Citeam acum cativa ani pe diverse site-uri din Republica Moldova despre comorile gasite acolo si situatia descoperitorilor de comori. Am gasit intr-un fisier text notițele pe care le sintetizasem pe atunci din astfel de articole si incerc acum sa le redau aici, sper ca nu intr-un mod eronat. Consider ca merita si vecinii nostrii de peste Prut sa fie amintiti pe blogul nostru, macar atat sa facem si noi pentru ei, adica sa ii ajutam cu promovarea in Romania a comorilor descoperite in Republica Moldova.
Se stie ca descoperirea unui tezaur, oricat de mic ar fi acesta, chiar neinsemnat financiar, reprezinta un mare eveniment in lumea arheologica. Desi omul obisnuit percepe comorile ca fiind obiecte de aur si argint, din punct de vedere arheologic termenul de comoară capata un sens mult mai extins. E clar ca orice comoara are valoare dubla: prima ar fi valoarea financiara, pe care o caută de obicei oamenii simpli, care îşi doresc un cîştig imediat, iar a doua este valoarea ştiinţifică, care poate întrece de zeci de ori valoarea materială. Cautarea comorilor este foarte tentantă, dar şi foarte periculoasă, pentru că poate determina un eventual descoperitor sa distruga intreg tezaurul arheologic sau sa il comercializeze pe piata neagra a antichitatilor, fiind astfel fragmentat si greu de recuperat de catre autoritati.
Comorile care au avut in componenta monede sunt probabil cele mai cunoscute de catre locuitorii din Moldova, dar probabil aproape anonime in randul pasionatilor din Romania, cu exceptia expertilor. Se banuieste insa ca pe teritoriul Moldovei exista sute de tezaure monetare, comori ascunse începand cu sec. IV î. Hr., printre care inclusiv si tezaure de monede greceşti din argint sau monede greco-macedoniene din aur.
Atunci cînd se fac descoperiri arheologice, prima întrebare care este adresata arheologilor sau descoperitorilor este cat aur s-a găsit. Intregul interes este axat asupra aurului. Intradevar, e clar ca aurul a fost, din timpuri stravechi, un punct de mare interes, chiar incepand de la simplu fapt ca este un metal care nu se oxidează şi nu se descompune pana la faptul foloseşte începand de la fabricarea bijuterii sau componentelor electronice şi pana cu industria nucleară.
Una dintre cele mai vechi comori descoperite pe teritoriul Republicii Moldova este datata ca apartinand epocii eneoliticului şi contine peste o mie de obiecte din cupru, bijuterii din scoică din zona mediterană, mărgele din diferite minerale, găsite în localitatea Cărbuna şi datînd cu începutul mileniului IV î. Hristos.
Este destul de complicat sa se afirme exact care sunt cele mai valoroase comori. Una dintre ele a fost descoperită prin anii 80 la Pohrebea, Dubăsari. În timpul unor cercetări s-a găsit un colier din aur cu greutatea de 1 kg, care datează din secolul IV î. Hristos.
Majoritatea comorilor gasite pe teritoriul Republicii Moldova au fost descoperite întamplător, în timpul lucrărilor de constructii sau a celor agricole. Se spune ca mare parte din tezaurele descoperite ar fi fost predate benevol de către descoperitori. Insa in prezent legislaţia este mult mai strictă în ceea ce priveşte pe descoperitorii de comori. Descoperitorii nu sunt încurajaţi financiar, iar multi pornesc pe calea alternativa si gresita de a vinde "anticarilor" de pe piata neagra, imediat şi la un preţ bun, tezaurul găsit.
Conform legislaţiei în vigoare in Republica Moldova, persoana care găseşte o comoară este obligată să anunţe organele publice locale sau muzeele despre descoperire, deoarece aceasta prezintă un interes naţional. Ulterior, specialiştii fac evaluarea tezaurului găsit şi descoperitorul comorii primeşte pînă la 50% din valoarea comercială estimată. Dar nu se întîmplă tocmai aşa. Ca să primească de la stat bani pentru comoara găsită, descoperitorul trebuie să bată drumurile vreo cinci ani de la muzeu la bancă, de la bancă la Guvern etc., iar Guvernul trebuie să facă o dispoziţie specială. Pentru a-i încuraja pe oameni să aducă comoara la muzee, administraţiiile acestora le oferă o anumită răscumpărare din fondurile disponibile speciale ale instituţiei. Dar aceşti bani sunt puţini. Ca să cîştige mai mulţi bani, oamenii aduc la muzeu doar cîteva obiecte, in scopul de a primi certificatul de expertiză şi dupa ce obtin acest certificat merg direct la "anticari" pentru a vinde comoara.
In urma cu 10-15 ani, această piaţă nu era dezvoltată atît de bine ca acum. După unele statistici neoficiale, în comuna Costeşti, Ialoveni (fostul oraş medieval Costeşti), care după valoarea şi semnificaţia sa istorică nu este mai prejos decît Orheiul Vechi, se descoperau cu ajutorul detectoarele de metale, zilnic, prin 2008, zeci sau chiar sute de monede . Prin 2006, de la Procuratura Chişinău s-a trimis pentru expertiză o colecţie din obiecte antice, care fusese retinuta în Amsterdam, într-o ladă diplomatică. Valoarea colecţiei era de 600 de mii de euro.
