duminică, 14 august 2011

Unde "găsești" comori străvechi in România

Gânditorul de la Hamangia sau ceramica de Cucuteni,  carul sunt artefacte emblematice pentru întreaga cultură şi istorie a României. Dar unde gasesti aceste comori stravechi in România? Toate acestea se regăsesc la Muzeul Naţional de Istorie a României, care deţine în patrimoniu circa 680.000 de piese.
“Tezaurul este cartea de vizită, dar Muzeul Naţional de Istorie a României are un patrimoniu în care se regăsesc, probabil, cele mai importante documente istorice ale României. Sunt lucrări unice”, a declarat pentru adevarul.ro directorul instituţiei, dr. Ernest Oberländer Târnoveanu.

În cei 20.000 mp ai vechiului Palat al Poştelor se regăsesc cele mai antice unelte găsite pe teritoriul României, ce datează de circa 600.000 de ani şi “care atestă că ţara noastră, împreună cu alte câteva zone din sudul Europei, face parte din primele teritorii europene locuite de  strămoşii noştri".

Figurine antropomorfe, sec. XLIX - XLVIII î.Hr.


“Partea cea mai importantă din domeniul nostru cultural este cea a descoperirilor de epocă neolitică. Dacă noi avem ceva foarte valoros ca patrimoniu mondial, atunci acestea sunt marile culturi neolitice care au creat ceramica pictată.


Nu este vorba numai de Cucuteni, pe care o ştie toată lumea, ci şi de Gumelniţa, Petreşti şi alte culturi din Transilvania”, afirmă dr. Ernest Oberländer Târnoveanu, de profesie arheolog şi expert în numismatică.

Vas ceramica din Cultura Cucuteni

Vas ceramica din Cultura Cucuteni

Cultura Gumelnita

Gânditorul şi soţia, capodopere ale artei universale

“Pe neolitic mi-ar fi foarte greu să fac o listă, dar sigur că ar trebui să încep cu cele mai cunoscute piese: Gânditorul şi soţia lui, din cultura Hamangia.



Sunt realmente nişte capodopere ale artei universale, din toate timpurile”, este de părere arheologul.


În prezent, acestea se află într-un depozit. “Regulile noastre nu ne permit să spunem unde se păstrează o piesă şi nici cât valorează ea sau cu cât este asigurată, dar este într-un loc sigur”, precizează directorul instituţiei în care mare parte a patromoniului nu poate fi valorificat aşa cum trebuie din cauza faptului că imobilul este “aproape distrus”.


Tot în depozite se află şi un vas antropomorf de la Sultana (foto), dar şi Zeiţa de la Vidra, “ o piesă superbă” despre care arheologul Dinu Rosetti a publicat imagini şi a scris, în anii 1930, că ar fi fost găsită împreună cu un pandantiv de aur. Nu se ştie însă ce s-a întâmplat cu pandantivul.




La Muzeul Naţional de Istorie a României se mai află spade şi topoare de luptă decorate cu incizii, “o adevărată capodoperă a epocii bronzului”.

Sursa partiala: http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/ Ce_obiecte_de_importanta_mondiala_stau_ inchise_in_depozitele_de_la_Muzeul_National_de _Istorie_a_Romaniei_0_491951462.html

O comoara in valoare de aproape 150.000 de euro, descoperită în Dolj

O comoara formată din 75 de monede de aur de 24 carate (  care se pare ca sunt datate ca apartinand secolului al XVIII-lea ) a fost descoperita recent în şantierul arheologic de la Desa (Dolj) de catre arheologii Muzeului de Istorie din Craiova, anunta Gandul.info.
Conform arheologului Florin Ridiche de la Muzeul de Istorie "Oltenia" din Craiova, comoara a fost descoperită de catre un agent de Poliţie din comuna Scaieşti, pasionat de arheologie.

