11 artefacte, descoperite pe Valea Streiului de un pasionat de detecție metale

Un tânăr detectorist de metale din Hunedoara a descoperit în pădurea de la marginea satului Petreni ( Valea Streiului ) 11 artefacte ( obiecte de podoabă, un topor si altele), majoritatea aflându-se sub o piatr[, în sol. Printre artefacte se regaseste si un inel din metal galben, cu o inscripţie, dar si mărgele, inele şi obiecte de forma unor linguri.

Pasionatul de detectie metale este la prima sa descoperire si a evidentiat o mărgea care la lumină își schimba culoarea.

Cele 11 artefacte au fost predate Primăriei Băcia ( aceasta fiind comuna pe teritoriul careia a fost descoperit tezaurul ), pentru ca apoi piesele să fie aduse la Direcţia Judeţeană de Cultură Hunedoara.

Localitatea Petreni este consemnată în izvoarele antice cu numele de Petrae, punct important în drumul de la Ulpia Traiana Sarmisegetuza la Apulum, din acest motiv este și menționată în hărtile vremii. În vatra satului, în anul 1947 s-au descoperit, foarte bine conservate zidurile unei villa rustica din perioada romană. În partea de est, se găsesc platforme de locuire din perioada dacică. În perioada evului mediu localitatea era cunoscută datorită exploatări pietrei. Locuitorii produceau în special pietre de moară. În partea de sud se mai observă și azi ruinele unei vechi biserici de piatră a cărei constructie datează din secolele XIII-XIV și care până în anul 1952-1953 s-au păstrat în bune condiții însă abuzurile perioadei comuniste a făcut ca unele persoane ”entuziaste” să dărâme o parte pentru a utiliza piatra la construcția CAP-ului aflat în apropiere. Localitatea Petreni a avut până in 1990 și un cătun cu numele de Pădureni, astăzi abandonat. Cătunul a luat ființă în perioada austro-ungară când locuitori din Petreni s-au retras în zona de pădure pentru a fi scutiți de impozite.

Un tânăr din Oradea a găsit o comoară, utilizând un detector de metale

Un tânăr din Oradea a găsit o comoară în Săldăbagiu de Munte, la o jumatate de metru în pământ, într-o zonă împădurită de lângă oraș, utilizând un detector de metale autorizat ( în Bihor sunt 50 detectoristi autorizati ). Tezaurul este compus din 150 de monede poloneze din argint, cu o vechime de peste 400 de ani. Detectoristul este Cosmin Pascu, în vârstă de 27 de ani și a predat comoara, conform legii, institutiilor statului, anunță televiziunea Digi 24.

Detectoristul a spus că descoperirile de genul acesta sunt 5% cercetare, 5% locaţie şi 90% noroc: "De fapt, în ziua respectivă nici nu trebuia să fiu în pădurea cu pricina. Am stat, m-am gândit am căutat și prin jur să vad cât de mari și pe ce arie ar fi monedele extinse ca nu cumva să sap din ele sau să distrug alte obiecte, apoi încetișor, cu o lopățică, am început să scot bucată cu bucată în jur de 150 de monede."

Reprezentantul Direcţiei de Cultură Bihor a precizat că sunt monede poloneze de sfârșitul secolului al XVI-lea, aproximativ din anul 1574 si că au fost găsite pe traseul vechiului drum de legătură între Oradea și Cluj.

Comoara va ajunge la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, unde va fi efectuată expertiza si evaluarea de către specialiști în numismatică. Conform legii, tânărul trebuie să primească 30% din valoarea comorii, plus un bonus de 15%, dacă monedele vor fi considerate tezaur monetar de patrimoniu național.

Comori dacice de zeci de kilograme de aur: 4 hunedoreni, condamnați la închisoare și despăgubiri de milioane de euro

Patru hunedoreni, ce au fost anchetati traficarea a trei tezaure de bijuterii şi monede antice din siturile vechilor cetăţi dacice din Munţii Orăştiei şi Sebeşului, în valoare de aproape patru milioane de euro, au fost condamnati la inchisoare si plata unor despagubiri colasale, de catre tribunalul Hunedoara.

