundau în somn. (2) Fratele lui
Agamede*, împreună cu care a construit templul lui Apollo* din Delfos*.
TLALOOS sau TLALOCH Zeul ploilor si al fertilităţii în mitologia popoarelor mexicane,
In timp de secetă, i se jertfeau copii.
TLAZOLTEOTL Zeiţă a iubirii senzuale în mitologia popoarelor mexicane.
TLEPTOLEM Fiul lui Heracles*, devenit rege la Rhodos,. după ce şi-a ucis unchiul,
Liciniu. în timpul ră2boiului împotriva Troiei*, a fost ucis de Sarpedon* (2).
Homer, Iliada, V, 659
TOOSA Fiica lui Foco şi a lui Cete*. De la Poseidon*, 1-a avut pe ciclopul* Polifem*.
TRACE Fiica lui Ares*. A dat numele său Traciei.
TRIMURT1 Trinitatea vedică divină: Brahma*, Siva* şi Visnu*.
T ROI A sau ILION Cetate antică în nord-vestul Asiei Mici, lîngă Pontul Euxin. A fost
adusă la lumină de H. Schliemann si W. Dorpfeld în 1868, pe înălţimea His-sarlîk. Nouă
sînlt straturile care dovedesc existenţa, a tot atîtea cetăţi construite în diverse epoci. Prima
ar începe în 3000 î.Chr. Troia cîntată de Homer formează stratul al şaptelea, din epoca
miceniană (sec. XIV—XII î.Chr.). Distrugerea ei a avut loc, după părerea arheologilor, în
sec. XII.
TROILUS Fiul lui Priam*, regele Troiei*. A fost ucis de Ahile*, cind a ieşit în afara
zidurilor, pentru a-şi adapă caii. yirgiliu, Eneidu, I, 474
TROOS Fiul lui Eritoniu, unul din strămoşii troienilor, Homer, Iliada, V, 205; XX, 230 şi'urm.
TUCHULCH Demon* în mitologia etruscă, care însoţea sufletele celor sosiţi în Infern.
TURMS Zeu în mitologia etruscă, mai tîrziu asimilat lui
Mercur*.
TRITON Zeul mării în mitologia greacă, fiul lui Poseidon* şi al Amfiţritei*, jumătate om,
jumătate peşte. Trăia în apele mărilor şi potolea apele agitate, cu trîmbiţe formate din
scoici. Făcea parte din suita lui Poseidon*.
Ovicliu, Metamorfoze, I, 333; G, L. Bernini, Triton, sculptură la Roma; Fr. Boucher, Triton, picturii
278
TURNUS Regele rutulilor*, înaintea lui Enea*. Virgiliu, Kneida, VII, 56, 641, IX, 728, 815, XII,
926
TURUS Numele zeului Mercur* în mitologia etruscă.
TUSCUS Fiul lui Tirren* şi nepotul lui Hercule* A domnit în Tirrenia.
TUTILINA Divinitate romană care veghea păstrarea în ^3 stare a cerealelor şi a
celorlalte produse ale pa-'

Dictionar mitologie - Litera S

SÂBAZlOS Zeu din mitologia getică, identific; :t cu Dio-nysos*, din mitologia greacă.
SABINE:, Femeile pe care oamenii lui Romulus* le-au răpit dintr-o localitate vecină, pentru a si
le face soţii şi astfel să populeze noul oraş, Roma. Titus Livius, Ab urbe conditd, l, 9, 6, şi urm.
SAKUN Divinitate feniciană, cu aceleaşi atribute ca ale zeului grec Hermes*.
SALACIA Zeiţă romană a mării, soţia lui Neptun*.
SALAMBO Divinitate babiloniană, asimilată zeiţei As-tarte* a fenicienilor, Afroditei* a grecilor
sau zeiţei Venus* a romanilor. Numele ei însemna „tulburătoarea".
SĂLII Colegiu de preoţi romani. Erau împărţiţi în grupul .de pe colina Palatin*, dedicaţi cultului
lui Marte*, şi grupul de pe colina Quirinal, dedicaţi cultului lui Quirinus*.
SALMONEU Fiul lui Eol* şi al nimfei* Enarete* frate al lui Sisif*. Din orgoliu, s-a crezut
asemenea lui Zeus*, căutînd chiar să imite trăsnetele si fulgerele lui. A pre-
255
tins să i se aducă pîn'ă, si jertfe. Dar Zeus i-a pedepsit cutezanţa si 1-a trăsnit. Virgiliu,
Eneida, VI, 585 şi urm.
SALUS Zeiţă rom'ană a sănătăţii, corespunzătoare zeiţei Igea* a grecilor. Templul i-a fost
consacrat în 302 î.Chr., pe Quirinal, la Roma.
SAM1A (1) Epitet al zeiţei lunona*, care s-ar fi născut în insula' Samos. (2) Sibilă*,
numită astfel de la o carte de profeţii apărută în insula Samos. Pictură de Guercino
SÂM.OTRACIA Insulă din- arhipelagul grec, renumită pentru cultul cabiri'lor*.
S AN DES în mitologia hitiţilor din Siria, zeul suprem; avea o înfăţişare înfricoşătoare
si ca armă, trăsnetul.
SANDON Erou solar, venerat de locuitorii Liciei, ca întemeietor .al neamului lor.
SARPEDON (1) Fiul lui Zeus* şi al Europei*. A devenit rege al licienilor, după ce a fost
izgorjit .din Creta de fratele lui, Minos*. (2) Fiul lui Zeus* şi al Laodamiei* (1). A murit,
luptînd pentru apărarea Troiei*; a fost ucis de Patroclu*.
Homer, lliada. V, 471 si urm., XVI, 666 ţi urm.; vas atic din sec. V î.Chr., azi la Luvru
SATARUPA Mama primului om şi primei femei în mitologia vedică.
SATIRI Divinităţi ale pădurilor si cîmpiilor în mitologia greacă, jumătate oameni,
jumătate animale, cu pi-
256
cioare de ţap, coarne şi coadă. Erau nelipsiţi din ţor-tegiul , lui Dionysos*. Nimfele* erau
adesea prada lor.
Praxiteles, Satirul, în Muzeul Capitolin al Romei; Satirul' Bar-berini, Ia Miinchen, sculptură; Ca.va
Faunului, frescă din Pompei, în Muzeul Naţional din Napoli
SATOR Divinitate abstractă în mitologia romană, protectoare a grînc'lor. Sat or hominum
et deorum era supranumit lupitcr*, ca părinte al oamenilor şi al zeilor.
SATURN Personificare a prosperităţii în mitologia romană; venerat ca binefăcător al
omenirii, a fost asimilat lui Cronos* al grecilor, cu atribute similare. A fost. părintele lui
Zeus*, Ceres*, lunona* etc. I-a învăţat pe oameni cultura pămîn'tului şi a viţei de viei. La
Roma a avut un templu în preajma Capitoliului*.
Virgiliu, Encida, VII, 319, Rubens, pictură
SATURN ALE Serbări romane ce debutau în ziua de 17 decembrie, în timpul cărora
sclavii puteau fi egali cu stă-pînii lor. Erau dedicate zeului Saturn* şi socotite .evocatoare
a unei vîrste de aur.
SATURNIA (1) Numele Italiei, după unii scriitori din antichitate, pentru faptul că Saturn*,
detronat de lupiter*, s-a refugiat în Italia, la lanus*. (2) Epitet dat lu-nonei*, care era fiica
lui Saturn*.
SAUR Tîlhar care devasta un ţinut din Elida (Grecia). A fost ucis de Heracle*.
SAVITAR Divinitate vedică, care inspira bună dispoziţie şi dorinţă de viaţă. Era
identificată cu soarele.
J 7 ™ Dicţionar de iţiil
257
SCHIRO Răufăcător. din Megara (Grecia), care-i silea pe străini să-i .spele picioarele, după
care îi arunca în mare'. Teseu* i-a pregătit aceeaşi moarte.
SCILhA (1) Fiica lui Forcus în mitologia greacă, preschimbată de Circe* într-un monstru,
deoarece Scilla îl iubea pe Glaucos* pe care îl iubea si ea. Scilla s-a îngrozit atîit de mult de
noua ei înfăţişare, încît s-a aruncat în mare şi în locul acela a apărut un munte tot atît 'de
înfricoşător, în faţa lui era un altul asemănător, al Caribdei*. Navigatorii care se aventurau să.
treacă printre Scilla si, Caribda reuşeau cu greu să scape cu viaţă. Cînd Ulisc* a trecut pe
acolo, i-au pierit toţi tovarăşii de drum. După altă versiune, şi-a găsit moartea el însuşi în
aceste ape. (2) Fiica lui Nixus, regele Me-garei, care şi-a trădat tatăl din dragoste pentru
Minos*. Acesta a respins-o însă si a vrut chiar să o ucidă; ea şi-a luat singură zilele,
aruncîndu-se în mare. Zeii « au prefăcut-o într-o pasăre.
Virgiliu, Eneida, III, 424 si urm.; Danie, Infernul, c. XXVI; frescă în Casa lui Castor si Pollux din Pompei;
Ovidiu, Metamorfoze, VIII şi urm.
SEIA Zeiţă romană, care proteja seminţele neîncolţitc.
SELEN (1) Satir* iubit de nimfa* Argira*, îl însoţea în permanenţă pe Dionysos*. A fost
preschimbat de Afrodi ta* într-un rîu, cînd nimfa, murind, a fost prefăcută într-un izvor. Mai
tîrziu li s-iau unit apele şi deci şi viaţa. Dar Selen a uitat-o pe Argira şi la fel cei ce beau din
apele lui uită orice sentiment. (2) Una din pleiade*.
SELENA Personificare a lunii în mitologia greacă. Era fiica lui Hiperion* si sora lui Hclios*
şi a lui Eos*; identificată cu Artemis*, Perscfona* şi Hecate*. A fost venerată mai mult' de
romani. Perugino, Iubirea Selenei pentru Endimion, pictură
SELLI Preoţi ai oracolului* lui Zeus* din Dodona*. Tre-|buia să aibă picioarele „nespălate" şi
să doarmă pe pă-mîntul gol.