"Domnul Gheorghe Balaş Cristian, poliţist la postul de poliţie din comuna Scaieşti, este pasionat de arheologie. El se află în concediu de odihnă şi lucrează ca voluntar pe şantierul arheologic de la Desa, în apropiere de municipiul Calafat", a menţionat, vineri, într-o conferinţă de presă, Florin Ridiche.
Arheologul muzeului de istorie susţine că descoperirea de la Desa nu este una "întâmplătoare", făcută de localnici, din acest motiv Ridiche declarându-se surprins: "Nu mă aşteptam la această descoperire. Este primul tezaur monetar de aur din Oltenia. Până şi ulcica în care s-au aflat monedele de aur şi dopul de lemn care a astupat acest ulcior s-au păstrat. Puritatea aurului din aceste monede este de 998 la mie, adică 24 de karate", a spus Florin Ridiche.


 "Între cele 75 de monede sunt 30 de piese Napoleon al III-lea, monede de câte 20 de franci, care au constituit prototipul pentru prima monedă de aur românească, cea de 20 de lei, bătută în 1868, care popular era numită un pol. De asemenea, mai sunt 30 de ducaţi austrieci din vremea Împăratului Franz Iosif, bătuţi în monetării de la Viena şi de la Alba Iulia, 4 monede cu reprezentarea primului rege italian Victor Emanuel şi încă 11 monede ale unui sultan turc", a mai spus Florin Ridiche.

 El afirmă că valoarea tezaurului monetar de aur descoperit la Desa depăşeşte 100.000-150.000 de euro.

 "Legat de cine ar fi putut să îngroape aceste monede avem mai multe variante: la vremea respectivă era intens comerţul cu lână pe Dunăre, ciobanii din zona Luncii Dunării duceau lâna în portul Calafat şi mai departe către postăvăriile din Austria, de la Viena. Deci (...) monedele provin (nr: probabil) din acest comerţ. Valoarea metalului se înmulţeşte cu până la 7-8 ori valoarea istorică şi, la prima mână, apreciem că valoarea acestui tezaur este de 100.000-150.000 de euro", a mai afirmat Ridiche.

 Arheologul de la Muzeul de Istorie susţine că, de-a lungul timpului, în şantierul de la Desa au mai fost descoperite: o depunere de arme celtice, găsite la mai puţin de un metru de ulciorul cu bani, un mormânt de incineraţie al unui luptător celt cu tot armamentul din timpul vieţii - două lănci, un cuţit, cu decoraţii de lamă şi o fibulă. "Aici a fost găsită si o suliţă cu spin şi agăţătoare care era folosită în epoca lui Mihai Viteazul pentru doborârea călăreţilor în armură", a mai precizat arheologul Florin Ridiche.

Sursa: http://www.gandul.info/news/ un-tezaur-monetar-din-aur-de-24-de-carate -a-fost-descoperit-in-dolj-8609532

3422 monede antice, ascunse la 20 de metri in apă

Arheologii italieni au anuntat vineri ca au gasit o comoara formata din 3422 monede antice din bronz, în mica insula Pantelleria, care se afla aproximativ 70 mile sud-vest de Sicilia. Descoperite din intamplare în timpul unui studiu necesar crearii unui itinerar subacvatic arheologic, monedele au fost datate între 264 şi 241 î.Hr.


 La acea vreme Pantelleria, situata în mijlocul strâmtorii Sicilia, devenise mărul discordiei dintre romani şi cartaginezi. Roma a capturat mica insula mediteraneană în anul 255 î.Hr ( în Primul Război Punic ), dar a pierdut-o un an mai târziu. În anul 217 î.Hr., în Doilea Război Punic, Roma a recâştigat insula şi chiar şi a sărbătorit evenimentul cu monede comemorative şi un festival.



Situate la o adâncime de circa 20 de metri ( 68 de picioare ), cel mai probabil monedele reprezintă un episod al luptei romanilor cu cartaginezii.

Surprinzător, toate cele 3422 de monede au aceeasi iconografie.


Pe o parte a monezilor se afla Kore / Tanit, zeita antica a fertilităţii, catre care cartaginezii s-au închinat din anii 550 î.en.

Pe cealalata parte a monedelor se afla capul unui cal, înconjurat de simboluri, cum ar fi stele, litere şi un caduceu. Un caduceu (kerykeion în greacă) este (uneori) un baston înaripat, cu doi șerpi încolăciți în jurul lui. În Antichitate a fost un simbol astrologic al comerțului, și este asociat cu zeul grec Hermes, mesagerul zeilor.