Doua dintre cele patru persoane au fost condamnate la câte 7 ani şi 4 luni de închisoare şi 3 ani interzicerea anumitor drepturi. Un al treilea a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare, iar al patrulea a primit o condamnare de 6 ani şi patru luni. Soluţia Tribunalului Hunedoara nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Magistraţii au dispus obligarea a doua dintre persoane de a returna obiectele de patrimoniu sau contravaloarea lor în bani. ”Obligă pe inculpaţi în solidar, să restituie părţii civile Statul Român, prin Ministerul Culturii, tezaurul alcătuit dintr-un număr de 3.572 monede Lysimach şi Pharnakes, din aur, sau să plătească părţii civile contravaloarea acestora, în sumă de 3.771.950 euro. Obligă pe inculpaţi în solidar, să plătească părţii civile Statul Român, prin Ministerul Culturii, suma de 22.600 euro, reprezentând valoarea compensaţiei echitabile plătită de partea civilă pentru recuperarea unui număr de 28 monede Lysimach, din aur. Constată că partea civilă Statul Român a recuperat: un număr de 28 monede Lysimach, din aur; tezaurul alcătuit din 35 denari romani din argint şi o tetradrahmă, precum şi tezaurul alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei, din aur”, a informat Tribunalul Hunedoara.

Cele patru persoane au fost trimise în faţa instanţei Tribunalului Hunedoara în toamna anului 2012, fiind judecate în stare de libertate, iar procurorii au stabilit că ar fi produs un prejudiciu de circa patru milioane de euro.

Potrivit procurorilor, în perioada 1998 - 2009, cei patru au desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia în urma cărora au extras şi valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe tezaure arheologice, pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional. Cel mai valoros tezaur, în valoare de 3.794.550 euro, a fost alcătuit din 3600 monede Lysimach, Pharnakes şi Asander, care reprezentau 30 de kilograme, din aur. Bunurile au fost extrase în august 1998, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei, iar la data trimiterii lor în judecată, doar 28 de monede Lysimach erau recuperate.

Un alt tezaur traficat de cei patru, potrivit procurorilor, a fost estimat la 100.000 euro, fiind alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur. Acesta a fost sustras în perioada 2002 - 2003 din situl cetăţii dacice de la Căpâlna, judeţul Alba. Colierul şi pandantivele au fost recuperate şi depuse în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Cei patru au mai fost acuzaţi şi de traficarea unui tezaur de 35 de denari romani din argint şi o tetradrahmă, descoperite în anul 2000 din punctul arheologic Dâncu Mare. Bunurile au fost recuperate şi se află la muzeul din Alba Iulia.


Potrivit procurorilor, banii primiţi de inculpaţi în urma traficului de obiecte de patrimoniu au fost reciclati astfel. „Pentru reciclarea sumei de 3.000.000 mărci germane, rezultată din valorificarea tezaurului sustras, inculpaţii au achiziţionat o spălătorie auto (ulterior modernizată şi împrumutată frecvent cu titlu de aport asociat), două parcuri auto cuprinzând 20 de autoturisme de lux, 33 de parcele de teren în intravilanul municipiului Deva, acţiuni bancare, o vilă cu piscină, apartamente în municipiul Deva. Aceştia au petrecut vacanţe în Europa de vest, Tunisia şi Japonia etc.”, informeaza Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

Tezaur dacic, descoperit la granița României, ținut secret 3 ani

Un mare tezaur de aur dacic, ce contine bijuterii din aur masiv, a fost descoperit într-un sat de lângă granița cu România. Comoara a fost descoperita de mai mult timp, dar nu a fost expusa publicului. Artefactele au fost gasite in cea mai nordica fortificatie a regatelor dacice. Fiind intinsa pe trei hectare si jumatate, aceasta este situata intr-o zonă impadurita, in satul Mala Kopanya din Ucraina, la doar 30 km de granita cu țara noastră, anunță televiziunea Digi 24.

