Capcanele comorilor "blestemate" - Partea 2

Asa cum am promis, revenim cu partea a doua a acestui incitant articol. Prima parte poate fi citita aici: Partea 1.

In numarul din ianuarie-februarie 2001, revista "Magazinul cautatorului de aur", editata in limba engleza, a publicat fotografiile unei capcane mortale, veche de 300 de ani, gasita in Mexic. In continuare va prezentam aceasta inginerie a fricii si cum lucrau mecanismele capcanei.

Vedere intrare in pestera, din fata si lateral. Nisipul era cel din colturi, de sus, desenat cu gri inchis

Aceasta capcana era pusa in miscare chiar prin indepartarea materialelor care sigilau intrarea in pestera.
Odata indepartat nisipul si pietrele, care de fapt erau suport de sprijin pentru stanca de deasupra intrarii, aceasta ramanea fara baza de sustinere, se prabusea peste cautatori si in acelasi timp, astupa si intrarea in pestera, iar apoi cobora pe deal in jos, incat totul parea doar o simpla alunecare de teren pentru cineva care ar fi descoperit evenimentul dupa ceva timp .

Asadar, nisipul si pietrisul intarit fiind indepartat, se desprindea de fapt dispozitivul de blocare si automat cadea peste cautatori si stanca pe care acest dispozitiv primitiv o bloca de la rostogolire. Asadar, un cautator de comori bun trebuia sa se intrebe: "Oare daca e atat de simplu sa intru in pestera, doar prin indepartarea nisipului si pietrisului depozitat pe intrare, nu cumva este o capcana?"  Un cautator neatent, cuprins de bucuria gasirii unei posibile comori, nu ar mai vedea asemenea detalii si  ar cadea in capcana sau capcana... peste el. Dar daca ar observa capcana? Ce ar face ? Ar renunta sau ar merge mai departe? Cel mai bine ar fi sa faca fotografii sau scheme ale capcanei si sa o studieze de la departare. De ce? Pai ar fi mai multe motive: 1. Curiozitatea de a vedea ce e dupa capcana si de a gasi eventuala comoara. 2.Ce s-ar intampla daca am lasa capcana in pace? Pai ar fi o bomba nedezamorsata, iar alti cautatori sau turisti care ar intalni-o si nu ar avea cunostiinta despre pericol, ar cadea cu siguranta in capcana mortala. 3. Daca nu se simte in stare 100%, ca el si echipa sa dezamorseze capcana, ar fi bine sa apeleze la specialisti sau autoritati.

De asemena, mai exista capcane cum e cea din imaginea de mai jos. Se vede clar ca au lasat ceva ce pare un maner. Prea usor ca sa fie adevarat... Tragi de acel maner si poate se deschide o poarta secreta sau poate sub acel obiect e comoara. Dar nu este asa. Tragand acel obiect care blocheaza nisipul, acest nisip se scurge in gaura de sub obiect, iar stanca se pravaleste peste cautator. Oare aveau si dacii asemenea mecanisme ?

Capcana "Prea usor ca sa fie adevarat !"

Un alt tip de capcane sunt cele din podea. Este usor de inteles cum functioneaza acest mecanism. Prea multa greutate pe podeaua falsa ( cam minim 50 de kg ), iar echilibrul podelei se destrama. Cautatorul cade intr-o groapa adanca, poade plina de sulite.

Capcana in podea

De obicei aceste capcane erau simbolizate pe peretele superior ( tavanul ) pesterii, cu doar cativa pasi inainte de capcana. Pe podea nu se vede capcana, fisurile de imbinare a falsei podele cu podeaua insasi fiind acoperite cu nisip sau pietris, deci nu se pot sesiza, mai ales intr-o zona intunecata. Asemena mecanisme capcana pe "podeaua" pesterii au fost gasite in diverse variatiuni, in intreaga lume.