] SEMELE Fiica lui Cadmos* şi a Hiarmoniei*. De la fcZeus*, Semele a avut un fiu,
pe Dionysos*. Hera* invi-îdioasă, a îndemnat-o pe Semele să-i ceară lui Zeus să i se arate în
toată strălucirea. Acesta într-adevăr i-a apărut înconjurat de tunete si fulgere, iar Semele a
murit mistuită de focul divin.
SERAPIDE Divinitate egipteană din epoca greco-roma-nă, în care erau contopiţi zeii Osiris*
si Apis*. Socotit l şi ca o fuziune între Zeus* şi Hades*, Serapide era venerat şi în Roma şi
Grecia, unde i se atribuiau virtuţile salutare ale lui Asclepios*.
SEREST Tovarăş al lui Enea*, care îl înlocuia în unele fapte de arme.
|!Virgiliu, Eneida, I, 611 şi urm.; IX, 171 ţi urm.
\.SET Divinitate egipteană, simbolizînd pustiul acoperit Ide nisip al Egiptului de Jos.
SETEA PĂMÎNTULUI -V SET1LĂ
SETILĂ, SETOSUL sau SETEA PĂMlN.TULUI Erou cu : puteri neobişnuite, din basmele
româneşti, vestit pentru
capacitatea de a bea cantităţi nesfîrsite de apă, rămî-Inînd totuşi mereu însetat. Era cunoscut si
în folclorul
tracilor.
258
259
SETOSUL -4 SETILA
SFA.RMA-PIATRĂ Erou din basmele româneşti, înzestrat cu puteri excepţionale; sare
în ajutorul voinicilor şi al lui Făt-Frumos* în luptele lor cu întruchipările răului.
SFINXUL Monstru legendar în mitologia greacă, cu corp de leu si cap de femeie. A
fost trimis de Ilera* să răzbune moartea lui Cusip si să-i pedepsească pe supuşii tebani
ai lui Laios*. îi ucidea pe toţi cei ce nti ştiau să răspundă la următoarea întrebare:
„Care este fiinţa care dimineaţa merge în patru picioare, la prînz în două şi seara în
trei". Cel ce o rezolva, putea deveni regele Tebei* (2). Edip* singur a ştiut să dea
răspunsul cel bun: omul este cel care merge în copilărie în patru picioare, la maturitate
în două şi la bătrîneţe în trei, sprijinit în toiag. Sfinxul s-a aruncat apoi do pe s.tîncă,
iar Edip a ajuns regele Tebei. Cupă din sec. V î.Chr., din Muzeul Vaticanului
SHAMASII în mitologia babiloniană, judecător al oamenilor, întocmai ca Osiris*, la
egipteni. Era fiu al lunii* şi personificare a soarelui, reprezentat ca un disc strălucitor,
uneori înaripat, alteori în formă umană pe carul soarelui.
SIBARIS (1) Monstru oare trăia într-o peşteră pe muntele Parnas*. Un oracol* a
hotărît să-i fie jertfit Alcio-neu*, dar în locul lui a intrat în peşteră Euriblat şi 1-a ucis
pe monstru. (2) Numele unui tovarăş de lupte al lui Enea*, 'ucis de Turniis*. (3) Oraş
din Magna Grecia (Calabria de azi), extins în antichitate pe o mare porţiune de
'pămînt, avea 300 000 de locuitori. Bogăţia şi prosperitatea lui au făcut ca moravurile
locuitorilor să decadă într-atît, încît să ducă la distrugerea oraşului.
260
SIBILE Proteste ale zeului Apollo*, inspirate de zeul însuşi în profeţiile lor. Mai intîi a
fost o singură sibilă, apoi zece sau douăsprezece. Este cunoscută mai ales sibilă din
Eritrea, care a făcut numeroase prevestiri asupra Troiei* şi sibilă cumană din Italia
(*Deifobe), care a prevestit viitorul glorios al lui Enea*. Altele mai erau: sibilă
delfică, persană, libică, helespontică, tiburtină. "
Virgiliu, Eneida, VI, 10, 77, 83, 258; Michelangelo, plafonul Capelei Sixtine, frescă în Muzeul
Vaticanului; picturi de Andrea del Castagno Guercino
SICA Nimfă* iubită de Bachus*, care a preschimbat-o într-un smochin, cu ale cărui
frunze îi plăcea să se împodobească.
SIGEU Promontoriu din Marea Egee, pe care se ridica rhormîntul lîu Ahile*.
SIHEU Regele Tyrului, soţul Didonei*, viitoarea regină a Cartaginei. A fost ucis de
Pigmalion* (2), care a vrut să pună stăpînire pe bogăţiile lui uriaşe.
Virgiliu, Eneida, I. 343 şi urm.
SILEN (1) Divinitate masculină în mitologia greacă, fiul lui Hermes* sau al lui Pan*.
Făcea parte din suita lui Dionysos*, împreună cu satirii*. După o versiune, s-ar fi
ocupat de educaţia lui Dionysos. Era iubit de păstori, care îl şi batjocoreau însă,
fiindcă umbla continuu în stare de beţie, călare pe un măgar, în operele de artă apărea
ca un bătrîn voluminos, cu un pîntec exagerat, abia ţinîndu-se pe un măgar caraghios.
(2) Rege al Au-lidei, fiul lui Poseidon*. îi silea pe călătorii, străini să-i lucreze via,
apoi îi omora. A" vrut să-1 oblige să facă acelaşi lucru si pe Heracles*, dar acesta 1-a
ucis.
Sarcofag din Muzeul Naţional din Napoli; Silen beat, bronz, la Napoli; Silen ţinut în braţe de
Dionysos, statuie la Luvru; Silen 'vesel, statuie din epoca imperială, la Muzeul Capitol in; Silen care
fugăreşte o menadă, pe o cupă antică din sec. IV î.,Chr.,
261
la Luvru; Silen muzicant, frescă pompeiană, în Vila Misterelor din Pompei; J. de Ribera Spagnoletto,
Rubens, Nicolas Pbussin etc., pictură; Mărio Giuseppe Crespi, Silen, pictură, la Berlin; Van Dyck, Silen
beat, Bruxelles, Spagnoletto, Silen, Napoli, pictură
SILFIDE Genii* feminine ale aerului în mitologia arabă. Geniile masculine se numeau
silfi. Erau închipuiţi cu aripi şi obişnuiau să-i viziteze pe cei ce dorm.
SILVAN Zeul pădurilor în mitologia romană, protector a,l turmelor. Era identificat cu
Faun*, reprezentat ca un bătrîn cu o cunună de spice pe cap. I se oferea lapte şi miere si
primele roade ale naturii.
SILVIU Fiul lui Enea* şi al Laviniei*. A fost urmaşul lui Ascaniu*, primul fiu al lui Enea,
la tronul cetăţii
Alba Longa*.
»
Virgiliu, Eneida, VI, 763
SIM Zeu domestic, patron al familiei, divinitate a vetrei în mitologia slavă.
SIN Zeul lunii* în mitologia babiloniană; zeul soarelui, Shamash*, era fiul lui. Proteja
vegetaţia şi înmulţirea oamenilor şi animalelor.
SINIS Tîlhar diri Corint în mitologia greacă, fiul lui Poseidon*. li lega pe străini între doi
copaci, pe care H apleca unul spre celălalt şi apoi îi lăsa să se îndrepte, făcînd astfel ca
victimele să fie despicate de vii. A fost ucis de Teseu*, care i-a aplicat aceeaşi tortură.
SINON Spion grec. A abuzat de încrederea troienilor şi i-a sfătuit să lase în cetate calul de
lemn, darul şiret al grecilor.
Virgiliu, Eneida, II, 17 şi urm.
SÎNZIENE ~> DRĂGAICE
SIRENE Fiice, ale nimfei* Forci şi ale lui Ahelou* sau, după o altă versiune, ale lui
Oceanus* şi ale Amfitriei*. . Erau înzestrate cu trup şi oap de femeie, iar picioarele
sfîrşeau în coadă de peşte; altele erau nimfe care trăiau libere în matură. După Ovidiu
(Metamorfoze, V, 551 şi urm.), erau nimfe care trebuia să o răpească pe Proser-pina*, dar
care nu au putut-o smulge din braţele lui Pluto* şi au fost preschimbate de Demetra* în
păsări cu cap de femeie. După Homer, erau femei care îi ispitiseră cu cîntecul lor îmbietor
pe corăbierii lui Ulise* în apele mării, ca apoi să-i ucidă. Ulise s-a legat de catargul
corăbiei, ca să poată rezista chemărilor lor. Argonauţii* au fost salvaţi de Orfeu* care le-a
cucerit, la rîndul lui, cu cîntecul lirei. După unele versiuni, .sirenele au trăit în cîteva din
insulele Golfului frapoli, între Sorrento şi Capri.
. Homer, Odiseea, XII, 39 şi urm,, 158—200; Dante, Purgatoriul, c. XIX. în arta arhaică, au fost
prezentate cu trup de pasăre cu coadă şi aripi mari şi cu bustul feminin,1 braţele goale, chipul cu
trăsături ideale, cîntînd dintr-un instrument, de obicei citera; apăreau astfel pe vase, mozaicuri,
sarcofage, în literatura europeană s-a ajuns la semnificaţia de femeie frumoasă, atrăgătoare.
SIRINGA sau SYRINK Nimfă* din Arcadia*, fiica zeului rîului Ladon* (.1). A fost
urmărită de zeul Pan*, îndrăgostit de ea, şi a găsit salvare în apele rîului care a
preschimbat-o într-o trestie. Pian a tăiat trestia şi a făcut din bucăţile ei, puse una lîngă
alta, un instrument muzical, asemănător naiului.
Ovidiu, Metamorfoze, I, 698; Dante, Purgatoriul c. XXII; frescă' la Pompei în Vila
Misterelor; relief într-o statuie de centaur, în Muzeul Capitoliului, din Roma
S1.SIF (1) Fiul lui Eol* şi al nimfei* Enarete*, rege al Corintului. Era în stare de
nelegiuirile cele mai feroce, î.n-cît era un pericol pentru oricine îl cunoştea. Ajuns în
262
S63
Infern, a fost pedepsit sa ridice un bloc de piatra pînă în vîrfuil unei coline; o dată ajuns
acolo, blocul se prăvălea Si cazna trebuia reluată. A fost interpretat si -ca divinitate a
mării în luptă veşnică împotriva stâncilor sau ca ipostază a nesfârşitului efort al voinţei
umane către mai bine. (2) Fiul lui Perseu* si al Andromedei*, rege al Micenei. (3) Fiul lui
Androgeu* şi frate al lui Alceu*.