Cetatea a fost initial descoperită din intamplare, pe la sfârşitul secolului XIX, sapaturi fiind efectuate sporadic in zona, apoi, din anii '70, sistematice, de catre un arheolog ucrainean.

Prima etapă a cetății este legată de epoca lui Burebista, iar a doua perioadă are legătură cu perioada războaielor daco-romane, cu perioada lui Decebal. În 1977 au început lucrările la cetatea propriu zisă, iar în 2007 este atestat un nou sit arheologic, Celenița, unde s-au găsit morminte de incinerație dacică cu foarte multe obiecte.

În urmă cu trei ani, la Mala Kopanya a fost scos la lumină acest tezaur de aur dacic, cel mai mare după comorile descoperite la Sarmisegetuza, dupa parerile unor arheologi.

Printre pandative şi brăţări din aur a ieşit în evidenţă un colan numit de arheologi "torques". Acesta s-a păstrat fragmentat în 20 de bucăți, care au în total peste un kilogram. Aceste podoabe, torques, erau purtate doar de un conducător de rang înalt.

Piesele sunt păstrate în depozitele muzeului din Ujgorod şi sunt accesibile doar specialiștilor. Aceste obiecte sunt cunoscute cercetătorilor din circuitul științific, dar de filmat nu au fost filmate niciodată pentru publicul larg. Nu ar fost expuse pentru că ar avea nevoie de pază specială și de o locație adecvată, însă televiziunea Digi 24 a reusit sa obtina aprobarea sa realizeze  fotografii doar ale unor artefacte din acest tezaur impresionant.

Arheologii sunt de părere că la Mala Kopanya este un adevărat complex de clădiri, de mare importanţă pentru studiul istoriei dacilor.

"Aici s-au găsit atât de multe materiale cât nu s-a găsit în nicio altă așezare sau cetate, cantitatea de obiecte este enormă", spune directorul Institutului de Cercetare a regiunii Transcarpatia a Universității Ujgorod.

Autoritățile ucrainene vor să includă cetatea dacică într-un circuit turistic. Arheologii ucraineni cred că în cetatea de la Mala Kopanya exista chiar şi o monetărie, care așteaptă să fie descoperită.

A descoperit o comoară în Prahova, în timp ce săpa un șanț in curte

După sărbatorile de Paste din acest an, Grigore Ion Vasile săpa un șanț pentru apă, când a descoperit în curtea casei sale din satul Mălăieștii de Jos, comuna Dumbrăvești, la o adancime de 40 cm, o cană din bronz ce continea artefacte din argint: 74 monede, cinci brățări, o fibulă, două lingouri si o podoabă atasata de trei monede, anunță phon.ro.

Observand importanta descoperirii, fiul acestuia, Florin, a apelat telefonic Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, arheologii preluand comoara.

Ulterior, va urma si evaluarea si stabilirea recompensei pentru cel care gasit tezaurul.

Monedele acopera doua secole, de la Vespasian până la Valerianus (secolului I - III d. Hr) si au fost expuse incepand de saptamana trecuta la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești, în cadrul expoziției temporare ”Comori antice redescoperite: Tezaurul de epocă romană de la Mălăieștii de Jos – județul Prahova”.

Arheologii consideră că este cea mai importantă descoperire din Prahova din 1932, cand a fost gasit tezaurul de argint de la Coada Malului, mai precizeaza sursa citată.

De-a lungul vremii, în Prahova, au avut loc mai multe descoperiri spectaculoase ce pot fi încadrate categoriei tezaur de importanță națională, precum coiful de aur de la Coțofenești, podoabele dacice de la Coada Malului, tezaurele monetare antice precum cele de la Chițorani, Cocoșești, Valea Călugărească, Tinosu, Măneciu, depozitele de piese realizate din bronz, precum cele de la Drajna de Jos, Străoști, Olteni, Predeal Sărari, cu o vechime ce depășește 3.500 de ani. 