Există mai mulţi colecţionari de anticariat care se cunosc între ei. Unii se ocupă cu cărţi, alţii cu monede si asa mai departe. Scopul lor este de a cumpăra cît mai ieftin şi de a vinde cît mai scump peste hotarele Moldovei. Dar mai există colecţionari care pur şi simplu îşi doresc să aibă acasă obiecte rare.
În ultimii 15 ani a crescut interesul persoanelor particulare pentru tezaure. Acest interes exista şi în perioada sovietică, însă persoanele care căutau comori erau reprimate. Acum specialistii spun in realitate legislaţia este ineficientă. Potrivit unor informaţii, au existat tentative ale unor funcţionari de stat de a depista în ultimii 10-15 ani, pe căi ilegale, comori, inclusiv în cadrul unor situri arheologice. În anii ''90 s-au făcut mai multe săpături neautorizate cu ajutorul buldozerelor şi al soldaţilor, în nordul şi în sudul Republicii Moldova, sub controlul unor persoane cu funcţii înalte. Au existat şi cazuri cînd au fost intentate dosare penale la Procuratură, dar care au fost stopate rapid. Insa aceste tentative, care au existat şi poate mai există şi astăzi, nu se pot proba cu dovezi într-o instanţă de judecată.
Căutătorii ilegali de comori merg deseori pe urmele arheologilor pentru a depista locurile unde se fac săpături. Chiar daca se cunoaşte că cele mai valoroase sunt siturile de la Orheiul Vechi şi cel de la Costeşti, unde a fost în secolul XIV un important oraş tătaro-mongol, aceşti cautatori de comori cunosc adesea si alte situri bogate în materiale arheologice.
Arheologii au cerut în repetate randuri ca Ministerul Culturii să ia o decizie în privinţa detectoarelor de metale, dar fără vreun rezultat. În România, dar şi în alte ţări, există legi privind utilizarea detectoarelor de metale. Persoana care îşi cumpără un detector trebuie să înregistreze detectorul de metale, la fel ca pe o armă, la Ministerul de Interne, dar şi la Ministerul Culturii şi îl poate utiliza corespunzator cu autorizaţia pe care o obţine de la organele de stat, dar si in conformitate cu legislatia in vigoare.
În Moldova, legislaţia interzice orice fel de căutare de comori. În mod obişnuit, acestea sunt căutate de arheologi. Nu se dau autorizaţii pentru dreptul de a descoperi comori. Doar arheologii care doresc să cerceteze siturile arheologice obţin o autorizare de la Ministerul Culturii. Dar şi aici, din cei circa 40 de arheologi existenţi în Moldova, nu oricine poate efectua săpături şi cercetări. Arheologii debutanţi nu au dreptul să facă săpături arheologice sistematice. Debutanţii şi experţii pot efectua cercetări la suprafaţă şi doar arheologii experţi fac săpături sistematice.
Dar sa revenim la cazurile concrete.
Unul dintre aceste locuri unde se cauta comori este zona Cubolta. În descrierile familiei Komarov de la Cubolta se menţiona că aceştia au cumpărat de la Alexandru al II-lea un palat în Sankt Petersburg şi au adus la Cubolta mai multe lucruri din acest palat. In 1940, familia s-a refugiat la Bucureşti, cărând cu ei doar cu o valiză, aproape toate valorile rămînînd la Cubolta. Mai tarziu, unele piesele ascunse de familie, in plecarea sa in graba spre Romania, au fost descoperite la localnicii din Cubolta şi din satele din apropiere. Pentru oamenii interesaţi de comori şi pentru cei ce ravnesc la descoperiri serioase, zona Cuboltei este un loc ideal pentru cautari.
Un alt caz interesant este cel al familiei Caso. Pe str. M. Eminescu, nr. 52, ei au avut o colecţie impresionantă de tablouri, care în 1918 au dispărut. Ele nu au fost furate, dar se pare ca au fost ascunse undeva şi nimeni nu cunoaşte acest loc.
Un caz la fel de interesant este cel din secolul XIX, cand arheologul Ion Suruceanu adunase o colecţie de piese arheologice unicat – vase, monede (greceşti, romane, bizantine), obiecte aduse din Egipt. După moartea arheologului, o parte din colecţie a fost vandută, iar o parte a fost pusă la păstare în moşia de la Vadul lui Vodă a Nataliei Sihart. Acum, nu se cunoaşte nimic despre existenţa acestor piese. Casa a fost bombardată în timpul războiului şi se presupune că undeva în această regiune ar mai putea fi obiecte din această colecţie.
In prezent pe teritoriul Republicii Moldova sînt înregistrate circa 8000 de situri arheologice de diferite tipuri, dar, după estimări, această cifră ar putea ajunge la 20.000. Arheologii din Republica Moldova spun ca nu se cunosc decat un sfert din siturile arheologice, deoarece nu s-au făcut cercetări arheologice serioase si nu s-au folosit toate formele de cercetare. Doar cand sunt descoperite documente despre existenţa unei comori, de abia atunci încep investigaţiile. Din păcate nu prea exista astfel de documente şi nici hărţi care ar proba existenţa vreunei comori.