Homer, lliada, VI, 152; Odiseea, XI, 593—600; Eschil, Sisif fugărit, dramă satirică; Euripide, Sisif; Ovidiu,
Metamorfoze; Hol raţiu, Lucreţiu; Polignot din Dslfos, pictură
SITA Zeiţă din mitologia vedică ocrotitoare a agriculturii şi a tuturor roadelor pămîntului.
SIVA Zeu vedic, care împreună cu Brahma* şi Vişnu* alcătuia trinitatea divină. Era
socotit ca zeu reproducător, aşa cum Brahma era creator, iar Vişnu, conservator.
SKANDA Zeu războinic în mitologia vedică, închipuit cu şase capete şi călărind un păun.
STENO Una din cele trei gorgone*. Era'singura muritoare dintre ele. ' '
•"'•••'' :
STENTOR Erou grec din războiul împotriva Troiei*, a cărui voce era foarte puternică. A
murit într-o întrecere cu Hermes*.
STIX Rîu din Infern, în faţa căruia zeii greoi făceau jurăminte pe care, dacă nu le
respectau, deveneau, muritori. •Virgiliu, Eneida, VI, 154, 439; Ovidiut Metamorfoze,
XII, 322
STRIBOG Zeu al vîntului si al,vremii urîte la slavi.
STRIGOI Personificări ale duhurilor rele, răufăcătoare, în basmele româneşti, în
superstiţii, personifică sufletele morţilor care îşi părăsesc noaptea mormintele pentru a se
întoarce între vii şi a le provoca neajunsuri.
SLEIPNER Calul de luptă al zeului Odin* din mitologia germană, cu picioarele pline de
sînge.
SOKAR Zeul morţilor în mitologia egipteană.
STRÎMBĂ-LEMNE Erou din basmele româneşti, înzestrat cu puteri supraomeneşti, putând
ajisnge la dimensiuni neobişnuite: e dibaci în îndoitul lemnelor, pentru a fi util unuia sau
altuia din eroii basmelor.
SPIRIDUŞ Drăcusor poznaş, slugă a unui drac*, în poveştile româneşti; putea lua
înfăţişarea oricărei vietăţi.
STATU-PALMA-BARBA-COT Pitic, fiinţă fabuloasă, răutăcioasă din basmele româneşti,
personaj diabolic. Uneori se întâmplă să aibă şi o atitudine binevoitoare şi salvatoare.
SŢUMELOS Fiul lui Capaneu* şi al Evadnei*, unul din epigoni* în expediţia împotriva
Tebei* (2).
Virgiliu, Kiieida, II, 261.
264
STROFIU Rege din Focida, tatăl lui Pilade*, şi cumnat al lui Agamemnon*.
SUDJENITE -V RODJEMITE
SUOVETAURILIA Sacrificiu, la romani, în timpul căruia erau jertfiţi un porc, o oaie şi un
taur, cu scopul purificării celor ce luau parte la acest ritual.
265
SURYA Zeu solar binefăcător în mitologia vedică. Era întruchipat ca un om cu patru
capete, conducând un car tras de şapte cai.
SUSANOVO Personificare a ploii, împreună cu Amate-rasu*, reprezintă divinităţile
supreme ale mitologiei japoneze. ,
SVANTOVID Personificare a soarelui la popoarele slave din nord, zeu cil războiului.
SVAROG Cerul, în mitologia slavă-, în care domneşte zeul atotputernic Perun*. După o
altă versiune, ar fi însuşi zeul Perun, întrupat în fulgere şi trăsnete sau în
foc.
SVAROŞIC Zeu al soarelui şi al focului în mitologia sl;ivă, identificat cu Hefaistos* din

mitologia greacă. Este fiul lui Svarog*.
SVETOID Zeul războiului î« mitologia slavă. SYRINX -> SIRINGA

Dictionar mitologie - Litera R

RA sau RE Personificarea soarelui în mitologia egipteană, venerat la Eliopolis (Cetatea
Soarelui). Era socotit ca fiind cel mai puternic dintre toţi zeii. Avea două bărci, în
care~~putea parcurge tot cuprinsul bolţii cereşti, una pentru zi, alta pentru noapte. Era
reprezentat ca un om cu capul de şoim, cu un disc solar deasupra capului, sau cu
picioarele într-o corabie sau pe o barcă pe care putea trece de la o extremă la alta a
orizontului.
*
RACI1IO Regele Cretei, soţul prevestitoarei Mantos* (1) de la care 1-a avut pe ţ/tops*,
care a devenit si el un faimos prevestitor.
RADAMANT Fiul lui Zeus* si al Europei*; rege al cetăţii Cnosos. Izgonit din Creta de
fratele lui, Minos*, s-a stabilit in Beoţia şi a luat-o de soţie pe Alcmena*. A fost un rege
drept şi a pus în aplicare legea talionului: ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, ca si legea
încrederii în jurămîntul acuzatului, dacă nu există martori. Diipă moarte, a fost judecător
în Infern. Virgiliu, Eneida, VI, 566; Ovidiu, Metamorfoze, IX, 436
RADI Soţia zeului iubirii în mitologia vedică, închipuită ca o zeiţă care, în genunchi,
trăgea cu arcul.
RAMA A şaptea încarnare a lui Visfiu* în mitologia vedică, protagonistul epopeei
Ramayana. închipuit ca un
250
RAMMAN „Cel care trăsneşte", zeu al fenomenelor cereşti în mitologia babiloniană. Cu
fulgerele si trăsnetele acest zeu războinic nimicea duşmanii babilonienilor.
RAMPSANITOS în mitologia greacă, rege al Egiptului, fiu al lui Proteu*; se spune că ar fi
coborît viu în Infern şi ar fi jucat zaruri cu zeiţa Demetra*, cîştigînd partida.
RAVANA Zeu clin mitologia vedică sau rege legendar cu zece capete şi douăzeci de braţe,
îndrăgostit de Sita*, soţia lui Rama*, a dus o luptă năprasnică pentru a ţine de partea sa pe
Sita, dar a fost ucis de Rama, ajutat de urşi şi de maimuţe.
RAVNEGUD Un alt nume al zeului Odin* în mitologia nordică „zeul corbilor" şi era
înfăţişat ţinînd pe umeri doi corbi.
RE
RA •
REA SILVIA Fiica lui Numitor*, regele oraşului Alba Longa*. Unchiul ei, Amuliu*, a
constrîns-o să rămînă fecioară şi să devină vestală*, pentru ca fiii ei să nu pună stăpînire
pe tron. Dar Marte* a făcut-o să dea naştere lui RomuluK* şi Remus*. Furios, Amuliu a
aruncat-o în Tibru, unde a devenit soţia zeului cu acelaşi nume. Copiii ei lăsaţi pradă
apelor Tibrului au fost găsiţi de păstorul Faustulus* şi de soţia acestuia, Acea Larentia* şi
crescuţi de ei.
Titus Livius, Ab urbe condita, l, 3
251
REMBKA Divinitate vedică cu atribute asemănătoare zeiţei Venus*, apărută din
apele mării.
REMULUS Rutul*, căsătorit cu o soră a lui Turnus*, regele rutulilor. A fost ucis de
Ascaniu*, fiul lui Enea*.
REMUS -> ROMULUS
RESO Rege al Traciei, care i-a ajutat pe troieni în războiul împotriva grecilor.'Diomede*
(1) şi Ulisc* 1-au ucis şi i-au furat caii pe care de asemenea i-au pmorît. După un oracol*,
scoaterea acestor cai din luptă a adus nimicirea Troiei*.
RHEA Fiica lui Uranus* şi a Geei*. A fost soţia 'lui Cro-nos* şi, mamă lui Zeus*, Hades*,
Poseidon* şi a altor zeităţi. Era Mama cea Mare, Regina Mater, si venerată ca atare, în
Creta a fost identificată cu Cibele*; cultul ei s-a răspîndit şi la Roma.
RINDA în mitologia scandinavă, una din soţiile lui Odin*.
RIZEU Centaur*, fiul lui Ission* si al Nefelei*. A fost ucis de Teseu*,' la nunta lui
Piritou*, undo centaurii i-3|U atacat pe lapiţi*.
RODE Fiica lui Poseidon* şi a Amfitritei* în mitologia greacă. A fost soţia lui Ilelios*,
căruia i-a dat un fiţi, pe Feton*, si trei fiice: Lampetia, Lampetusu* si Fetusa.
RODJENICE sau SUDJENICE Divinităţi în mitologia slavă, asemenea parcelor*
romane.
252
RODOPE Nimfă* în mitologia'greacă. A avut îndrăzneala să se creadă frumoasă ca
Hera*, soţia lui Zeus*. A fost pedepsită şi preschimbată într-un munte, cu acelaşi nume,
din Tracia.
ROMA Personificare a oraşului Roma, venerată ca zeiţă/ Era reprezentată ca o femeie
purtînd pe cap un coif cu aripi sau, aşezată pe un 'tron, cu o lance, în mînă şi cu un scut
alături. Chipul ei se află pe numeroase monede vechi şi pe basoreliefuri.
ROMULUS şi REMUS Fii lui Mart.e* şi ai vestalei Rea Silvia*. Aruncaţi în apele Tibrului
de Amuliu*, gemenii au fost găsiţi si salvaţi de un sclav care i-a lăsat pe malul apei, unde
au fost alăptaţi de o lupoaică. Mai tîr-ziu, au fost descoperiţi de păstorul Faustulus* şi de
soţia lui, Acea Larentiu*, si crescuţi de aceştia. Cjnd au ajuns la o vîrstă matură, 1-au ucis
pe'. Amuliu. si au redat tronul lui Numitor*, bunicul lor, adevăratul stăpîn al oraşului Alba
Longa*. împreună,.au căutat apoi un loc pentru construirea unui nou oraş. Lăsîndu-se în
voia prezicerilor, au privit într~o zi un stol de vulturi care le-a trecut pe deasupra
capetelor. Remus a yăzut numai 6, iar Rqrnulus 12. Aşadar, el trebuia să aleagă locul
potrivit. Nemulţumit de această convenţie ce îl punea în inferioritate, Remus a propus o
altă întrecere, aceea a brazdelor, pe care de asemenea nu a respec-tat-o. Mîniat, Romulus
1-a ucis, după care a construit oraşul Roma, în 21 aprilie 753 Î.Chr. Pentru popularea
noului oraş, romanii au răpit sabinele*, dintr-o localitate apropiată, spune legenda.