În ultimii ani, cu ajutorul detectoarelor de metal, au fost descoperite alte tezaure monetare antice, în localitățile Potigrafu, Balta Doamnei, Vărbila, Breaza, deținute astăzi de Muzeul Național de Istorie a României.

A fost descoperită o bară de argint de 50 kg

Exploratori subacvatici din Madagascar au gasit ceea ce ei consideră a fi o comoară a piratului William Kidd.

Soldații din insula Sainte Marie au pazit bara de argint de 50 kg, după ce scafandrii a adus-o la mal. Președintele Madagascarului, precum și diplomati americani si din Anglia au primit comoara în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe insula.

Ambasadorul britanic din Madagascar a declarat că speră că descoperirea acestei comori să imbunatatească profilul de destinație turistică a Madagascarului.

Echipa consideră că bara de argint are originile în Bolivia secolului al XVII-lea, iar corabia a fost construită în Anglia. Epava navei Whydah, o corabie de pirați care s-a scufundat în largul coastei SUA în 1717, a fost descoperita in anul 1984.

Căpitanul Kidd a fost executat în anul 1701 pentru piraterie, după întoarcerea dintr-o călătorie din Oceanul Indian. Legendele arata ca inainte de a fi capturat si executat, Căpitanul Kidd a ascuns o mare parte din prada sa, ceea ce a determinat ca numerosi căutatori de comori din întreaga lume să caute tezaurele piratului, iar pe Robert Louis Stevenson să scrie romanul "Comoara din insula".

Comoara de la Chiciura, descoperită de un pasionat detectorist

Detectoristul Marius Irimia a descoperit un tezaur compus din 92 de denari imperiali romani, inclusiv vasul de tezaurizare ( ulcică), pe un deal dintre comunele Ștefan cel Mare și Dragomirești, într-o zonă căreia localnicii îi spun Chiciura, anunță Mesagerul Neamț.

Tezaurul a fost predat conform legii Direcției pentru Cultură Neamț și va fi transferat la Muzeul de istorie, unde, după expertiză, vor fi datate oficial monedele și se va stabili valoarea finanicara a acestora.

Marius Irimia a mai făcut in trecut descoperiri, pe care le-a predat conform legii, desi încă nu a primit recompense materiale până acum, mai precizează sursa citata.

Sursă imagine si articolul complet le găsiti AICI.

A fost gasită epava unei corăbii ce transporta 10.000 monede din aur ?

O echipă de arheologi subacvatici din Finlanda a anuntat astazi că a descoperit o epavă veche de peste 500 ani, despre care se crede că este plină cu comori.

Echipa consideră că descoperirea este epava navei Hanneke Wromen, care s-a scufundat pe 20 noiembrie 1468, cu 200 de pasageri și membri ai echipajului la bord. Nava se deplasa pe ruta dintre Germania catre Estonia actuală, când s-a scufundat în timpul unei furtuni.

În conformitate cu înregistrările istorice, nava transporta 10.000 monede din aur, atunci când s-a scufundat. Istoricii cred că tezaurul ar valora 50 milioane euro. Echipa căuta epava de anul trecut.

Consiliul Național de Antichități din Finlanda a autorizat investigații suplimentare, iar echipa speră ca va recupera monedele din aur. Cercetatorii vor să dateze de asemenea lemnul epavei, pentru a confirma că este într-adevăr vorba despre Hanneke Wromen.

3 comori au fost descoperite în Buzău, cu ajutorul detectoarelor de metale

O comoară de câteva kilograme, ce contine 162 de monede medievale din argint, a fost gasita de un tânăr de 22 de ani in satul Săsenii Vechi ( comuna Verneşti, județul Buzău ), cu ajutorul unui detector de metale, intr-o padure de fag.