"Din moment ce toate monedele prezinta simbolistica identica, credem că banii au servit pentru o plată specială. Într-adevăr, in tranzacţiile comerciale obişnuite se foloseau alte tipuri de monede,"  a declarat arheologul Leonardo Abelli, directorul de cercetare arheologica.

Potrivit lui Abelli, monedele erau transportate pe o navă cartagineza care se indrepta spre Sicilia si urmau probabil a fi destinate sa finantele actiuni anti-romane. Dar ceva a intervenit în timpul transportului.
"Ei au decis să ascundă comoara pe fundul mării, în ape relativ mici, sperand sa o recuperze mai târziu. Afirmam acest lucru deoarece lângă monede am găsit o ancora mare de piatră", a spus Abelli.

Analiza monedelor va demonstra dacă acestea sunt din Primul sau din Al Doilea Razboi Punic. Cercetarile pentru studierea noului sit arheologic vor continua in septembrie.

joi, 11 august 2011

Cu detectorul de metale a descoperit o comoară a vikingilor

Un pasionat cautatori de comori a descoperit recent, cu ajutorul unui detector de metale, un tezaur viking format din monede de argint şi artefacte provenind din mediul cultural rural din Cumbria. Comoara, care a fost provizoriu evaluata la zeci de mii de lire sterline, a fost găsită in Furness ( o peninsula din sudul Cumbriei, Anglia ), intr-o locatie care nu a fost divulgata presei.

Colectia de obiecte gasite este acum examinata de către experţii de la British Museum şi este de aşteptat să fie declarata ca fiind comoara. Expertii de la Muzeul Barrow's Dock spera sa achizitioneze tezaurul, fiind extrem de incantati de descoperire.

Comoara se compune din 92 monede de argint şi alte artefacte, inclusiv lingouri şi o brăţară de argint. Printre monede se afla si o pereche de dirhami arabi.



Experţii cred că descoprirea reprezinta o dovadă semnificativă a culturii materiale a vikingilor din peninsula secolelor al IX-lea - al X-lea.

Curatorul Sabine Skae de la Muzeul Barrow's Dock a spus: "Acesta este cea mai captivanta descoperire din Furness. Ea are o semnificaţie de importanta naţională, deoarece tezaurele din aceasta perioada sunt foarte rare şi, de asemenea, niciodata nu a fost gasita o colectie atat de mare de artefacte apartinand vikingilor, in acelasi loc. Deşi este dificil în acest stadiu sa stabilim o valoare exacta a comorii,  totusi credem ca descoperitorul va fi recompensat cu cel putin cateva de zeci de mii de lire sterline."

Academicienii de la British Museum vor da verdictul cu privire la declararea descoperirii ca tezaur si apoi aceasta comoara va fi evaluata de catre un comitet independent. Abia apoi muzeul Dock va face oferta de achiziţionare a comoarii.

 Dr. Gareth Williams, expert al British Museum in cultura vikinga, a declarat: "Pe baza informaţiilor şi a fotografiilor pe care le-am văzut până acum, pot spune ca acesta este un tezaur fascinant. Prin anii 950, cele mai multe zone dintre Anglia au fost integrate într-un singur regat, cu o monedă unitara, dar această parte de nord-vest nu a fost inclusa în regatul englez decât mult mai târziu, iar tezaurul descoperit demonstreaza acest lucru."

duminică, 7 august 2011

Au fost descoperite 3000 de monede romane din secolul al III-lea

Un tezaur continand monede din aliaj de cupru, datând din secolul al III-lea, a fost descoperit recent în Montgomery, Powys.  Aproximativ 900 dintre acestea au fost găsite de către un membru al unui club de metal detecting din Welshpool, iar restul monedelor au fost gasite apoi cu ajutorul arheologilor. Majoritatea monedelor au fost descoperite îngropate într-un vas ceramic.


Locaţia exactă este ţinuta secreta, pentru a proteja sit-ul de cautatorii de comori. Descoperirea din Montgomery a fost facuta la câţiva kilometri distanţă de zona unde a existat un fort roman, situat in asezarea Forden.