Romulus a domnit 37 de ani, iar după moarte a fost venerat ca zeu cu numele de
Quirinus*. Templul lui era înălţat pe colina Quirinal. După o versiune, a fost luat în cer de
Mar te, iar după alta, a fost îngropat sub Forul roman.
Virgiliu, Krwida, I, 275; VI, 778, 7H1; VIII, 3>12 şi urm.; Ovidiu, Metamorfoze, XIV, 772 şi urm.; Titus' Livius,
Ab urbe condita, I, 4 si urm.; Imaginea lupoaicei apare pe monede din anul 300 Î.Chr.; Lupoaica din Cupitoliu,
operă etruscă clin secolul V
253
î.Chr.; fresce în Casa lui Polibiu din Pompei; fînftna fraţilor Pisani, din Perugia, Rubens şi Pietro
Berretti da Cortona etc., pictură
RUDA Divinitate în mitologia arabă, personificare a planetei Venus.


RUDRA Zeul munţilor si al grădinilor în mitologia vedică, arcaş neîntrecut, medic si protector
împotriva tuturor nenorocirilor.
RUMINA Zeiţă romană, protectoare a femeilor care alăptează.

RUNCINA Zeiţă romană, invocată de ţăranii romani în timpul secerişului.

RUSALCE Nimfe*. sau zîne ale apelor, femei frumoase, pe cit de seducătoare, pe atît de
primejdiose, în mitologia slavă.

RUTULI Popor din Lâtium*-; comandat .de Turnus* a luptat împotriva lui Enea*, pentru a-1
.izgoni din Italia. Rutulii au fost învinşi de Enea.

Dictionar mitologie - Literele P, Q

PACEA divinitate1 în mitologia greacă, fiică a
lui Zeus* şi a
zeiţei. Temis*. Dar a
fost
mult mai venerată la Roma, unde avea un templu pe Via Sacra. Reprezentată ca o femeie
frumoasă şi tînără, ţinea într-o mînă statueta zeului Pluto*, al bogăţiei, sau trandafiri,
spice si ramuri de măslin.
PACHACAMAS Divinitate supremă în mitologia pe-ruană; însufleţitorul lumii, creator al
unei noi umanităţi, după nimicirea tuturor monştrilor.
P ADM A Lotusul, în limba indiană, floarea sacră, simbolul soarelui.
Jf-'/iFO.S1 (1) Fiul lui Pigmalion* (J) si al statuii însufleţite de el, prin graţia zeiţei.
Afrodlta*. (2) Oraş din Cipru, vestii pentru un templu al Afroditei*.
PAGASEA Alt nume al corăbiei argonauţilor*, de la nu-rne'le golfului Pagaseos, din
Tesalia, de unde au pornit expediţia spre Colhida*. -^ ARGOS (3)
PALADIU Statuie în lemn a zeiţei Atena*. A căzut din cer, în timp ce se construia oraşul
Troia*, spune o legendă, pe vremea regelui Ilo*, si s-a aşezat singură' în' templu, pe
altar. Un oracol*, le-a prezis troienilor că
atîta timp cit statuia va rămîne între zidurile Troiei, vor fi cruţaţi de orice nenorocire.
Ulise* şi Diomede*, aflînd de acest lucru, au furat statuia si au luat-o cu ei. Fiind lipsită
de Paladiu, Troia a fost cucerită cu uşurinţă. Unele versiuni spun că Diomede*, aflînd de
acest lucru, au furat statuia şi au luat-o cu ei. Fiind lipsită de Paladiu, Troia a fost citeerită
cu uşurinţă. Unele versiuni spun că Diomede ar fi luat-o cu el, altele că Enea* a salvat-o
din mîinile grecilor şi, cin'd a ajuns în Italia, a . dat-o în grija vestalelor* din Roma.
PALAMED Fiul lui Naupliu* (2) si al Climenei* (2), considerat inventatorul alfabetului,
«al numerelor, al măsurilor şi greutăţilor, al monedelor, şahului si zarurilor. Descoperind
şi denunţînd falsa nebunie a lui Ulise*, care la început nu a vrut să participe la războiul
împotriva Troiei*, acesta s-a răzbunat şi i-a înscenat o trădare, în timpul războiului.
Palamed, deşi nevinovat, a fost condamnat la moarte, înainte de a muri, a rostit cuvintele:
„Adevăr, tu ai murit înaintea mea".
| Virgil.iu, Kneida, II, .82; Ovidiu, Metamorfoze, XIII, 56 şi urm.; ş Vondel, Palamed sau
nevinovăţia ucisă, dramă
PALATIN Una din cele şapte coline pe care este ase-..zată Roma, teatru al principalelor
scene ale legendei despre Romulus* şi întemeierea Romei. Aici si-au avut reşedinţa
împăraţii August, Tiberiu, Caligula, Nero, Sep-.timiu Sever.
PALE Zeiţă italică, patroana păstorilor şi a turmelor. De la ea a venit şi numele
Palatinului*, colină în Roma, locuită la început de păstori, care au format nucleul popu-.
laţiei Oraşului Etern.
PALEMON Numele lui Melicert*, din clipa cînd a fost primit de zeii mării.
226
227
... 7,„^uw ţi ai nimfei* Talia*»
IN urnei e lor înseamnă „născuţi de două ori", fiindcă Talia, de teama lunonei*, soţia lui
lupiter, după ce i-a născut, i-a ascuns sub păm'înt, de unde, pentru a doua oară, au apărut
la lumina, în locul acela, au apărut două izvoare termale. Palicii aveau un sanctuar la
Palica, în vecinătatea vulcanului Etna* (2). Aici era verificată şi autenticitatea
jurămintelor. Palicii erau protectorii sclavi-Jor persecutaţi de stăpînii lor.
PAULII sau PARIL1I Serbări pastorale romane; se ţineau în ziua de 21 aprilie, data
întemeierii Romei, şi îşi luau numele de la numele zeiţei Pale*, protectoare a păstorilor, a
turmelor şi a fertilităţii. Cu această ocazie se aprindeau focuri de paie, înconjurate de
turme, şi peste care păstorii săreau de mai multe ori. La Roma, cu acest prilej, vestalele*
îi jertfeau un viţel lui Marte*.,
PALINURUS Cîrmaciul lui Enea* în drumul acesfuia către Italia. Cuprins de somn, a
căzut, cu cîrma, în- mare şi după trei zile, cînd, sfîrşit de puteri, a ajuns pe ţărmul
Lucaniei, a fost ucis de Hicani, Există şi astăzi promontoriul Palinuro.
Virgiliu, Kneida, III; V, 858, VI, 381
•PALLANT (l) Fiul lui Evandru*, tovarăş de arme al lui Enea*, împotriva rutulilor*; a fost
ucis de regele lor, Turnus*. (2) întemeietorul unui oraş de pe Palatin*, din care s-a format
oraşul Roma. (3), Regele Trezenei, detronat si ucis de Teseu* împreună cu toţi copiii lui;
cu excepţia fiicei Aricia, soţia lui Hippolit*. Virgiliu, Kneida, VIII, 54
PALLAS (1) Numele zeiţei Atena*, însemnînd, în mitologia greacă, „aceea care aruncă
suliţa". (2) Fiul lui Pan-2,28
dion şi'fratele lui Egeu*. (3) Fiul lui Licaon* (1) si bunicul lui Evandru*. Unul din giganţi*. ••'•
Virgiliu, Kneida, VIII; 121, 466, 537, X, 487
PAN Fiul lui Zeus* şi al Penelopei* ,sau, după alţii, al lui Hermes* şi al nimfei* Calisto*
în mitologia greacă, zeu al grădinilor si al ogoarelor, prezenţă nelipsită printre păstori şi
ţărani, făptură jumătate om, jumătate ţap. Apariţia lui provoca spaimă si nedumerire,
panică. Speria nimfele şi se complăcea să le vadă fugind de el. Siringa*, de exemplu,
înfricoşată, o dată cu. apariţia lui, s-a aruncat înt-r-un rîu, şi Ladon* (1), implorat de ea,
a pres'chimbat-o într-o trestie. Pan, auzind un sunet, al trestiei, în bătaia vîntului, a
fost sigur că asculta plînsul nimfei. A tăiat atunci trestia în mai multe bucăţi, le-a pus una
lingă alta şi a format astfel naiul, cu care a cîntat de atunci toată disperarea nimfei şi a
lui. Acelaşi izeu a avut de la nimfia Eco* un fiu. Era nelipsit din cortegiul lui Dionysos*.
La romani se numea Faun* â^u Silvanus*. Cultul lui era venerat în Arcadia*, pe muntele
Lico. După o versiune, Pan simbolizează forţa vitală care însufleţeşte totul în natură.
Oyidiu, Metamorfoze, XI, 153, XIV, .515; Pan, statuie'în Muzeul din Napoli; Pan, bronz din Arcadia, sec. V
î.Chr.; Luca Signo-relli, 7.t>ul Pan; Nicolas Pousşin, l'an urmărind Siringa, pictură
PAN ACEEA Fiica Iui Eseulap*, deţinătoare a tuturor cunoştinţelor tatălui ei pentru
vindecarea tuturor bolilor,
PANATENEE Serbări fastuoase organizate la trei ani după Olimpiade (-> Olimpia) în
cinstea zeiţei Atena*; în timpul procesiunilor era purtată în triumf statuia zeiţei, atribuită
lui Fidias, şi apoi păstrată în Partenon*, sanctuarul de pe Acropolă*. Zeiţei îi era oferit un
peplu de proporţii uriaşe, lucrat de femeile Atenei cu această ocazie.
229
P AND AR Fiul lui Licaon* (2), arcaş vestit în războiul Troiei*. Aliat al troienilor, a rănit
cu săgeata pe Menelau*, unu'l din comandanţii greci de seamă, şi a întrerupt astfel
armistiţiul între cele două tabere duşmane.