Monedele sunt austro-ungare si poloneze, din secolele XVI-XVII, iar descoperitorul a precizat că le-a gasit întâmplator, intr-un weekend, când a inceput sa detecteze prin padurile apropiate. Comoara se afla intre doi copaci, intr-o groapă de la suprafata, acoperită cu pământ. Asadar, probabil proprietarul a ascuns in graba comoara si nu a mai reusit să o recupereze. Tezaurul a fost predat la Muzeul Judeţean de Istorie Buzău, iar descoperitorul va trebui să fie recompensat conform legii, un premiu binemeritat, mai ales ca este șomer. Comoara este una foarte valoarosă, cele mai multe monede fiind din perioada împăraţilor austro-ungari Ferdinand I şi Maximilian.

Ulterior, acelasi detectorist a mai găsit  într-o altă locaţie 40 de monede ce datează din secolul XV.

O a treia comoară a fost descoperită de un alt detectorist in satul Pardoș, unde a găsit 50 monede de argint ( aspri otomani ), în greutate totala de aproximativ 1,5 kg.

Monedele sunt din secolul XVIII si vor fi expertizate de specialistii de la Bucuresti. Fiecare monedă cântăreste intre 25 si 32 grame. Monedele au fost predate Muzeului Judeţean de Istorie Buzău. După evaluare se va stabili si oferi de asemenea o recompensă si pentru descoperitorul acestei comori otomane.

Capitala Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi reconstituită 3D

O echipă de români de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj şi de italieni Centrul Naţional de Cercetare din Roma vor reconsitui tridimensional oraşul Ulpia Traiana Sarmizegetusa, utilizand aparatură modernă, incusiv o dronă, in cadrul unui proiect ce va dura 2 ani si la finalul căruia va fi organizată o expozitie virtuală a acestei reconstituiri.

Proiectul va fi realizat pe baza măsurătorilor geo-fizice non invazive ( ce utilizează tehnologii de rezistivitate, geomagnetism şi topografie), incluzand atât monumentele vizibile, cât si monumentele necercetate, aflate sub pământ, prin detectarea si analiza anomaliile din sol, ce semnalează structurile arheologice.

Va fi realizata morfologia solului, detectandu-se structurile aflate sub pământ, cum sunt ziduri sau clădiri, astfel că se poate recrea 3D oraşul de acum două milenii.

Până în prezent, la Ulpia Traiana Sarmisegetusa s-a cercetat doar o mică suprafaţă a oraşului, iar proiectul va analiza sistematic o suprafaţă de 33 de hectare în interiorul oraşului şi de circa 80 de hectare în exteriorul zidurilor.

La finalul proiectului va fi realizată si publicată şi o aplicaţie cu această reconstituire 3D, care să poată fi folosită pe telefoane mobile sau pe computere.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei romane Dacia, a fost construită după anul 106 d. H., în urma cuceririi Daciei de către împăratul Traian. Ruinele oraşului se află la circa 40 de kilometri de Sarmizegetusa Regia (Grădiştea Muncelului), care a fost capitala Daciei.

Colecție online 3D de artefacte și fosile

Începand de luna aceasta, puteti admira sute de artefacte si fosile care pot fi mișcate 3D in orice directie, prin intermediul websiteului Institutului Cultural Google, un proiect ambițios care isi propune nu doar prezentarea de colectii 2D, ci si tridimensionale.

Colectia de artefacte poate sa fie studiata in 3D dând click AICI.

Filmul românesc "Comoara" se lansează în cinematografe

Filmul "Comoara" de Corneliu Porumboiu va debuta pe marile ecrane din România pe 29 mai 2015.