Initial, mai mult de 900 de monede au fost gasite in luna iunie de catre Adrian Simmons, un membru membru al unui club de metal detecting din Welshpool. El a chemat specialistii, care au sapat in sit-ul arheologic si au descoperit, pe data de 5 iulie, mai mult de 2.000 de monede.

Adrian Simmons a gasit monedele folosind un detector de metale
Chris Martin, arheolog al autoritatii regionale de arheologie, a declarat: "Suntem foarte încântaţi de această descoperire şi suntem foarte recunoscători domnului Simmons pentru a acţionat atât de responsabil, dar si proprietarului terenului pentru sprijinul acordat."

Reprezentantii Trustului Arheologic Clwyd-Powys (CPAT), organizatie care a ajutat la dezgroparea monedelor, au declarat ca descoperirea are potenţialul de a dezvalui mai multe despre viaţa romană din zona de mijloc a Ţara Galilor, de la sfarsitul secolului al III-lea : "Aceasta a fost probabil o perioadă de nesiguranta politica şi economica, iar monedele au fost îngropate cu intenţia de a le dezgropa mai tarziu, in vremuri mai putin tulburi. Din nefericire pentru proprietarului iniţial al monedelor, din cauze pe care nu le stim, dar din fericire pentru noi, acesta nu a mai avut ocazia de a le recupera."

 Monedele au fost trimise la National Museum Wales din Cardiff, pentru a fi supuse unei expertize. Aceasta expertiza va fi analizata de catre responsabilul arheologic Peter Maddox din Powys, care va decide de asemena dacă descoperitorul are dreptul si la un comision in plus, cota parte din valoarea celor 2000 de monede descoperite ulterior de catre arheologi, comision oferit ca recompensa pentru faptul ca au fost indrumati catre locul posibil al descoperirii acestora. Specialistul acreditat din Powys va determina dacă descoperirea se califică drept comoară. Oricum, cu siguranta ca aceasta va fi declarata tezaur, dar trebuie respectate formalitatile impuse de legislatia din Marea Britanie.

Un vas roman gol. Lângă el, un vas cu 1247 monede romane.

O colectie de monede romane a fost descoperita de către arheologi in timp ce excavau la o fosta asezare militara din Colchester, Marea Britanie. Două vase ( unul dintre ele continand 1247 de monede, iar celalat fiind gol ) au fost descoperite pe sit-ul fostei asezari militare. Monedele, cunoscute sub numele de antoniniani, datează din anii 251 - 271 d. Hr.
Philip Crummy de la Colchester Archaeological Trust a afirmat ca descoperirea acestei comori arunca o lumina asupra modului în care erau pastrate deseori monedele din epoca romană. Monedele au fost trimise la Muzeul Britanic spre analiză şi vor fi apoi donate de catre Taylor Wimpey, cel care detine terenul, catre Muzeul Colchester.


Domnul Crummy a spus: "Descoperirea acestei comori ne ajuta sa intelegem cum au gestionat oamenii din acea perioada economiile lor, bani pe care îi ascundeau uneori, pentru siguranta, in pamant. Probabil o parte din monede erau dezgropate atunci cand era necesar a fi cheltuite si apoi altele erau adaugate la comoara, dupa un anumit număr de ani.

Se pare ca în cazul de față nu există nici o diferenţă în ceea ce priveşte datele de pe monedele din partea de jos a vasului si cele din ​​partea de sus. Cu alte cuvinte, monedele au fost ascunse in vas toate odată.

Am mai gasit un vas identic în imediata vecinătate a celui care era plin cu monede, insa acest al doilea vas era gol. Probabil acesta fusese golit si ingropat in pamant din nou, in asteptare, pentru a fi umplut cu noi monede in viitor, ceea ce insa nu s-a mai intamplat."
 
Descoperirea acestei comori nu este primul exemplu de monede gasite in zona Colchester. Mai mult de 6.000 de monede similare au fost gasite in zona Gosbecks din acest oraş, in anul 1983, iar o altă ascunzătoare, continand 600 de monede, a fost descoperita în East Mersea in 1980.