Homer, Iliada, II, 827; IV, 88; Virgiliu, Km'lda, V, 496
PANDAREU Fiul lui Merope* în mitologia greacă. A fost prietenul lui Tantat* şi a furat
pentru acesta un cîine de aur (sau de bronz) dintr-un templu al lui Zeus*, din Creta.
Fugind în Sicilia, a murit pe neaşteptate împreună cu soţia şi tfei fete.
PANDORA Prima femeie în mitologia greacă. A fost creată de Hefaistos*, la porunca lui
Zeus*, care a vrut să-î pedepsească, prin apariţia ei, pe oameni, pentru focul pe care
Prometeu* 1-a furat din Olimp* (1). Ea trebuia să fie atît de frumoasă, inert să-i scoată
din minţi pe imiriitorj. şi să provoace cele mai mari nenorociri. A. fost înzestrată, pentru
aceasta, cu toate darurile pentru a cuceri pe oricine (gr. pandora, toate darurile). Tot
atunci, a primit de la zei un vas plin cu toate relele, pe care trebuia să-1 ţină închis.
Curioasă, 1-a deschis si din el s-au răspîndit pe pămînt tot' felul de catastrofe, epidemii si
nenorociri. Cinci a vrut să-1 închidă, nu mai rămăsese în. el decît speranţa.
Rubens, V ax > îl Pandorei, pictură
PANOPEU Fiul focului, prieten al lui Amfitrion* şi părinte al lui Epeos*.
Homer, Iliada, XXIII, 665
PARCE Zeiţe ale naşterii şi destinului în mitologia romană. Corespund moirelor* din
mitologia greacă.
Goya, Giuseppe Măria C'respi, Rubens clc., pictură
230
PARÎLII -> PAULII
'PARIS Fiul lui Priam* şi al Hecubei*. Aflînd de la un,, oracol* că fiul lor va aduce o
mare primejdiei Troiei*, părinţii 1-au lăsat în părăsire pe muntele Ida*. Cînd, mai tîrziu,
la nunta lui Peleu* cu Thetis* (2) cineva a trebuit să ofere mărul de aur celei mai
frumoase dintre Hera*, Afrodita* si Atena*, Paris, invitat la ospăţ, a oferit mărul
Afroditei. Celelalte zeiţe, indignate au. hotărît să se răzbune pe Troia. Cînd el a răpit-o
într-adevăr pe Elena*, soţia lui Menelau*, regele Spartei, a provocat războiul dintre greci
si troieni, care s-a sfîrşit cu distrugerea Troiei. Paris a reuşit săjl ucidă pe Ahile*, lovindu-
1 în singutj.il loc vulnerabil, în călcîi, si la rîndul lui a fost ucis de Filoctet*.
Homer, Iliada, III, 10 şi urm., 424 şi urm., XXII, 359,, Virgiliu, Kneida, I, 27 .şi urm., IV, 215; Judecata
lui Paris, Răpirea Elenei-şi Moartea lui Aht I c, în Casa lui Qlconiu Rufus din Pompei; Rubens
etc.,, pictură '••'c-
PARJANJA Zeul furtunilor şi al ploilor în mitologia vedică. Caii acestuia au cutreierat
pămîntul, răspîndind mari cantităţi de apă pe tot întinsul lui.
P ARM AS Munte în Focida (Grecia), înalt de 2 459 m. Era sacru lui Apollo*, Dionysos*
şi muzelor*. Pe înălţimile lui, spune legenda, s-a oprit corabia lui Deucalion*, după
potop.
Rafael, Parnasul, pictură
PART AON Regele Calidoniei*, fiul lui Agenor* şi tatăl lui Eneu*.
PARTENIA Epitet al zeiţei Atena*, fecioara, protectoarea tinerelor fete din Atena.
231
PARTENIPEU Fiul lui-Meleagru* şi al Atalantei* (1). A fost unul din cei .şapte care a
participat la expediţia împotriva Tebei* (2). Fiul lui, Promac, avut de la nimfa* Cli-mene*
(2), i-a răzbunat moartea în a doua expediţie, ini-' ţiată de epigoni*.
PARTENON Templul aflat pe Acropola* din Atena, dedicat zeiţei Atena*, numită din
acest motiv, Atena Par-tenios, de către Pericle. Aici se afla o statuie a zeiţei, în aur si
fildeş, executată de Fidias. Templul avea 92 de metope, 160 de metri de decoraţii şi-două
trabeatii acoperite cu sculpturi, executate de cei mai mari artişti ai epocii lui Pericle,
printre alţii arhitectul Ictin şi sculptorul Fidias.
PARTENOPE Sirenă care a încercat să-1 atragă în mrejele ei pe Ulise* sau, după alţii, pe
Heracles*. Respinsă, s-a aruncat în mare, iar lingă locul unde a dispărut, s-a construit
oraşul Napoli.
PASIFAE Fiica lui Helios* şi. a Perseidei, soţia lui Minos*, regele Cretei, şi mamă a lui
Deucalion*, a Ariad-nei*, a lui Androgeu* şi a Fedrei*. Deoarece Minos nu a respectat un
jurămînt făcut de Poseidon*, acesta s-a răzbunat, inspirînd în Pasifae o dragoste nelegiuită
pentru un taur dezlănţuit, ce devasta ţara lui Minos. S-a născut astfel Minotaurul*, fiinţă
jumătate om, jumătate taur, care a .fost ucis de Teseu*, cu ajutorul Ariadnei.
Fresce la Pompei, în Casa Vînătorii .şi- a Familiei Vetlius; Pasifae şi taurul, frescă în Muzeul Vaticanului
PATECI Idoli pe care corăbierii fenicieni îi puneau la prora navelor lor. La egipteni, erau
divinităţi minore, personificate sub forma unor pitici.
PATROCLU Prieten nedespărţit al lui Ahile* în timpul 232
războiului Troiei*. A fost ucis de Hector*, unul din comandanţii Troiei, ceea ce 1-a făcut
pe Ahile să se raz- ' bune şi să ucidă în cele din urmă pe Hector într-o luptă memorabilă.
Homer, Iliada, I, 307 şi urm., XI, 765 şi urm.; fresce Ia Pompei în Casa Amoraşilor de aur; Grupul lui
Pasqnino, la Roma, sec. III î.Chr.
PĂCALĂ Erou din snoavele româneşti, cunoscut si sub numele de Pepelea, isteţ prin
excelenţă, dibaci în orice împrejurare, chiar dacă -aparent este neghiob şi fără minte; în
basme este şugubăţ, spiritual şi binevoitor..
PASĂRILĂ-HĂIS-LUNGILĂ sau PĂSĂRILĂ-LĂŢI-LUN-GILĂ Personaj fantastic din
basmele româneşti, îndemi: natec, avînd facultatea de a vedea orice, de la distanţe
inimaginabile, si de a ţiniti cu mare precizie („prinde păsările din zbor şi le mănîncă").
PĂSARILĂ-LĂŢI-LVNGILĂ -> PASĂRILĂ-HĂIS-LUNGILĂ
PEAN Unul din argonauţi*, priclon al lui Heracles* si părinte al lui Filoctet*. El este- cel
care u aprins focul pe care a vrut să moară Heraclcv::, nemaiputînd suporta durerile
pricinuite de veşmîntul otrăvit al lui Ncxus*.'
PEGAS Cal înaripat în mitologia greacă, născut.din sîn-gele Medusei*, cînd aceasta a fost
decapitată de Pc-'cu*. Şi-a luat apoi zborul spre Olimp* (1), fiindcă Zeus* ora părintele
lui. Bl i-a adus lui Zeus, în continuare, trăsnetele şi fulgerele. A fost apoi calul lui Perseu,
care, cu ajutorul lui, a eliberat-o pe Andromeda*, si al lui Bellerofon*, care a ucis Hirnera*.
Cînd Bel'lcrofon a vrut să ajungă călare pe Pegas în Olimp, calul 1-a făcut să se
prăbuşească po pămînt. Zeus 1-a trecut pe Pegas printre constelaţii.
Ovicliu, Metamorfoze, IV. 786; V. 256 .şi urm.; scenă'pe o melopă a templului din Selinun'. (sec. VI.< î.Chr., cu Medusa decapitată de Perseu); Rubens, Pcrxau eliberează p<; Andromeda; G. B. Tie-polo, Perseu, pictură 233 PELASGO (1) Primul rege al celui mai vechi popor din Grecia, pelasgii. (2) Fiul lui Tropas, regele Argeşului* (5). PELETRONIU Rege al lapiţilor* care, după o versiune, a inventat frîul şi şaua pentru cai. PELEU Fiul lui Eac*, tatăl lui Ahile*, avut de la nereida* Thetis* (2). A luat parte la expediţia argonauţilor* si la vînătoarea porcului mistreţ din. Ca'lidonia*. La nunta lui cu Thetis, Discordia* a oferit mărul pentru a fi dat, celei mai frumoase dintre Hera*, Afrodită* si Atena*. A fost detronat de Creste*. După moarte, şi-a urmat soţia în apele mării, iar duipă o altă versiune, a ajuns în Infern, pentru a sta alături de Ahile şi de Eac. Ovidiu, Metamorfoze, XI, 217 şi urm.; Călătoria lui Peleu cu Thetis, pe Vasul Francois, din 555 î.C'hr., azi la Florenţa; Peleu .ş?' Thetis, pe o amforă cu figuri roşii, din sec. IV î.Chr., la British Museum din Londra PELIA Fiul lui Poseidorr şi al lui Tir*, rege al Tesaliei. A promis regatul său lui lason* dacă îi va aduce lîna de aur* din Colhida*. A primit-io, dar nu şi-a ţinut făgă-duiala, şi a fost ucis de Medeea*, soţia 'lui lason. Ovidiu, Metamorfoze, VII, 297 şi urm.; Euripide, Pleiadele, tragedie PELION Munte în Tesalia (1548 m). Titanii*, în intenţia lor de a ajunge pînă la cer, pentru a-1 detrona pe Zeus*, au pus Pelion.nl peiste Qsea şi peste Olimp* (1). Pe acest munte, locuia Chiron* şi alţi centauri*. Lancea pe care Chiron i-a oferit-o lui Ahile* era făurită dintr-un frasin de pe acel munte. PELOPE Fiul lui Tantal*, soţ al Hippodarniei* (2), părinte al lui Atreu*, Tieste* şi Alcatou. Pentru a ajunge la graţia zeilor, Tantal le-a oferit acestora, la un ospăţ, trupul 234 propriului, său fiu, Pelope, tăiat în .bucăţi. Zeii, dîndu-si seama, 1-au respins, cu excepţia Demetrei* care, fiind distrată, i-a devorat copilului un umăr. Cînd zeii 1-au readus la viaţă pe Pelope, i s-a completat trupul cu un umăr de fildeş. A domnit apoi asupra Eladei, luînd cu 'forţa în căsătorie pe Hippodamia (2). El a înfiinţat, după o versiune, Jocurile olimpice (—>
Olimpia). -Pelope, pe o amforă din Arezzo, din 415 î.Chr.
