miercuri, 1 iulie 2015

500 de artefacte, ridicate de Poliția Română în urma unor percheziții

Aproximativ 500 de artefacte ( unelte şi arme antice din fier, brăţări, inele cu valoare arheologică, monede, vase ceramice şi din aur), a căror provenienţă nu a putut fi justificată, au fost ridicate de poliţiştii din Cluj, în urma a 6 percheziţii efectuate ieri, în judeţele Bistriţa - Năsăud şi Cluj, anunță Politia Romana intr-un comunicat de presă.


La data de 30 iunie a.c., poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Cluj au efectuat 6 percheziţii în judeţele Bistriţa - Năsăud şi Cluj.


Activităţile au vizat persoane bănuite de infracţiuni în dauna patrimoniului cultural naţional şi infracţiuni în legătură cu serviciul, precizează Poliția Română.


În urma percheziţiilor, au fost ridicate 500 de bunuri arheologice, respectiv monede, unelte şi arme antice din fier şi bronz, vase ceramice, inele, brăţări care ar proveni din detecţii neautorizate în zone cu patrimoniu arheologic, precum şi patru detectoare de metale, deţinute fără respectarea prevederilor legale, mai precizează Poliția Română.


Totodată, poliţiştii au ridicat un vas din aur de aproximativ 320 de grame şi unelte, datate din epoca bronzului, bunuri arheologice susceptibile de clasare în categoria juridică Tezaur a patrimoniului naţional, evaluate la aproximativ 150.000 de lei, care ar fi fost detectate în zone cu patrimoniu arheologic de pe raza judeţului Bistriţa - Năsăud.


Faţă de două persoane, din Bistriţa-Năsăud, poliţiştii au dispus continuarea urmăririi penale pentru săvârşirea infracţiunilor de furt calificat, accesul cu detectoare de metale şi utilizarea lor în zonele cu patrimoniu arheologic, fără autorizare prealabilă, abuz în serviciu şi tăinuire.


La activităţi au participat şi jandarmi. Acţiunea a beneficiat de suportul Direcţiei Operaţiuni Speciale din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române.


Sursă text, foto si video: comunicat de presă al Poliției Române.

duminică, 28 iunie 2015

Demola o construcție și a găsit lingouri de aur de peste 1 milion de dolari

Un muncitor a descoperit un depozit de lingouri de aur, inscripționate cu cuvintele "Swiss Bank", în timpul lucrărilor de demolare a unei constructii din orașul bavarez Passau.

Imagine ilustrativă pentru articol.
Nu reprezintă lingourile descoperite, nu au fost încă oferite presei imagini cu comoara.

Descoperirea aurului in valoare de peste 1 milion de dolari a avut loc in două etape, în aceeași săptămână, o dată miercuri și din nou alt lot de lingouri vineri, după noi excavări sub podea. Politia din Passau au confirmat sâmbătă că lucrătorul este un operator de excavator, care ar putea pretinde aurul (metal pretios ce a fost temporar plasat în custodia Poliției), dacă autoritățile nu vor afla cine este cu certitudine proprietarul inițial al comorii sau moștenitorii acestuia.

Este încă neclar dacă mai există lingouri de aur ascunse in șantier. Investigații sunt în curs de desfășurare.

vineri, 19 iunie 2015

28 de monede din aur sau argint și un inel, declarate comoară

Un tezaur format din 28 monede medievale din aur și argint si un inel, descoperit în Wrexham (Marea Britanie), a fost declarat comoară. Trei monede din aur și 25 din argint, din perioada domniilor lui Edward III, Richard al II-lea și Henry VI, au fost găsite în apropiere Bronington. Monedele au fost descoperite în 2013, în Cliff Massey, iar inelul din aur a fost găsit în anul 2014 de către Massey și Peter Walpole.


Un muzeu din Wrexham și-a exprimat interesul in achizitionarea monedelor si a inelului.

Muzeul National din Wales a declarat că primele monede, din timpul domniei lui Edward I sau II, au fost bătute între anii 1280 și 1327. Se crede toate monedele provin dintr-un singur tezaur, care a fost pierdut sau îngropat după anul 1465.