Crummy a explicat ca monedele au fost iniţial îngropate într-un moment de nesiguranta sau război civil.

El a mai spus spus: "Astăzi avem posibiliatatea sa ne pastram banii la banci, dar în acele vremuri nu existau bănci, aşa că persoanele care detineau averi chiar aveau o problemă. Dacă păstrau monedele in casa, acestea puteau fi furate sau era posibil ca proprietarii sa fie talhariti, asa ca erau nevoiti sa ingrope banii undeva in gradina sau in imediata vecinatate a casei."

Monedele reprezinta cea mai recenta descoperire pe cele nouă de hectare ale sit-ului. Pe langa descoperirile amintite mai sus, in anul 2005, in zona a mai fost gasit si un car roman folosit la cursele de circ .

vineri, 29 iulie 2011

O adevarată descoperire arheologică in România

O adevarata descoperire arheologica, poate cea mai importanta din ultimii ani din Romania, a fost facuta relativ recent. Stirea am citit-o pe site-ul Protv si am ramas de-a dreptul uluit.




Multe pagini albe din cartea de istorie a Romaniei vor fi umplute de astazi cu date proaspete. Sute de schelete ale stramosilor nostri au fost descoperite langa Autostrada Soarelui, intr-un sat de secol IX din zona Valul lui Traian.

Arheologii au ramas uimiti sa gaseasca si zeci de bordeie de piatra, semn ca acolo a fost o asezare de care nu stiau absolut nimic. De data aceasta, arheologii au gasit tocmai acul in carul cu fan.


Cimitirul descoperit se afla exact pe axul autostrazii, iar santierul arheologic se intinde pe sute de metri. Scheletele apartin stramosilor nostri care au trait acum 1.000 de ani. Pentru istoricii din Dobrogea s-a deschis o fereastra nesperata catre secolele VII- X.

In jurul acestei perioade aveau extrem de multe necunoscute si prea putine informatii. Dupa plecarea romanilor, au urmat 250 de ani ce pareau pierduti in ceata. Mortii erau ingropati cu capul spre vest, ca sa vada soarele rasarind, semn ca proto-romanii erau si atunci foarte religiosi. Relicvele de bronz si fier ne fac sa credem ca vorbim despre o asezare instarita pentru mileniul I. Cimitirul semana oarecum cu cele de azi, iar mai la vale gasim satul cu bordeiele de piatra. Locuitorii traiau de pe urma oieritului, dar cultivau si cereale. Cei mai bogati aveau chiar si cosciug, plus o cripta din piatra cioplita. Fiecare dintre incaperile descoperite era o casa si gazduia cate cel putin 2-3 oameni. Din spate vin repede utilajele autostrazii, asa ca arheologii muncesc in genunchi cu spatula si pensula cat e ziua de lunga. Vor sa scoata la iveala fiecare schelet pe care sa il duca apoi la institutul de antropologie. Artefactele vor ajunge la muzee, iar istoricii vor repune in ordine cifrele din manualele de istorie.
Sursa: http://www.incont.ro/transporturi/ de-ce-s-au-blocat-din-nou-lucrarile-la-autostrada-soarelui.html

Lupii si zeii

Cândva prin secolele VI sau V inainte de Hristos, geto-dacii (?) sunt un popor care cred intr-un singur zeu. Ei sunt cei de la care au rasarit toate legendele pe care orice cautator de comori le viseaza ca fiind adevarate.


"Toate caile duc spre zei" ni se spune in finalul trailerul acestui film produs in Republica Moldova. Căci despre un film este vorba, nicidecum despre o legenda a unei comori. Un film despre stramosii nostri, care a fost realizat de Moldova Film.



Filmul este o drama istorica despre daci, actiunea avand loc in anii 600 inaintea erei noastre. Spectatorii care au asistat la premiera au avut pareri diferite. Unii spun ca le-a placut filmul, in timp ce altii l-au criticat, sustinand ca ar fi prea putina actiune. La randul sau regizorul afirma ca a fost nevoit sa renunte la multe scene din cauza bugetului prea mic. Pentru aceasta pelicula, Studioul Moldova Film a cheltuit peste 3 milioane de lei, bani alocati din bugetul statului. Scenele au fost filmate in toamna anului 2007 in mai multe localitati de pe malul Nistrului si in Codrii Moldovei.