În general, nu se cunoaste exact dacă pe teritoriul Republicii Moldova ar putea exista mari comori. Este nevoie de tehnologie moderna pentru a şti unde sînt îngropate tezaurele. Un sit arheologic nu este la suprafaţă şi nu poate fi văzut cu ochiul liber. Numai un specialist foarte talentat poate spune după relief sau alte elemente unde este îngropată o posibila comoara.
Chiar şi în zonele cunoscute şi cercetate deja se mai găsesc inca nedescoperite comori. Un interes sporit îl prezintă zonele închise, de exemplu, zona de frontieră de pe Prut. În perioada sovietică nu se puteau cerceta aceste zone, acum însă accesul e mai putin restrictiv. Acum cativa ani, colegii români ai arheologilor din Repulica Moldova, efectuand o periegeză arheologică pe segmentul Ungheni, Nisporeni, Hînceşti, au descoperit renumitul targ Ţuţora, despre care nu se cunoştea unde este.
Insa la nivel de legende despre comori, memoria istorică a populaţiei se reduce doar la turci, iar de aici la foarte multe presupuneri. Practic fiecare localitate are cate o legenda despre comori îngropate acolo, dar arheologii nu se incred in acestea. Insa cautatorii de comori le cerceteaza poate mai cu multa pasiune, poate uneori cu succes.
In finalul articolului, sa sintetizam care sunt cele mai importante 5 comori descoperite in Republica Moldova.
Cele mai valoroase tezaure ale Moldovei sînt expuse la Muzeul Naţional de Arheologie şi Istorie. Aproape toate piesele datează cu secolul IV î. Hr. şi reprezintă diferite tezaure provenite din săpături arheologice şi descoperiri întîmplătoare de pe teritoriul Moldovei. Cea mai valoroasă piesă a Moldovei rămâne colierul din aur de la Dubăsari, expus pentru prima dată în primăvara lui 2008. Până atunci, artefactul a fost depozitat in siguranta, departe de public, deoarece muzeul nu dispunea de sisteme corespunzătoare de securitate.
Colierul din aur de la Dubăsari
Colierul din aur de la Dubăsari reprezinta o comoară speciala pentru Moldova, datând de la începutul sec. IV î. Hr. şi descoperită în anul 1980 într-un tumul din preajma oraşului Dubăsari.
Colierul este ornamentat cu capete de lei, unite cu o placă în formă de răţuşte. Piesa cantareste 814 grame de aur şi, la momentul descoperirii, a fost evaluată la 1,5 milioane de ruble sovietice (in anul 1980). Se presupune faptul că bijuteria ar fi aparţinut unui conducător de trib, care deţinea supremaţia triburilor scetice, sau dedicata unei zeiţe.
Tezaurul de la Olăneşti, Ştefan Vodă
Comoara este unicata prin componenţa sa, in întreaga Europă. A fost descoperita în anii 1960 şi datează de la sfârşitul sec. V î. Hr. Conţine 6 coifuri, 5 cnemide şi un opaiţ din bronz.
In momentul descoperirii tezaurului, coifurile erau asezate unul peste altul şi ascundeau cea mai importantă piesă din comoară – opaiţul pe care este inscripţionată în limba greacă o dedicaţie catre templu Artemidei din Efes. Piesele au aparţinut armatei lui Zoperion, unul dintre conducătorii oştii lui Alexandru Macedon.
Tezaurul de la Stolniceni, Hînceşti
A fost descoperit întîmplător, în anul 1996, de un grup de muncitori.
Într-o cănuţă din lut erau ascunse 54 monede, dintre care 10 tetradrahme de argint din perioada lui Filip al II-lea şi 44 drahme de Histria, colonie grecească. Aceste două tipuri diferite de monede au permis reconstituirea istoriei geţilor în spaţiul dintre Nistru şi Prut.
Tezaurul de la Lozova, Străşeni
Este un tezaur mixt din bronz, descoperit prin anii 1960, ce datează din sec. XIV– XII î. Hr.
Colecţia include piese diverse, printre care ciocanul-sceptru – simbol al puterii. O parte dintre piese fusesera depozitate fragmentate, urmand a fi utilizate pentru topire, în scopul creării unor arme de război.
Tezaurul de la Orheiul Vechi
Este alcătuit din 62 lingouri de argint (sommi), cu greutatea totală de 13 kg, tezaurul datand din sec. XIV-XV.
Lingourile erau păstrate într-un ulcior din lut, caracteristic perioadei Hoardei de Aur, probabil ascuns de catre un membru al unui trib de tătari si obtinut ca prada sau bir perceput de la populatia autohtona.
Informatiile din prezentul articol au adaptate si actualizate din urmatoarele surse: http://www.vipmagazin.md/tema/C%C4%83ut%C4%83torii_de_comori/ si http://www.vipmagazin.md/tema/ 5_cele_mai_pre%C5%A3ioase_comori_g%C4%83site_%C3%AEn_Moldova/