PENAŢI Zei protectori ai casei în mitologia romană. Au fost aduşi de Enca* de la Troia* şi
depuşi în templul Vestei* din Forul roman.
PENELOPE Fiica lui Icar* şi a naiadei* Peribea* (2). Fiind soţia lui Ulise*, 1-a aşteptat pe
acesta, in Itaca*, pe tot timpul cît a durat războiul troian, zece ani, si apoi alţi 'zece, pînă la
reîntoarcerea Jui în patrie, în toată această perioadă, a fost înconjurat de numeroşi pretendenţi
(proci*), care aşteptau, fiecare în parte, să fie ales de ea. I-a amăgit însă, spunîndu-le că va fi
dispusă să | facă acest lucru cînd va,termina de ţesut o pînză pentru socrul ei, Laerte*. Din
fericire, slratagema'a durat pînă la sosirea lui Ulise, care i-a ucis pe toţi. A fost simbolul soţiei
credincioase.
Homer, Odiseea, I, 70, X, 106 si urm.; Virgiliu, Eneida, III, tilnirea între Ulise şi Penelope, frescă la Pompei;
Domenico Ci-marosa, Niccoio Puccini, Gabriel Faure, muzică
PENTESILEA Fiica lui Ares*, regina amazoanelor*. A venit în ajutorul troienilor după
moartea lui Hector* şi a fost ucisă de Ahile*. Cucerit apoi de frumuseţea ei, i-a pregătilt
funeralii demne de o regină.
O cupă grecească din secolul V î.Chr., azi în Muzeul clin jyr.un.chen
PENTEU Fiul lui Echion* (2) şi al lui Agave* (1), rege al Tebei* (2). S-a împotrivit cultului
lui Dionysos* şi a fost
• 235
sfîşiat de propria lui mamă si de alte bacante*, în timp
ce acestea erau sub influenta zeului. , - .
|. * ...
Ovid'iu, Metamorfoze, V, 511 şi urm.; frescă la Pompei, în Case familiei Vettius
PENTIL Fiul lui Oreste* şi al Erigonei* (1). A întemeiat dinastia pentilizilor din Lesbos.
PEON Medic al zeilor în mitologia greacă. Cu ajutorul unei plante proprii i-a vindecat pe
Pluto* si pe Marte*.
PEREPLUT în mitologia slavilor, zeul întlmplării, sorţii1 care îi amăgeşte pe oameni
în toate felurile.
al
PERGAM Vechi oraş în Asia Mică, fondat, după tradiţie, de Pergam, nepotul lui Ahile*.
S-a dezvoltat mult în epoca elenistică şi a difuzat cultura romană în Orient, contribuind
astfel la contopirea civilizaţiei greceşti cu cea romană. Devenit un stat puternic, datorită
bogăţiilor solului şi subsolului, a stabilit schimburi economice cu numeroase state vecine,
sfîrşind prin a deveni provincie romană. Curtea regilor Pergamului a fost vestită prin
fastul ei şi comparabilă cu aceea a Medicilor, din Florenţa. Biblioteca de aici a rivalizat cu
Biblioteca din Alexandria, folosind pergamentul în locul papirusului egiptean, în anul 47
Î.Chr., Antoniu, pentru a compensa pe Cleopatra pentru pierderea bibliotecii alexandrine,
i-a dăruit peste 200 000 .de volume din Biblioteca Pergamului. Vîrful colinei pe care era
aşezat oraşul era dominat de o acropolă cu un uriaş altar dedicat lui Zeus* şi Atenei*.
Artele figurative demonstrează o civilizaţie superioară,.în care spiritualitatea şi
înţelepciunea constituiau o adevărată culme a geniului uman.
PERIBEA (1) Soţia lui Polib* (1), care 1-a adoptat pe Edip*, cînd acesta a fost
părăsit de părinţii lui. (2) Na-
236
iadă*, soţia lui Icar* şi mama Penelopei*. (3) Fiica lui Alcatou si mama lui Aiax*.
/
PER1CLIMEN Fiul lui Nereu* în mitologia greacă. Avea •puterea să ia orice înfăţişare. A
participat la expediţia ..argonauţilor* şi .a fost ucis de Heracleş* care 1-a luat •drept
vultur.
O.vidiu, Metamorfoze, XII, 556 şi urm.
PERIFETE Gigant*, fiu al lui Hefaistos*. îi, ucidea pe toţi călătorii veniţi în Epidaur* şi a
fost, la rîndul lui, ucis de Teseu*.
PER1LAU Fiul lui Icar*, sculptor din Agrigent, care a executat pentru tiranul Falaris
statuia în bronz a unui taur în care acesta arunca oamenii vii, făcînd ca în bronzul înroşit
să moară cel dintîi chiar autorul statuii.
PERKUN Zeul tunetului si al trăsnetului în mitologia | slavă. Judeca si condamna
tîlharii ca şi pe cei vinovaţi de fapte rele.
PERSEFONA Fiica lui Zeus* şi a Demetrei*. într-o zi, în lipsa mamei ei, Persefona a fost
răpită de Hades* si dusă în Infern. Demetra, scoasă din minţi, a -căutat-o pe tot cuprinsul
pămîntului, pînă a aflat de la Zeus că "se găseşte în puterea lui Hades. Tot prin Zeus a
obţinut ca fiica ei să stea trei luni cu Hades şi nouă luni cu ea (după alţii, cîte şase luni cu
fiecare). Mitul simbolizează moartea naturii timp.de trei luni (sau sase) şi renaşterea ei.
timp de alte nouă luni (primăvara, vara şi toamna). La romani, era venerată sub numele de
Proserpina*.
Ovidiu, Metamorfoza, V. 341 şi urm.; Persefona răpită de. Pluto, sculptură în piatră, în Muzeul Naţional, din
Tarunlo; G. L, Ber-nini, Răpirea I'ro.wrjune.i, sculptură
237
PERSEU Fiul lui Zeus* şi aLDanaei*. Cînd Acrisiu*, tatăl Danaei, a aflat că fiica lui a
avut un fiu, i-a părăsit pe amîndoi în voia apelor mării. Purtaţi de valuri în insula Serifo,
au fost găzduiţi de regele Polidect*, care a •vrut să o ia de soţie pe Danae si să-1 suprime
pe Per-s.e.u. Pentru aceasta, i-a poruncit lui Perseu Să-i aducă •capul Medusei*;, una din
gorgorie*.. Eroul a ajuns la ea cu ajutorul lui Hermes* şi al Atenei*, care i-a u dat sandale
cu aripi, un coif care îl făcea nevăzut şi un scut cu oglindă. Surprinzîndu-le pe gorgone
dormind (altfel ar fi fost pietrificat de privirea lor), i-a tăiat capul Medusei si s-a ascuns
de celelalte, graţie coifului, în drum spre Polidedt, a eliberat-o pe Andromeda* si a luat-o
de soţie. întors acasă,. 1-a ucis pe Pdlidect cu capul Medusei, după care a luat-o cu sine pe
mama sa, în Argos* (5). Acolo a întemeiat oraşul Micene* si a fost venerat ca erou şi
semizeu.
Ovicliu, Metamorfoze, IV, 605 şi urm., V. l şi urm.; Pompei, Casa .familiei Vettius, Casa preotului
Amandus, fresce; Benve-nuto Cel'lini, Perseu, sculptură, Piero di Cosimo, Nunta, lui Per-seu, Tiepolo,
Perseu şi Pegas, Tintoretto, Perseu şi Andromeda, Rubens, Perseu eliberează pe Andromeda, pictură
• PERUN Zeul fulgerului si al trăsnetului şi zeul suprem în mitologia slavă. Avea
înfăţişare umană şi era adorat şi ca protector al războiului şi al semănăturilor. Copacul
consacrat era stejarul.
P7CO Zeu al pămîntului în mitologia romană, fiul lui. Saturn* si. tatăl lui Faun*.
Deoarece a respins-o pe Circe*, aceasta 1-a prefăcut într-o ciocănitoare.
189; Ovicliu, Metamorfoze, XIV,
Virgiliu, l'jtieida, VII, 320 si urm.
.171,
P1GMALION (1) Rege al Ciprului şi sculptor. S-a arătat ostil tuturor femeilor şi a hotărît
să rămînă celibatar. Dar Afrodită* 1-a făcut să se îndrăgostească de o statuie din fildeş,
executată - chiar de el, prototip al frumuseţii
238
feminine, Galateea. Af rodită a dat atunci viaţă statuii şi Pigmalion a luat-o de soţie. Cu
ea, a avut un fiu, pe Pafos*. (2) Rege al Tyrului, fratele Didonei*. L-a ucis pe soţul
acesteia, Siheu*.
Virgiliu, Kneida, I, 347; Ovicliu, Metamorfoze, X, 243 şi urm.; J.-Jăcques Roussoau, George Bernard
Shaw, literatură; Fragois Boucher, Aniello Falcone, pictură
PILADE Fiul lui S.trofiu*. Prieten credincios şi nedespărţit al lui Oreste*. A luat-o de
soţie pe sora acestuia, Electra*.
Frescă la Pompei în Casa lui Olconiu Rufus şi în Casa lui Si-ricus
P1RAM Tînăr din Babilon, îndrăgostit de Tisbe, pe care 'nu o putea lua de soţie, fiindcă
părinţii ei se opuneau.' Hotărînd împreună, într-o zi, să se întîlnească într-un loc neştiut de
nimeni, Tisbe a ajuns cea dinţii. Nu după mult însă, i-a apărut înainte un leu de care,
speriindu-se, a fugit, lăsînd să-i cadă un văl. Leul, cu botul sîngerînd, a lăsat urme de
.sînge şi pe văl. Cînd Piram a descoperit vălul pătat de sînge, a crezut că Tisbe nu mai.
este în viaţă şi s-a .sinucis. Tisbe, revenind la locul întîlnirii, 1-a găsit pe Piram rnort şi s-a
sinucis la rîndul ei.