 

Nu conteaza daca filmul e bun sau prost, important este ca unii inca mai fac filme despre stramosii nostri, nu doar despre curve, hoti, violuri, manele si bani, temele preferate ale filmelor romanesti recente. Voi ce parere aveti ?

A descoperit 8 monede romane rare, cu ajutorul unui detector de metale

Un arheolog spune ca ultima sa comoara, pe care a descoperit-o recent, este o dovadă ca o tabăra romană necunoscuta anterior a existat langa Manchester, Anglia. James Balme a facut căutari de peste un deceniu in zona din jurul Warburton pentru a găsi dovezi ale trecutului roman al zonei. În 2006, el a descoperit o brăţară romană de argint, iar recent a gasit o serie de monede romane de argint, destul de rare.


James crede ca monedele sunt parte dintr-un tezaur mai mare care poate ca este îngropat în apropiere. Cautatorul a notificat aceasta catre British Museum.

Comoara

James Balme a fost fascinat de arheologie inca din copilarie, invatand totul despre cautarea de comori la clubul South Trafford Archaeology, inca de cand era un simplu baiat .

James Balme, archaeolog

De abia in anul 2006 a făcut prima sa descoperire majora, un brăţară romană de argint, gasită pe câmpul unui fermier.

În conformitate cu Legea Comorilor, emisa in anul 1996 in Marea Britanie, bratara a fost anuntata la National Treasure, fiind declarata comoară, iar acum apartine patrimoniului Muzeului Manchester.
Dar, utilizând detectorul sau de metale, James pretinde că a făcut descoperirea unei a doua comori: opt monede romane de argint ( denari republicani ), datate între 252 î.Hr. şi 2 î.Hr..

El a spus că monedele nu sunt doar rare, ci sunt si extrem de semnificative, fiindca prezenţa lor indica faptul că legionarii romani trebuie să fi campat in zona in care este Warburton.
"Cele mai multe monede romane găsite de cautatori si arheologi sunt de obicei din sec. I sau II d. Hr, dar acestea pe care le-am gasit eu sunt mai monede vechi epublicane şi provin dintr-un timp de dinaintea Imperiului Roman", a spus el.

Misterul

Cum au ajuns să fie gasite monedele într-un câmp din apropierea oraşului Warburton este un alt mister. James consideră că monedele au fost folosite la plata soldatilor romani care avansasera spre nord, in campania lor militara, dar cine le-a ascuns nu a mai revenit sa le recupereze.

"Cred ca atunci cand au ajuns la maulul râului Bollin, au îngropat monedele din cauza Brigantilor locali ( un trib celtic care a controlat nordul Angliei ), dar, din anumite motive, niciodată proprietarii comorii nu s-au întors pentru a o recupera."


"Este o descoperire foarte incitanta, deoarece monedele sunt extrem de rare", a mai spus el. "Şi cand te intorci in acelasi loc de cautari si gasesti iarasi alte monede, nu poate fi decat un indiciu clar ca acolo e ingropat ceva mult mai important, o comoara si mai mare."

David Shotter, un fost profesor de istorie romană şi expert în monede romane, a fost de acord ca descoperirea este neobişnuita.

"Tezaure de denari sunt gasite des, dar ceea ce este interesant este faptul că această descoperire indică o asezare romana pe care încă nu am localizat-o."

Şi, deşi este imposibil să se stabilească o dată exactă a ascunderii comorii, el a sugerat că monedele au fost îngropate probabil între anii 70 şi 130 d.Hr.

Conform legii din Anglia, o descoperire de şase sau mai multe astfel de monede in acelasi arie de cautare este clasificata oficial ca fiind un tezaur roman.

James a spus că a raportat descoperirea sa la Portable Antiquities Scheme, pentru a fi declarata comoară.