Steve Grenter, director de servicii de patrimoniu la Muzeul Wrexham, a declarat: "Deținem relativ puține materiale referitoare la perioada Războiului celor Două Roze, astfel incat tezaurul reprezintă o completare semnificativă a colecțiilor noastre arheologice."

Războiul celor Două Roze (1455–1485) este numele sub care mai este cunoscut războiul civil purtat cu intermitență pentru tronul Angliei între susținătorii Casei de Lancaster și cei ai Casei de York. Amândouă casele regale erau ramuri ale Casei Regale Plantagenet, avându-l ca strămoș comun pe regele Edward al III-lea. Numele generic de Războiul celor Două Roze nu a fost folosit în perioada în care conflictul a avut loc, ci mai târziu, avându-și originea în formele și culorile blazoanelor celor două case regale: Roza roșie de Lancaster și Roza albă de York.

duminică, 14 iunie 2015

Filmul Comoara este inspirat din legenda unei comori din România

Filmul regizat de Corneliu Porumboiu, "Comoara" , care a fost premiat la Cannes, este inspirat de o legendă care circula in satul unuia dintre protagonisti. Se spune ca strabunicul actorului Adrian Purcarescu ar fi ingropat o comoara in curtea casei, dar nimeni nu a gasit-o, anunță televiziunea Pro Tv. "Comoara" trebuia sa fie initial un documentar care sa redea povestea din satul actorului Adrian Purcarescu, prieten cu Corneliu Porumboiu. Dar pentru ca filmarile nu au decurs asa cum isi dorea, regizorul a decis sa transforme totul intr-o fictiune.


Corneliu Porumboiu, regizorul filmului "Comoara", a explicat: "Mi-a povestit despre o legenda care circula prin islaz, cum ca strabunicii sai ar fi ingropat o comoara inainte de nationalizare. Noi nu am gasit nimic, din pacate".

Adrian Purcarescu, actor in "Comoara", a spus: "Legenda spune ca cei care au avut o situatie mai buna in sat, in momentul in care se apropia razboiul, incercau sa isi ascunda averile sub diverse forme".


Cu mult umor, Porumboiu a redat legenda initiala, iar filmarile au avut loc acasa la strabunicii actorului. Finalul cautarilor este, insa, surprizator pentru toata lumea. Lui Adrian Purcarescu nu ii vine nici acum sa creada ca legenda din satul sau a ajuns celebra, iar filmul premiat la Cannes.

Cuzin Toma, actor, a spus: "Daca cred intr-o comoara si le place aventura, sa vina sa vadă filmul Comoara".

Ce descopera protagonistii filmului in curtea casei si cum li se vor schimba vietile, cinefilii pasionati de comori si nu numai pot deja vedea din 29 mai in cinematografele din toata tara.

Un detectorist a descoperit două inele romane și o cataramă

Două inele romane și o cataramă de argint au fost descoperite pe o plajă din County Down ( Irlanda de Nord ) si au fost declarate ca fiind comoara de catre autoritatile din Belfast. Acestea au fost descrise ca artefacte romane extrem de importante și rare în contextul istoriei irlandeze.


Cele trei elemente au fost descoperite de Brian Murray, folosind un detector de metale si vor fi trimise la Muzeul Britanic din Londra, pentru examinare suplimentară și evaluare. Descoperitorul va primi 50% din valoarea artefactelor.


Pentru a fi clasificate comoară, obiectele descoperite trebuie să aibă cel puțin 300 de ani vechime și conținut metalic de cel puțin 10%.



Detectoristul a spus că a descoperit artefactele la cinci minute unele de altele, pe o zonă de un metru pătrat.


"Cautam de fapt obiecte militare, deoarece era o zonă de antrenament americană din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Am găsit prima data inelul cel mic și în cinci minute am gasit si inelul cel mare si catarama. A fost ca și cum aș fi pescuiesc macrou și as fi prins un somon. Nu e vorba de bani, este vorba despre fiorul de a descoperi așa ceva. Piese romane pe acea plaja erau ultime lucruri pe care mă așteptam să le găsesc", a spus detectoristul, care a precizat că artefactele au fost cele mai valoroase pe care le-a descoperit vreodată.