Sinopsis: Costi lucrează la primărie si are viaţă liniştită, până când intr-o seară, un vecin disperat că îi scoate banca apartamentul la vânzare, il roagă să îi împrumute nişte bani. Cum si Costi are credite la bancă, il refuză inital. Dar vecinul îi spune că în satul bunicilor săi există o legendă: se zice că străbunicul său ar fi îngropat o comoară în curtea casei, înainte de venirea comuniştilor la putere. Il roagă pe Costi să plătească pe cineva cu un detector de metale şi îi spune că dacă vor găsi comoara, o vor impărţi jumătate - jumătate. Costi nu stă prea mult pe gânduri. De a doua zi caută pe cineva cu un detector de metale...

Mai exista un film romanesc denumit "Comoara", din anul 1962, dar povestea aceluia este cu totul alta : "În secolul 16, românii dintr-un ţinut transilvănean descoperă din întâmplare comoara regelui dac Decebal. Giuvaerurile sunt imediat trimise în principatul Moldovei, condus de prinţul Petru Rareş, dar prinţul Transilvaniei şi regele Ungariei tocmesc o bandă de mercenari şi le ordonă să atace mesagerii şi să fure comoara."

Dacă sunteti pasionati de comori si detectie metale, probabil ambele filme sunt recomandate si pentru dvs.

Cele 4 monede indică o comoară mai mare ?

Patru monede din argint din secolul al XIV-lea au fost descoperite pe un teren din apropiere de Banbridge ( Irlanda de Nord ), de către detectoristul amator Tom Crawford. Monedele au fost găsite împrăștiate pe o suprafață de aproximativ 100 de metri patrati. Specialistii cred ca respectivele monede pot indica faptul că o comoară este îngropata pe terenul unde au fost găsite. În anul 2001, cinci monede similare au fost descoperite în aceeași zonă.

Dr. Greer Ramsey, de la Muzeul National al Irlandei de Nord, a declarat: "Este posibil să existe mai multe monede ingropate acolo, mai ales că alte tezaure găsite în regiune cuprind de regulă între 25 și 30 de monede".

Robert Heslip, un curator cu Muzeul Ulster, a declarat: "Singurul mod de a păstra în trecut banii în siguranță era sa fie ingropati, iar aceasta metoda trebuie considerată ca un comportament normal pentru acele vremuri".

Monedele, care sunt acum in custodia Muzeului National al Irlandei de Nord, sunt considerate a fi de valoare finanicara modestă. Astfel de monede scotiene sunt frecvent descoperite in estulul Ulsterului. Acestea vor fi trimise la Muzeul Britanic din Londra pentru evaluare, iar recompensa va fi împărțită între proprietarul terenului și detectorist.

Întrebat dacă intenționează să revină în zona de căutări suplimentare, detectoristul a glumit: "Poate, daca proprietarul terenului va ara câmpul".

Descriind descoperirea ca "minunată", arheologul Suzanne Anderson a spus: "După ce am ascultat si declaratiile sub jurământ, declar că descoperirea este comoara."

Detectoristul s-a declarat încântat de descoperire: "Am știut de îndată ce am văzut monedele că vor fi declarate comoară. Odată ce ai vazut sclipirea argintului, atunci știi că ai găsit ceva bun".

Proprietarul terenului a dezvăluit că pe respectivul câmp a existat un vechi fort si de aceea nu a fost surprins ca s-a gasit acolo o comoară.

8 descoperiri ale detectoriștilor, declarate comori

Mai multe monede din aur, argint, inele si alte artefacte, descoperite cu ajutorul detectoarele de metale, au fost declarate comori de autoritatile abilitate din Cardiff.

Printre cele 8 comori se află un tezaur de 17 monede medievale, descoperit de Roland Mumford în decembrie 2012, în timp ce detecta pe un teren agricol din Wenvoe, Vale of Glamorgan. Cea mai vechi moneda dintre acestea este una din anul 1290, înfătișând pe Edward I. Tezaurul contine 5 monede din aur și 12 monede de argint cu Edward III (1327-1377), acestea fiind perioada 1365-1370.