Pasionatul detectorist si arheolog a mai adaugat : "Ar fi frumos să fie gasit si restul tezaurului. Dar scopul general este de a dovedi, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că soldatii romani au campat in locul acestui sat. Există în mod clar un mister nespus despre Imperiul Roman, iar descoperirea de aici si altele care se fac lent, an de an, vor duce la descifrarea acestuia."

miercuri, 27 iulie 2011

A descoperit cu un detector de metale un inel in valoare de 35000 de lire sterline

Un inel rar cu safir, descoperit de catre un entuziast cu ajutorul unui detector de metale, a fost cumpărat astazi de către Muzeul Yorkshire. Muzeul a ridicat suma platita pentru achiziţionarea inelului la 35.000 de lire sterline. Arheologii au descris inelul ca fiind o descoperire "spectaculoasa". Diametrul exterior al inelului are 2,5 cm. Specialistii banuisesc ca inelul ar fi fost realizat in sec. VII.


Inelul a fost găsit lângă York, in Anglia.  Acest inel a fost descoperit în aprilie 2009 de către Michael Greenhorn, membru al York and District Metal Detecting Club.

Michael Greenhorn a declarat: "Cautam pe un câmp impreuna cu alti 25 de membrii ai clubului nostru, intr-una dintre "scanarile" noastre periodice. Nu gasisem nimic si tocmai cand am ajuns la sfârşitul câmpului, am primit un semnal de la detectorul de metale... Am săpat in acel loc si am văzut o bucatica de aur stralucind, care s-a dovedit a fi un inel. Mi se pare un lucru extraordinar ca l-am gasit !"

 Natalie McCaul, curator asistent de arheologie la Muzeul Yorkshire a declarat: "Cel mai intrigant pentru noi este faptul ca nimic asemanator cu acest inel nu a fost gasit pana acum la noi, ceea ce face incredibil de dificila datarea artefactului."

 Muzeul doreste sa aduca experţi care sa examineze inelul, pentru a obtine mai multe informatii despre acesta.

 Descoperitorul inelului a spus ca a fost foarte "încântat" de faptul ca inelul a fost cumpărat de catre muzeu si nu de catre un colectionar:  "Este năucitor cand ma gandesc ca descoperirea mea va fi expusa alături de comori uimitoare, cum ar fi tezaurul Vale of York sau Jewel Middleham," a mai spus entuziastul cautator de comori.

marți, 26 iulie 2011

Inelul cu smarald in valoare de o jumatate de milion de dolari

Scafandrii din Key West ( Florida ) au descoperit recent un inel de aur cu piatra mare de smarald şi două linguri de argint care se pare ca provin de la Nuestra Senora de Atocha, un galion spaniol care a naufragiat si de pe care a fost recuperata una dintre cele mai mari comori descoperite vreodata din ape.



Angajaţii Treasure Mel Fisher ( compania de recuperari arheologice care a cercetat inca din 1969 sit-ul naufragiului ) cred că aceasta noua descoperire îi aduce mai aproape de o parte cheie ( denumita Sterncastle ) a corabiei cu comori, care inca nu a fost gasita.

"Sterncastle este locul în care clerul şi elita pastrau obiectele personale," a declarat Sean Fisher, purtator de cuvant al Treasure Mel Fisher şi nepot al lui Mel Fisher, fondatorului acestei organizatii de cautari arheologice.


 Corabia ( denumita Nuestra Senora de Atocha ) se intorcea din Lumea Nouă catre Spania, cu o încărcătură de aur şi argint, cand a fost surprinsa si scufundata de catre un uragan, nu departe de Key West, în septembrie 1622.

Foto: atocha.com


Dupa o căutare de 16 ani, Mel Fisher şi echipa sa au găsit partea principala corabiei naufragiate, în septembrie 1985. Atunci ei au descoperit mai mult de 40 de tone de aur şi argint, inclusiv peste 100.000 de monede de argint spaniol cunoscut sub numele de "Pieces of Eight", impreuna cu smaralde columbiene şi alte artefacte. Compania a estimat valoarea comorii gasite la aproape 500 milioane dolari.



De atunci, a spus Sean Fisher, echipa sa a făcut multe descoperiri, pe o raza de zece mile (16 km) fata de locul scufundarii ( sit-ul arheologic original), într-o linie dreaptă.