Un expert de la Muzeul Național al Irlandei de Nord a declarat ca este posibil ca obiectele descoperite sa fi aparținut aceleiași persoane: "Catarama este similară cu cele gasite in Marea Britanie, datând din secolul al IV-lea d.Hr. Artefactele romane sunt incredibil de rare în zonă, încat acest tezaur are o semnificație specială. Cele mai multe dintre celelalte descoperiri de obiecte romane apar de-a lungul coastei de est, așa că e posibil ca obiectele gasite acum să provină din relații comerciale sau poate chiar de la coloniști sau persoane care au naufragiat pe țărm. Este posibil ca cineva să le fi purtat atunci când nava lor a naufragiat. De asemenea, este posibil ca artefactele sa fi apartinut unei persoane care a fost înmormântata acolo sau cuiva care s-a înecat în mare. Oricum, descoperirea pune nord-est Irlandei de Nord pe harta romană."

joi, 4 iunie 2015

Peste 600 monede, descoperite în Dâmbovița

Peste 600 de monede ( 578 de dinari din argint şi alte peste 40 de fragmente de dinari ) provenind din secolul al XIV-lea, din perioada primei domnii a lui Mircea cel Bătrân, au fost descoperite într-o pădure din judeţul Dâmboviţa de catre Mircea Adrian Codoban (care a predat comoara Muzeului de Istorie a României), cu ajutorul unui detector de metale Garret, la adâncimea de 10-20 cm.



Codoban a povestit că se afla în pădurea din Dâmboviţa împreună cu doi colegi, iar la finalul a aproximativ şase ore de căutări, în timp ce se îndreptau către maşină, detectorul le-a semnalizat prezenţa tezaurului.


"Este cea mai importantă descoperire pe care am făcut-o până acum, pot spune că mai degrabă acest tezaur a fost salvat, având în vedere că l-am găsit într-o zonă de pădure intens circulată", a spus Mircea Adrian Codoban.


Acesta a precizat că tezaurul nu a fost găsit în incinta unui sit arheologic.


Descoperitorul face parte din Asociaţia pro Detecţie, care reuneşte arheologi amatori ce colaborează cu Muzeul de Istorie şi cu muzee din ţară. Lunar, membrii asociaţiei fac descoperiri provenind fie din perioada antică, fie din cea medievală, a mai precizat Mircea Adrian Codoban.

Sursa informatii: mediafax.ro -  Sursa fotografii: detectii.ro

11 artefacte, descoperite pe Valea Streiului de un pasionat de detecție metale

Un tânăr detectorist de metale din Hunedoara a descoperit în pădurea de la marginea satului Petreni ( Valea Streiului ) 11 artefacte ( obiecte de podoabă, un topor si altele), majoritatea aflându-se sub o piatr[, în sol. Printre artefacte se regaseste si un inel din metal galben, cu o inscripţie, dar si mărgele, inele şi obiecte de forma unor linguri.


Pasionatul de detectie metale este la prima sa descoperire si a evidentiat o mărgea care la lumină își schimba culoarea.

Cele 11 artefacte au fost predate Primăriei Băcia ( aceasta fiind comuna pe teritoriul careia a fost descoperit tezaurul ), pentru ca apoi piesele să fie aduse la Direcţia Judeţeană de Cultură Hunedoara.

Localitatea Petreni este consemnată în izvoarele antice cu numele de Petrae, punct important în drumul de la Ulpia Traiana Sarmisegetuza la Apulum, din acest motiv este și menționată în hărtile vremii. În vatra satului, în anul 1947 s-au descoperit, foarte bine conservate zidurile unei villa rustica din perioada romană. În partea de est, se găsesc platforme de locuire din perioada dacică. În perioada evului mediu localitatea era cunoscută datorită exploatări pietrei. Locuitorii produceau în special pietre de moară. În partea de sud se mai observă și azi ruinele unei vechi biserici de piatră a cărei constructie datează din secolele XIII-XIV și care până în anul 1952-1953 s-au păstrat în bune condiții însă abuzurile perioadei comuniste a făcut ca unele persoane ”entuziaste” să dărâme o parte pentru a utiliza piatra la construcția CAP-ului aflat în apropiere. Localitatea Petreni a avut până in 1990 și un cătun cu numele de Pădureni, astăzi abandonat. Cătunul a luat ființă în perioada austro-ungară când locuitori din Petreni s-au retras în zona de pădure pentru a fi scutiți de impozite.