Ovidiu, Metamorfoze, IV, 55 şi urm.; Giulio Romano, pictură
PIRENE Izvor al .muzelor* pe Acropola* din Corint. Bel-lerofon* a îmblînzit aici calul
înaripat, Pegas*.
PIRENEU Rege al Traciei. A profitat de prezenţa muzelor* în palatul său şi a vrut să le
reţină mai mult, cu forţa. Dar ele, avînd aripi, au zburat. Pireneu, pentru a le urmări, s-a
urcat în vârful unui turn şi a încercat să zboare si el. Dar s-a prăbuşit din înaltul turnului.
PIRITOU Regele lapiţilor*, fiul lui Zeus* şi al Diei* în mitologia romană. A devenit
prieten credincios al lui
239
Teseu* şi acesta 1-a ajutat cînd Piritou a fost atacat de centauri*, care voiau să-i răpească
soţia, pe Hiippoda-mia* (1). La rîndul lui, 1-a ajutat pe Teseu, cînd acesta a vrut să o răpească
pe Elena*. Tot împreună au coborit în Infern, pentru a o scăpa pe Persefona*. Dar Hades* i-a
răstignit pe,,,amîndoi, pe o stîncă. Teseu a fost-eliberat de Heraeles*.
Ovidiu, Metamorfoze, VIII, 302 şi urm.; Piritou ucide centaurul Euritots, ii-escă la Muzeul Naţional din
Napoli
PIRRA Fiica lui Epimeteu* si soţia lui Deucalion*. Mama lui Ellen*.
Ovidiu, \letamorfoze, I, 350 şi urm. PIRRUS -> NEOPTOLEM
PISISTRATOS Fiul mai mic al lui Nestor*. L-a însoţit pe Telemac*, fiul lui. Ulise*, 'în
călătoria lui de la Pilo, la Sparta.
Homer, Odiseea, III, 36 şi urm., 400 şi urm.
PITI Nimfă* în mitologia greacă, de care au fost îndrăgostiţi Boreas* şi Pan*. Unul din ei a
prefăcut-o într-un pin.
PITIA Preoteasă în templul lui Apollo* din Delfos*. Aşezată pe un trepied acoperit cu pielea
şarpelui Pito, ucis de Apollo, ea se lăsa' în. prada unei stări de exaltare puternică, rostind unele
formule considerate a fi dictate de zeu si socotite drept profeţii.
Imaginea Piliei pe o cupă, operă a pictorului Coclros (sec. V
î.Ohr.), iv/.i la Berlin
PLEIADE Cele şapte fiice ale lui Atlas* (1) şi ale Pleio-nei*: Alcione* (2), Sterope, Merope*
(3), Maia* (1), Elecira,
240
Celena* (2) şi Taigete*. Zeus* le-a preschimbat în stele şi le-a ridicat printre constelaţii,
pentru a le salva de insistenţele lui Orion*.
Ovidiu, Metamorfoze, XII, 293
PLEIONE Fiica lui Oceanus* şi a zeiţei Thetis* (1) in mitologia greacă. A avut de la Atlas* pe
cele şapte pleiade*.
PLEISTOROS Zeul trac al războiului.
PLUTO (l) Zeul bogăţiilor în mitologia greacă, fiul lui Ia-son* şi al zeiţei Demetra*. Era orb
şi îşi împrăştia comorile la .întîmplare. Era reprezentat ca un copil, ţinînd în mînă cornul
abundenţei*. (2) în mitologia romană, fiu al lui Saturn* şi al Rheor, frate al lui lupiter* şi
Nep-tun*. A fost zeul Infernului, corespunzător lui Hades*.
PLEIONE* Fiica lui Oceanus* si a zeiţei Thetis* (1) în mitologia greacă. A avut de la Atlas*
pe cele şapte pleiade*. Homer, Iliada, II, 732, XI, 833 '
PODALISO -> PODAL1R1U
PODARGE Harpie*; iubită de Zefir*, a dat naştere cailor Xantos* şi Balio*, pe care a pus
stăpînire Ahile*. Homer, Iliada, XVI, 150
POLIB (1) Rege al Corintului. L-a primit la curtea sa .şi 1-a adoptat pe Edip*, după ce a fost
părăsit de Laios*. (2) Rege al Tebei* (3), care 1-a găzduit mai mult timp pe Menelau*, după
terminarea războiului troian. (3) Bunicul lui Adrast* (l). • • •
16 — Dicjiona
de mitologie
241
POLI BOT Uriaş* care s-a răzvrătit împotriva lui Zeus*. A fost pedepsit de Poseidon*,
care 1-a preschimbat în-tr-o stîncă.
POLID AMANT (l) Prieten şi-sfătuitor al lui Hector*. A fost unul din eroii troieni. Era
înţelept si poseda si darul prevestirilor. (2) Atlet din Tesalia, dotat cu o putere neobişnuită.
POL/DECT Rege al insulei Serifo, din Ciclade*. După ce a găzduit-o pe Danae* si pe fiul
ei, Perseu*, voind să o ia de soţie pe Danae, 1-a supus la încercări grele pe Perseu, pentru
a scăpa de el pentru totdeauna. Acesta însă, după ce a ucis M-edusa*, 1-a împietrit cu
capul ei.
POLIDOR (1) Fiul lui Cadmos* si al Harmoniei*, părinte al lui Labdaoos*. (2) Cel mai
tînăr fiu al lui Priam* şi al Hecubei*. Cînd acesta a socotit că Trăia* va cădea în mîinile
grecilor, şi-a trimis fiul la Polinestor*, regele Traciei, dar acesta 1-a ucis pe Polidor pentru
a-i lua uriaşa comoară pe care Priam o încredinţase fiului. (3) Fiul lui Hippomedon*, unul
din epigoni*. Virgiliu, Ene-ida, III, 45; Ovidiu, Metamorfoze, XIII, 530 şi urm.
POLIFEM Ciclop*, fiul lui Poseidon* si al Toosei* i-a atras pe tovarăşii lui Ulise* într-o
peşteră şi a devorat sase din ei. Ulise, printr-o stratagemă, 1-a orbit şi, împreună cu cei
rămaşi în viaţă, şi-ia reluat drumul pe mare. Ciclopul a cerut însă ajutor lui Poseidon şi
astfel, Ulise a fost urmărit de mai multe furtuni. Avea o putere remarcabilă, si o statură
gigantică, îndrăgostit de Gala-teea* aceasta 1-a respins, preferîndu-1 pe Acis*. Homer,
Odîw.a, I, 70, X, 106 şi urm.; Virgiliu, Eheida, III, 618 şi urm.; Ovidiu, Metamorfoze,
XIII, 765; fresce la Pompe' în Casa preotului Amandus; la Roma în Cas'a Liviei;
Pellegrin, Tibakli, Annibale Carracci, pictură t
242
POMMNIA Muză* a poeziei lirice si a elocinţei, închipuită ca o matroană cu capul
încununat de perle, dusă pe gînduri.
POLINESTOR Rege al Traciei, căruia Priam* i 1-a încredinţat pe fiul său, Polidor* şi
o parte din comorile Troiei*. Polinestor 1-a ucis, pe Polidor şi şi-a însuşit co-'-morile,
dar a fost răzbunat de Hecuba*.
POLINICE Fiul lui Edip* şi al locastei, frate al lui Eteo-cle*. După plecarea lui Edip din
Teba* (2), cei doi fraţi s-au înţeles să domnească pe rînd. Dar, după un an, Eteocle a pus
"âţăpînire singur pe tronul tatălui lui! Polinice s-a refugiat la regele Adrast* (1), pe a cărui
fiică, Argia*, a luat-o de soţie. A format apoi expediţia celor şapte împotriva Tebei*,
pentru a-si pedepsi fratele, în timpul luptelor, înfruntîndu-se, s-au ucis unul pe altul.
Creon*, unchiul lor, ajuns stăpîn al Tebei, .a interzis înmormîn-tarea trupurilor lor după
datină şi a condamnat-o la moarte pe Antigona*, sora lor, pentru că i-a nesocotit porunca.
Cu ea a murit şi tînărul care o iubea, Emon*, şi care era chiar fiul lui Creon.
POLIPEMON -+ PROCUST
POLIPOETE Fiul lui Piritou* şi al Hippodamiei* (1); a fost comandantul tesalienilor în
războiul Troiei*. Homer, IHada, II, 740
POLIS Prevestitor vestit si medic din Grecia. A fost identificat chiar cu Asclepios*. L-a
readus la viaţă, printre alţii, pe Glaucos* (2), care murise sufocat într-un butoi cu miere.
243
POL1T Fiul lui Priam* si al Hecubei*. A fost uois de Pir-rus*, în ajunul căderii Troiei*. (2)
Tovarăş al lui Ulise. Homer, lliada,'II, 791 şi urm., XIII, 533 şi urm.; Homer, Odiseea, X, 224
POLIXENIA Fiica lui Priam* şi a Hecubei*. A fost iubită de Ahile*, cu care urma să se
căsătorească, dacă Paris* nu i-ar fi ucis pe fratele ei. Fiul lui Ahile, Neop-tolem*, a jertfito
pe Polixenia pe mormîntul tatălui .lui. După o altă versiune, Polixenia nu a putut
supravieţui morţii lui Ahile şi şi-a luat singură zilele, chiar în tabăra grecilor.
Euripide, Troienele şi
Ovidiu, Metamorfoze, XIII, 848 si urm,; Hecuba; Seneca, Troadele
POLLUX -> DIOSCURI
POMONA Zeiţa fructelor si a grădinilor în mitologia romană. După ce i-a respins pe toţi
admiratorii săi, s-a hotărît să-1 accepte pe Vertumnus*, care i s-a prezentat mai întîi sub
înfăţişarea unei bătrîne, apoi, după ce a cucerit-o, sub aceea a unui tînăr care i-a plăcut si
cu care a acceptat să se căsătorească. A avut un templu pe via Ostiense din Roma.