Capcana in podea ( alta varianta )

Acum cativa ani, un student la arheologie a fost in vizita la cativa colegi din Mexic. A mers cu colegii cativa zeci de kilometri in prospectare pe teren. Dupa cateva zile, au gasit niste stanci care aveau insemne ciudate sculptate pe ele. Insemnele pareau niste serpi sculptati si niste cercuri. Unii serpi erau orientati in jos , iar altii era sculptati incolaciti. Studentii au inceput sa studieze mai atenti rocile din zona. La cativa metri departare au gasit o stanca care avea sculptati aceiasi serpi si cercuri, intr-o formatiune de roci care nu pareau a fi asezate asa din cauze naturale. Ceva mai departe era alta stanca pe care parea silueta unui om putin aplecat, care parca sprijinea o greutate in spate. Se vedeau de asemenea un brat si un picior incordat, forme sculptate din stanca. Parea ca acel bolovan sub forma de picior era pus acolo pentru a pastra structura intacta.

Asa ca, fiind constienti de pericol, au lasat locul neatins. Probabil era doar o capcana inadins facuta, dar nu exista nici o comoara acolo, ci era acolo doar pentru a distrage atentia sau pentru a produce rani eventualilor curiosi care ar fi indepartat stanca sculptata sub forma de picior uman.

Cateva zile mai tarziu, au gasit o zona cu vegetatie deasa, moloz si pietre, intr-o adancitura laterala dintr-un perete stancos, adancitura ce nu parea creata in mod natural.

Stanca de deasupra, de zeci de tone, era blocata de la rostogolire de roca de spijin 1. Se vede clar cum roca ( piatra) de sprijin nr. 1 fusese sculptata ca sa se potriveasca exact, ca suport, pentru stanca imensa de deasupra. Aceasta piatra 1 nu sprijinea greutatea stancii de deasupra, ci doar o impiedica sa cada, la limita echilibrului. Piatra 1 nu cadea, fiind tinuta in loc de greutatea suportabila , exact calculata, exercitata de stanca mare de deasupra.

Roca 2 era pusa ca siguranta suplimentara, pentru ca roca 1 sa nu cada din cine stie ce cauze naturale ( eroziune etc) . Daca privesti cu atentie  piatra 2, foarte de aproape, se vede parca un ochi si un chip omenesc din profil, care arata catre piatra 1. Aceasta era asemanatoare cu "Masca Mortii", acel chip sculptat de care indienii ( bastinasii din zona), chip de care, in superstiile  lor, erau foarte speriati. Este clar ca aceasta sculptura ii tinea departe de comoara.

Piatra 2 ( Masca Mortii ) era asezata peste Piatra 3, care era sculptata ca un trunchi de piramida. Piatra 3 era singura care putea fi inlaturata prin forta unui om, cu mare efort. Piatra 1 si 2 erau foarte bine intepenite datorita greutatii exercitate de stanca mare de deasupra. Inalturand piatra 3, cadeau in lant Piatra 2 si Piatra 1, si apoi , peste cautatori, stanca de deasupra. Desi din fotografie nu va puteti da bine seama, asamblul fotografiat are mai multi metri inaltime. Chiar daca mecanismul nu ar fi functionat imediat, daca cei care inlaturau pietrele intrau in pestera ca sa caute comoara, nisipul ramas care se mai scurgea de sub stanca cea mare era ca un cronometru care pana la urma prabusea stanca de deasupra peste intrare, iar cautatorii ramaneau pe veci captivi in pestera, ducand inevitabil la moarte. Sau oricum , ar fi fost foarte greu de sapat o iesire sau de inlaturat stanca cea mare, oricum, aproape imposibil fara uneltele adecvate.

Asadar, ar fi bine sa urmam proverbul romanesc: "Buturuga mica rastoarna carul mare", in interpretarea urmatoare: o mica piatra indepartata va rasturna peste tine o stanca mai mare !

Deci, daca ai invatat cate ceva din aceste exemple de capcane mortale, nu le uita asa de repede, nu se stie ce comoara vei gasi si  ar fi bine sa fi atent la eventualele pericole, chiar daca in alte variatiuni autohtone ( tracice, dacice, medievale sau de alta natura ), altfel s-ar putea sa cazi in ele, desi pare putin probabil, fiindca, tu cititorule, esti o persoana inteligenta si calculata, nu doar un cautator de comori animat de bucuria gasirii unui tezaur si neatent la capcane !

Acest articol v-a fost prezentat in premiera in Romania de catre site-ul Harta Comorii.