miercuri, 27 mai 2015

Un tânăr din Oradea a găsit o comoară, utilizând un detector de metale

Un tânăr din Oradea a găsit o comoară în Săldăbagiu de Munte, la o jumatate de metru în pământ, într-o zonă împădurită de lângă oraș, utilizând un detector de metale autorizat ( în Bihor sunt 50 detectoristi autorizati ). Tezaurul este compus din 150 de monede poloneze din argint, cu o vechime de peste 400 de ani. Detectoristul este Cosmin Pascu, în vârstă de 27 de ani și a predat comoara, conform legii, institutiilor statului, anunță televiziunea Digi 24.


Detectoristul a spus că descoperirile de genul acesta sunt 5% cercetare, 5% locaţie şi 90% noroc: "De fapt, în ziua respectivă nici nu trebuia să fiu în pădurea cu pricina. Am stat, m-am gândit am căutat și prin jur să vad cât de mari și pe ce arie ar fi monedele extinse ca nu cumva să sap din ele sau să distrug alte obiecte, apoi încetișor, cu o lopățică, am început să scot bucată cu bucată în jur de 150 de monede."





Reprezentantul Direcţiei de Cultură Bihor a precizat că sunt monede poloneze de sfârșitul secolului al XVI-lea, aproximativ din anul 1574 si că au fost găsite pe traseul vechiului drum de legătură între Oradea și Cluj.




Comoara va ajunge la Muzeul Ţării Crişurilor din Oradea, unde va fi efectuată expertiza si evaluarea de către specialiști în numismatică. Conform legii, tânărul trebuie să primească 30% din valoarea comorii, plus un bonus de 15%, dacă monedele vor fi considerate tezaur monetar de patrimoniu național.

luni, 25 mai 2015

Comori dacice de zeci de kilograme de aur: 4 hunedoreni, condamnați la închisoare și despăgubiri de milioane de euro

Patru hunedoreni, ce au fost anchetati traficarea a trei tezaure de bijuterii şi monede antice din siturile vechilor cetăţi dacice din Munţii Orăştiei şi Sebeşului, în valoare de aproape patru milioane de euro, au fost condamnati la inchisoare si plata unor despagubiri colasale, de catre tribunalul Hunedoara.

Doua dintre cele patru persoane au fost condamnate la câte 7 ani şi 4 luni de închisoare şi 3 ani interzicerea anumitor drepturi. Un al treilea a primit o pedeapsă de 4 ani de închisoare, iar al patrulea a primit o condamnare de 6 ani şi patru luni. Soluţia Tribunalului Hunedoara nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Magistraţii au dispus obligarea a doua dintre persoane de a returna obiectele de patrimoniu sau contravaloarea lor în bani. ”Obligă pe inculpaţi în solidar, să restituie părţii civile Statul Român, prin Ministerul Culturii, tezaurul alcătuit dintr-un număr de 3.572 monede Lysimach şi Pharnakes, din aur, sau să plătească părţii civile contravaloarea acestora, în sumă de 3.771.950 euro. Obligă pe inculpaţi în solidar, să plătească părţii civile Statul Român, prin Ministerul Culturii, suma de 22.600 euro, reprezentând valoarea compensaţiei echitabile plătită de partea civilă pentru recuperarea unui număr de 28 monede Lysimach, din aur. Constată că partea civilă Statul Român a recuperat: un număr de 28 monede Lysimach, din aur; tezaurul alcătuit din 35 denari romani din argint şi o tetradrahmă, precum şi tezaurul alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei, din aur”, a informat Tribunalul Hunedoara.