"Acest lucru ne spune că ne îndreaptăm în direcţia corectă", a spus el. "Exista un teritoriu neexplorat si acolo ne vom indrepta cercetarile in viitor."

Fata de locul initial al naufragiului ( de fapt unde a fost descoperita epava corabiei ), curentele şi uraganele au mutat multe artefacte pretioase ale comorii. "Nava a fost rupta în două şi apoi imprastiata, in decursul a sute de ani, de catre curentii de apa, iar noi cautam toate aceste obiecte pe o arie destul de larga", a spus Sean Fisher.

Fisher se afla pe nava de cercetare a companiei ( JB Magruder ), cand in data de 23 iunie 2011, scafandrul Tim Meade a iesit din apa cu un inel de aur pe care era montata o piatra pretioasa mare, de fapt un smarald, inel care a fost evaluat la un pret de minim 500.000 dolari.

Scafandrii au mai adus la suprafata două linguri de argint şi alte artefacte care vor trebui să fie tratate la laboratoarele Fisher din Key West, înainte de a fi expuse la aer. Spre deosebire de inelul de aur, celelalte artefacte trebuie curatate si abia apoi pot fi evaluate.

"Cred că unul dintre acestea este o balama, iar altul este un capac, asa ca e posibil sa fie bucăţi dintr-o caseta de bijuterii", a spus Sean Fisher.

Fisher are dovezi ( un document manifest de evidenta pentru transportul cu Atocha) ca pe partea nedescoperita inca ( Sterncastle) din corabie erau transportate cel puţin 100.000 de monede, 400 bare de argint şi bijuterii personale de mare valoare.

"Am găsit deja mai mult aur decât este pe manifest," a spus el zambind. "Era aur de contrabandă, astfel încât clerul şi nobilimea să nu mai plătească impozit regelui. Ne aşteptăm sa existe multe elemente în Sterncastle care nu sunt notate pe manifest."

Sean Fisher a descris sentimentul pe care l-a avut cand a atins prima data o comoara, fiind şi prima persoană care să facea acest lucru de aproape 400 de ani. "Aveam 15 ani când am gasit prima mea comoara de argint", a spus Fisher. "Aveam 17 ani atunci cand am gasit aur. Argintul este si el minunat, dar aurul străluceşte mai tare, chiar şi după ce a stat mai mult de 300 de ani ascuns în apă."







Cautarea comorilor este o munca de echipa, a spus Fisher. Doi scafandri cauta zona aleasa, în timp ce alţi membri ai echipajului ii supravegheaza si ii ajuta de pe punte. Intreaga echipa participă şi în cazul în care valoarea descoperirii este determinată, castigul se imparte in mod egal.
Fiecare nava are un echipaj de şase sau opt cercetatori şi cauta in reprize de 10 zile, dacă vremea permite.

Fisher a mai spus 90% din obiectele gasite in vânătoarea de comori nu au valoare financiara.

"Tehnologia de detectie metale ne-a ajutat deasupra apei", a spus el. "Sub apă metodele noastre de căutare nu sa schimbat mult în ultimii ani."

Compania foloseste asa numitele "cutii poştale", de fapt tuburi mari rotunde pe la pupa navei de cercetare, cu ajutorul carora  se inlatura prin suflare stratul superior de moloz şi nisip pe fundul marii.

Inelul si celelalte artefacte au fost descoperite în afara Key West, la aproximativ 35 de mile departare.

Fisher a deschis imediat o sticla de sampanie pentru a sarbatori descoperirea, apoi au continuat imediat vanatoarea de comori.


Articol prezentat in premiera pentru dvs. de catre site-ul nostru http://hartacomorii.blogspot.com.

Mici comori descoperite cu detectorul de metale

Astazi am descoperit cateva videoclipuri interesante despre detectia de metale, pe care m-am gandit sa le aduc in atentie. Autorii acestor filmari, pe care le-am gasit pe Youtube, au realizat mai multe asemenea clipuri, acestea fiind ultimele dintre ele.



Acestia prezinta descoperirile arheologice pe care le-au facut la nivel de amatori. Vizionare placuta !