O alta descoperire declarată comoara este formată din două artefacte din bronz, identificate ca fiind un topor complet de tip Croxton și un fragment dintr-un topor din South Wales. Acestea au fost descoperite în Llancarfan, Vale of Glamorgan, de către David Harrison. Artefactele au fost găsite in acelasi loc, în octombrie 2013, în timp ce Harrison făcea detectie pe un teren agricol.

Un inel sigilar de argint din secolele XV - XVI, ce a fost descoperit de către Michael Gerry pe 31 august 2013, în Sully, a fost de asemenea declarat comoară.

Un inel de aur din secolul al XVI-lea, inscripționat cu textul "Such este dragostea mea", ce a fost găsit de către David Hughes, pe 19 aprilie 2013, pe teren din Llantwit Major, a fost de asemenea declarat comoară.

Fragmentele unui inel de argint devoțional, găsit de Mark Lambert, în aprilie 2013, pe teren din St Athan, au fost declarat tot comoară. Artefactele fragmentare sunt din secolul XV sau inceputul secolului al XVI-lea.

Un mic pandativ din aur, de la jumatatea secolului al XVI-lea, a fost declarat tot comoară. Acesta a fost găsit în St. Donats de către David Hughes, în noiembrie 2011. Pandantivul contine patru prize circulare cu locații pentru mărgele, perle sau pietre semi-pretioase. Aceste prize erau fixate in formă de cruce, pe un mic suport circular. Suportii pentru pietre pretioase ai pandantivului sunt decorati la exterior cu fir răsucit din aur.

Fragmentele unei insigne din argint, reprezentand un cocoș si purtând motto-ul "Si Deus nobiscum (Dacă Dumnezeu este cu noi)", descoperit de Mark Newbury în septembrie 2012 la Pentyrch, a fost de asemenea declarate comoară.

O ac de argint pentru rochii, din secolul al XVII-lea, găsit de către Robert Lock și Joseph Cartwright, în august 2011, pe un teren de la St Athan, chiar dacă de valoare financiară mică, a fost a opta descoperire declarată comoară.

Locația descoperirii comorii sciților, regăsită

Acum peste 130 ani, un fermier polonez a descoperit in Vettersfelde (în prezent Witaszkowo, Polonia) un tezaur de aur din secolul al șaselea î.Hr. Unele dintre artefacte au fost preluate de un muzeu din Berlin, dar mare parte a comorii s-a pierdut. De asemenea, locatia descoperirii a fost uitată, nimeni nu a mai stiut unde a fost gasit tezaurul.

Comoara a apartinut unui grup războinic de invadatori nomazi, probabil de origine iraniană, care au fondat o adevarată forță în zona geografică a Crimeei. Unii cercetători cred că tezaurul a apartinut unor lideri sciți care au pierit în lupta cu localnicii, în timp ce alții cred că sciții au oferit comoara unor șefii locali, sub formă de cadouri diplomatice.



Sciții nu doar distrus și jefuit, dar de asemenea au încercat să obțină controlul asupra rutelor comerciale lungi, pe baza unor bune relații cu populația locală.




Comoara include mai multe artefacte din aur reprezentand animale, inclusiv în formă de pește, dar si discuri decorate cu animale. Cele 5 kilograme ale comorii includ de asemenea diverse bijuterii și boluri din aur, care seamănă cu vasele de băut grecești.



Arheologii cred ca vasele au fost utilizate în ritualuri religioase, deoarece acestea au fost găsite lângă un izvor de ceremonie.



Arheologii au căutat locatia exactă a descoperirii incepand cu Al doilea Război Mondial, dar fara succes. Ulterior, prin studiul documentelor de arhivă păstrate în muzee din Berlin, arheologii au identificat locul original al descoperirii comorii, un teren situat între satele actuale Witaszkowo și Kozów.



Odata cu regasirea locatiei, arheologii recuperat de asemenea mărgele unice din sticlă, despre care se crede ca au fost fabricate in zona Marii Negre.