Cele patru persoane au fost trimise în faţa instanţei Tribunalului Hunedoara în toamna anului 2012, fiind judecate în stare de libertate, iar procurorii au stabilit că ar fi produs un prejudiciu de circa patru milioane de euro.

Potrivit procurorilor, în perioada 1998 - 2009, cei patru au desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia în urma cărora au extras şi valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe tezaure arheologice, pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional. Cel mai valoros tezaur, în valoare de 3.794.550 euro, a fost alcătuit din 3600 monede Lysimach, Pharnakes şi Asander, care reprezentau 30 de kilograme, din aur. Bunurile au fost extrase în august 1998, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei, iar la data trimiterii lor în judecată, doar 28 de monede Lysimach erau recuperate.

Un alt tezaur traficat de cei patru, potrivit procurorilor, a fost estimat la 100.000 euro, fiind alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur. Acesta a fost sustras în perioada 2002 - 2003 din situl cetăţii dacice de la Căpâlna, judeţul Alba. Colierul şi pandantivele au fost recuperate şi depuse în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Cei patru au mai fost acuzaţi şi de traficarea unui tezaur de 35 de denari romani din argint şi o tetradrahmă, descoperite în anul 2000 din punctul arheologic Dâncu Mare. Bunurile au fost recuperate şi se află la muzeul din Alba Iulia.


Potrivit procurorilor, banii primiţi de inculpaţi în urma traficului de obiecte de patrimoniu au fost reciclati astfel. „Pentru reciclarea sumei de 3.000.000 mărci germane, rezultată din valorificarea tezaurului sustras, inculpaţii au achiziţionat o spălătorie auto (ulterior modernizată şi împrumutată frecvent cu titlu de aport asociat), două parcuri auto cuprinzând 20 de autoturisme de lux, 33 de parcele de teren în intravilanul municipiului Deva, acţiuni bancare, o vilă cu piscină, apartamente în municipiul Deva. Aceştia au petrecut vacanţe în Europa de vest, Tunisia şi Japonia etc.”, informeaza Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia.

sâmbătă, 9 mai 2015

Tezaur dacic, descoperit la granița României, ținut secret 3 ani

Un mare tezaur de aur dacic, ce contine bijuterii din aur masiv, a fost descoperit într-un sat de lângă granița cu România. Comoara a fost descoperita de mai mult timp, dar nu a fost expusa publicului. Artefactele au fost gasite in cea mai nordica fortificatie a regatelor dacice. Fiind intinsa pe trei hectare si jumatate, aceasta este situata intr-o zonă impadurita, in satul Mala Kopanya din Ucraina, la doar 30 km de granita cu țara noastră, anunță televiziunea Digi 24.


Cetatea a fost initial descoperită din intamplare, pe la sfârşitul secolului XIX, sapaturi fiind efectuate sporadic in zona, apoi, din anii '70, sistematice, de catre un arheolog ucrainean.

Prima etapă a cetății este legată de epoca lui Burebista, iar a doua perioadă are legătură cu perioada războaielor daco-romane, cu perioada lui Decebal. În 1977 au început lucrările la cetatea propriu zisă, iar în 2007 este atestat un nou sit arheologic, Celenița, unde s-au găsit morminte de incinerație dacică cu foarte multe obiecte.


În urmă cu trei ani, la Mala Kopanya a fost scos la lumină acest tezaur de aur dacic, cel mai mare după comorile descoperite la Sarmisegetuza, dupa parerile unor arheologi.


Printre pandative şi brăţări din aur a ieşit în evidenţă un colan numit de arheologi "torques". Acesta s-a păstrat fragmentat în 20 de bucăți, care au în total peste un kilogram. Aceste podoabe, torques, erau purtate doar de un conducător de rang înalt.


Piesele sunt păstrate în depozitele muzeului din Ujgorod şi sunt accesibile doar specialiștilor. Aceste obiecte sunt cunoscute cercetătorilor din circuitul științific, dar de filmat nu au fost filmate niciodată pentru publicul larg. Nu ar fost expuse pentru că ar avea nevoie de pază specială și de o locație adecvată, însă televiziunea Digi 24 a reusit sa obtina aprobarea sa realizeze  fotografii doar ale unor artefacte din acest tezaur impresionant.