Ovidiu, Metamorfoze, XIV, 623; Rubens, Pomona şi Ceres, pictură
PONTOS Personificare a elementului marin în mitologia greacă. Navigatorii greci dădeau
acest nume şi Mării Negre, zicîndu-i Pontul E ixin. Ovidiu, Trixtia şi Epixtulae e.x Ponto
POREV1TH Divinitate slavă adorată în zona Mării Baltice, protectoare a războaielor. Era
reprezentată cu sase capete şi purtînd felurite arrne.
244
PORTUNUS Divinitate romană arhaică, protectoare a cheiurilor si porturilor, ca şi a depozitelor de
cereale, transportate pe Tibru şi- pe mare. Serbările dedicate lui se numeau Porturialii şi se
organizau la 17 august. Avea un templu la Ostia (portul Romei) si pe Tibru, în Forul Boariu.
POSEIDON Zeul mării în mitologia greacă, corespun-zîndu-j zeului roman Noptun*. Tatăl '1111
era Cronos* şi mama, Rhea*. împreună cu soţia lui, Amfitrita*, locuia într-im palat pe fundul
mării si, de acolo, stăpînea mările şi oceanele cu tridentul. Provoca cutremurele,: furtunile de pe
mare, ca şi erupţiile vulcanilor. Ocrotea marinarii destoinici, pescarii şi pe cei ce doreau să
cunoască marea, cu bune intenţii. A construit Troia*, împreună cu Apollo*. în cinstea lui se
organizau Jocurile istmice, în istmul Corintului, îi erau socotiţi sacri delfinul şi pinul (fiindcă din
lemn de pin erau construite corăbiile); era reprezentat, ca un bărbait atletic cu barbă, coroană si
trident în mînă.
Homer, lliada, VII, 452 şi urm.; mozaicuri, vase, fresce la Pompei
POTAMEIDE Nimfe* ale mărilor.
PRIAM Ultimul rege al Troiei*, fiul lui Laomedon*. A avut ca soţie, mai întîi pe Arisbea*, apoi pe
HecutJa*. Printre fiii lui erau: Hector*, Paris*, Elenos*, Deifob*, Polit*, iar printre fiice:
Cassandra*, Creusa*, Polixenia*. Cînd fiul cel mai drag, Hector, a fost ucis de Ahile*, s-a_ dus el
însuşi la tabăra greacă, pentru a-1 îndupleca pe erou să-i elibereze trupul, dorind să-1
înmormînteze după datina strămoşilor. A fost ucis în timpul incendiului Troiei, de Pirrus*.
Homer, lliada, XXIV, 143; Virgiliu, Eneida, II, 501 şi urm.; un relief în Casa del Larario, din Pompei; Priam
şi Eleni, pictură veche pe o farfurie, în Muzeul Naţional din Tarquinia.
245
'PR1AP Fiul lui Dionisos* si al Afroditei*, zeul fertilităţii, al dmpurilor si al pădurilor în mitologia
greacă. A fost adorat în mod egal în Grecia si în Italia, ca zeu rustic, I se ofereau ofrande de grîu,
rniere şi struguri.
PROCA Regele oraşului Alba Longa*, tatăl lui Amuliu*
şi al lui Numitor*.
Virgiliu, Kne.ida, VI, 767; Titus Livius, Ab urbe condita, I, 3, 9
PROCI Pretendenţii Penelopei* în timpul absenţei lui Ulise* din. Itaca*. La întoarcere, acesta
i-a ucis pe toţi.
PROCRI Fiica lui Erehteion, rege al Atenei, soţia lui Cefalos*. Urmîndu-si. soţul la o vînătoare, sa
ascuns în pădure, iar Cefalos, luînd-o drept un animal sălbatic, a ucis-o cu o săgeată. Cînd si-a
văzut victima, s-a sinucis la rîndul lui. Piero di Cosimo, Moartea lui Procri, pictură
PROCUST, DAMAST sau POLIPEMON Tîlhar grec. Trăia în vecinătatea localităţii Eleusis*. Pe
călătorii care treceau pe meleagurile lui îi tortura întinzîndu-i pe un pat de dimensiuni contrare
lungimii lor; pe cei scurţi îi punea pe un pat lung si. îi lungea pînă ajungeau la lungimea patului;
pe cei înalţi îi tăia, pentru a fi scurţi cît pa'tuj. ales înadins. A fost ucis de Teseu*, după ce 1-a
chinuit si pe el cu o asemenea tortură. Ovidiu, Metamorfoze, VII, 438
PROMETEU Fiul lui lapet* şi al unei Asiei* în mitologia greacă, fratele lui Atlas* (1) şi al lui
Epimeteu*; după nume, „cel prevăzător". Cînd Zeus* a vrut să distrugă omenirea prin apă,
Prometeu 1-a sfătuit pe fiul lui, Deu-calion*, să construiască, o corabie şi să înfrunte astfel
potopul. După o altă versiune, Prometeu a creat primul* om din humă si, împreună cu Atena*, a
răpit din cer
246 .
I focul şi 1-a oferit" oamenilor şi o dată cu el, si bunăstarea. Dar pentru a-i pedepsi pe oamenii
cărora Prometeu le-a făcut acest bine, Zeus* a trimis-o pe pămînt pe Pandona*, care a răspîndit
din cutia ei toate nenorocirile, iar pe Prometeu 1-a înlănţuit cu muntele Caucaz timp de 30 de ani.
în fiecare zi un vultur îl devora ficatul, care se refăcea în timpul nopţii. După 30 de .ani, Zeus* 1-a
trimis pe Heracles* să omoare vulturul si 1-a eliberat pn Prometeu, pe care 1-a luat în Olimp* (l,).
Prometeu reprezintă astfel forţa inteligenţei care 1-a eliberat pe om de ignoranţă si sclavie, ca şi
impunerea geniului si a semnificaţiei lui sociale, focul fiind folosit de toţi fără excepţie.
Suferinţele îndurate de Prometeu, deci de geniu] activ, dinamic, temerar, sînt inseparabile de măreţia
acestuia, care luptă împotriva opresiunii şi prejude-i căţilor de orice fel.
Hesicul; Kschil, Prometeu înlănţuit; Platon, Protagoran; Goethe, Promcthc-ux; P. B. Shelley, Prometeu
descătuşat; V. Kftimiu, Prometeu, dramă; .sculpturn-relief pe frontonul Parteonului clin Atena, protagonist
pe sarcofage, teracote, basoreliefuri; Nicolas Adam, sculptură la Luvru; Tiziun, pictură
PROSPERPINA *-+ PERSEFONA
PROTESILAOS Fiul lui Ificlu* din Tesalia. A fost primul grec ucis de troieni în războiul împotriva
Troiei*, aşa cum prevăzuse un oracol* celui care va coborî primul de pe corabie pe pămînt. Soţia
lui, Laodamia* (2), 1-a iubit atît de mult, încit ,ncputîndu-i supravieţui s-a sinucis. Ovidiu,
Metamorfoze, XII, 68
PROTEU Divinitate marină de origine greacă, fiul lui Poseidon* sau al lui Oceanus* si Thetis*
(1). A avut darul de a lua orice înfăţişare. Bun prevestitor, nu spunea cele ştiute, decît dacă era
forţat. Menelau* a reuşit să afle de la el că va ajunge cu. bine în patrie. Homer, Ocjzsccn, IV,
384'şi urm., 450 si urm,
247
PROŢOGENIA Fiica lui Deucalion* şi a Pirrei*.
o
PSYCHE Personificare a sufletului uman la greci. Frumuseţea ei a 'trezit invidia
Afroditei*, care 1-a trimis pe Eros* cu misiunea de a o face să se îndrăgostească de un om
urît. S-a îndrăgostit însă chiar el de ea şi, conform înţelegerii dintre ei, nu se întîlneau
decît noaptea, el interzicîndu-i să-i vadă chipul, condiţie a fericirii lor. Dar curiozitatea
tinerei Psyche a fost mai presus de orice voinţă si astfel, într-o noapte, încâlcind legămîn-.
tul, a aprins un opaiţ, la a cărui lumină a zărit prea-frumosul chip al tînărului. în .acea
clipă Eros a si dispărut; Psyche 1-a căutat în lung si în lat pmă cînd zeii, înduplecaţi, i-â'u
îngăduit să-'l revadă şi să fie primită printre nemuritori, lîngă cel iubit. Mitul Amor (Eros)
si Psyche este un simbol al vieţii intime, al înţelegerii si neînţelegerii între doi tineri, două
fiinţe, care trebuia să se supună unor legi stabilite în comun si peste care nu se poate
trece. A fost cunoscut si în vechea Indie prin povestea lui Urvaci şi Pururava, ca şi lumea
celtică.
Platon, Simposion şi Fedru; Coccaccio, Ge.ne.aloyia zeilor de. .seamă; M, M! Boiardo, Angelo
Firenzuola, G. B. Marino, Ippo-lito Pindemonte, Giovanni Pr'uti, Giovanni Piscoli; Jean de la Fontaine,
roman; Moliere în colaborare ou Philippe Quinault si Pierre Corneille, o tragedie balet pentru muzica
lui Lully; o tragedie atribuită lui Thomas Corneille, pe muzică de Lully; Alessandro Scarlatti,
Benedetto Marcello, Cesar Frank, muzică; Psyche ţinînd în braţe pe Amor, Muzeul Naţional din
Napoli; fresca lui Rafael în Palatul Farne.sina din Romn; Giulio Romano îa Palatul Ceaiului clin
Mantova; Corrt'ggio, Francesco Salviati Creuze, Antonio Canova, sculptură

QUANTE CONGO Veche divinitate chineză, care, pentru prima dată, a adunat pe
oameni în oraşe.
QUAN-WON Zeul protector al apelor şi peştilor în mitologia japoneză. Avea un templu
uriaş, Miuco.
QUENEVADI, Zeu indian, cu capul de elefant, cu patru braţe lungi si un pîntec enorm!
QUETZACOATL Una din cele mai de seamă divinităţi din mitologia mexicană. A învăţat
pe indigeni meşteşugul cioplirii pietrelor şi al prelucrării metalelor.
QUIRINALII Serbări celebrate la Roma, la 17, februarie, în cinstea lui Romulus*.
QUIRINUS Divinitate italică arhaică (laţ. quiris, suliţă). Identificată cu Romulus* si cu
Marte*. A dispărut de'pe pămînt în timpul unei mari furtuni. Virgiliu, Eneidn, I. 292