Arheologii sunt de părere că la Mala Kopanya este un adevărat complex de clădiri, de mare importanţă pentru studiul istoriei dacilor.

"Aici s-au găsit atât de multe materiale cât nu s-a găsit în nicio altă așezare sau cetate, cantitatea de obiecte este enormă", spune directorul Institutului de Cercetare a regiunii Transcarpatia a Universității Ujgorod.


Autoritățile ucrainene vor să includă cetatea dacică într-un circuit turistic. Arheologii ucraineni cred că în cetatea de la Mala Kopanya exista chiar şi o monetărie, care așteaptă să fie descoperită.

A descoperit o comoară în Prahova, în timp ce săpa un șanț in curte

După sărbatorile de Paste din acest an, Grigore Ion Vasile săpa un șanț pentru apă, când a descoperit în curtea casei sale din satul Mălăieștii de Jos, comuna Dumbrăvești, la o adancime de 40 cm, o cană din bronz ce continea artefacte din argint: 74 monede, cinci brățări, o fibulă, două lingouri si o podoabă atasata de trei monede, anunță phon.ro.


Observand importanta descoperirii, fiul acestuia, Florin, a apelat telefonic Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova, arheologii preluand comoara.


Ulterior, va urma si evaluarea si stabilirea recompensei pentru cel care gasit tezaurul.


Monedele acopera doua secole, de la Vespasian până la Valerianus (secolului I - III d. Hr) si au fost expuse incepand de saptamana trecuta la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova din Ploiești, în cadrul expoziției temporare ”Comori antice redescoperite: Tezaurul de epocă romană de la Mălăieștii de Jos – județul Prahova”.


Arheologii consideră că este cea mai importantă descoperire din Prahova din 1932, cand a fost gasit tezaurul de argint de la Coada Malului, mai precizeaza sursa citată.

De-a lungul vremii, în Prahova, au avut loc mai multe descoperiri spectaculoase ce pot fi încadrate categoriei tezaur de importanță națională, precum coiful de aur de la Coțofenești, podoabele dacice de la Coada Malului, tezaurele monetare antice precum cele de la Chițorani, Cocoșești, Valea Călugărească, Tinosu, Măneciu, depozitele de piese realizate din bronz, precum cele de la Drajna de Jos, Străoști, Olteni, Predeal Sărari, cu o vechime ce depășește 3.500 de ani. 

În ultimii ani, cu ajutorul detectoarelor de metal, au fost descoperite alte tezaure monetare antice, în localitățile Potigrafu, Balta Doamnei, Vărbila, Breaza, deținute astăzi de Muzeul Național de Istorie a României.

joi, 7 mai 2015

A fost descoperită o bară de argint de 50 kg

Exploratori subacvatici din Madagascar au gasit ceea ce ei consideră a fi o comoară a piratului William Kidd.


Soldații din insula Sainte Marie au pazit bara de argint de 50 kg, după ce scafandrii a adus-o la mal. Președintele Madagascarului, precum și diplomati americani si din Anglia au primit comoara în cadrul unei ceremonii care a avut loc pe insula.


Ambasadorul britanic din Madagascar a declarat că speră că descoperirea acestei comori să imbunatatească profilul de destinație turistică a Madagascarului.


Echipa consideră că bara de argint are originile în Bolivia secolului al XVII-lea, iar corabia a fost construită în Anglia. Epava navei Whydah, o corabie de pirați care s-a scufundat în largul coastei SUA în 1717, a fost descoperita in anul 1984.


Căpitanul Kidd a fost executat în anul 1701 pentru piraterie, după întoarcerea dintr-o călătorie din Oceanul Indian. Legendele arata ca inainte de a fi capturat si executat, Căpitanul Kidd a ascuns o mare parte din prada sa, ceea ce a determinat ca numerosi căutatori de comori din întreaga lume să caute tezaurele piratului, iar pe Robert Louis Stevenson să scrie romanul "Comoara din insula".