A cumpărat un ceainic cu 20 dolari și l-a vândut cu 637.000 dolari

Ceainicul de porțelan, de doar trei centimetri înălțime, a fost spart, mânerul s-a desprins și a fost lipit în câteva locuri... Îi lipsea și capacul. Totuși, gunoiul unui om este comoara altui om (care a ales să rămână anonim). Acesta bănuia că este ceva neobișnuit la acest ceainic și l-a cumpărat printr-o ofertă online de 15 lire sterline (20 dolari), la o licitație din anul 2016, din Lincolnshire, Anglia. Ulterior, cumpărătorul a trimis ceainicul la casa licitații Woolley & Wallis din Salisbury, iar experții lor au început să facă cercetări în speranța de a identifica ceainicul fără capac.

Câini antrenați pentru a adulmeca antichități

Câinii au fost reprezentați pe diverse artefacte arheologice. Acum, datorită programului K-9 Artifact Finders, câinii vor avea ocazia să joace un rol în protejarea tezaurelor.

Sursa argintului monedelor romane din anii 310 - 101 î. Hr

Un studiu al monedelor romane a relevat în mod științific sursa de argint a Romei de la începutul secolului al III-lea î. Hr. Cercetătorii germani și olandezi au prelevat mostre de la 70 de monede de argint dintre anii 310 și 101 î. Hr. Probele au fost supuse unei analize geochimice temeinice, pentru a determina compoziția lor metalică.

Arheologie... culinară: o prăjitură veche de peste 100 de ani

Prăjitura cu fructe a fost găsită învelită în hârtie și înconjurată de rămășițele cutiei din tablă. Tortul a fost realizat de Huntley & Palmers ( un fabricant britanic de biscuiți și alte dulciuri) și a făcut parte din rezervele de alimente ale expediției Terra Nova a căpitanului Robert Falcon Scott, care a explorat Cape Adare (Antarctica) în perioada 1910 - 1913. Arheologii au îndepărtat rugina și au stabilizat chimic prăjitura.

Piața detectoarelor de metale, în creștere la nivel mondial în perioada 2018-2022

Studiu Market Research: volumul vânzărilor de detectoare de metale va crește pe plan mondial în următorii 5 ani, în anul 2022 fiind estimată o cifră de afaceri de 1,6 miliarde dolari. Europa va urca pe locul 3 în privința cifrei de afaceri din această industrie, după SUA și Asia.

Detectoarele de metale sunt dispozitive portabile cu diverse dimensiuni și forme, alimentate cu baterii sau acumulatori. De obicei ușoare, aceste echipamente sunt proiectate să detecteze obiecte metalice, inclusiv în sol și apă, fiind utile pentru pasionații din România în special pentru detectarea obiectelor din metal îngropate în subteran, pentru descoperirea de tezaure monetare sau de altă natură.

De ce am cumpărat ( sau voi cumpăra ) un detector de metale prețioase?

Care sunt motivele pentru care o persoană cumpăra un detector de metale prețioase? Pentru cineva pasionat în mod activ de acest interesant hobby și care merge la detecții în fiecare lună, aceasta este o întrebare care are probabil mai multe răspunsuri. Pentru cineva care a cumpărat detectorul pentru un scop clar, probabil răspunsul se limitează la un singur motiv. Desigur, oamenii sunt diferiți și au motive diferite pentru a cumpăra un detector de metale.

O monedă unicat din sticlă a fost vândută cu 70.500 dolari

Un penny din sticlă, singurul exemplar cunoscut ( care a supravietuit intact până în zilele noastre ) al unui experiment din Al Doilea Război Mondial, a fost vândut la licitație ( pentru suma de 70.500 dolari ) unui cumparator premium. Suma este mai mult decat dublă comparativ cu estimarea inițială de 30.000 dolari. Prețul a fost ridicat printr-un confruntare dintre un cumpărător prin telefon și altul prezent la licitatie. Ofertantul prin telefon, un colectionar american, a câștigat moneda unicat.

După 2300 de ani, sabia a rămas strălucitoare

Arheologii au prezentat o sabie de bronz antic din perioada statelor combatante (475-221 î.Hr.), care este încă ascuțită și lucioasă, chiar si acum, după 2300 de ani. Sabia a fost găsită în teaca sa. Institutul Provincial de Relicve Culturale și Arheologie a prezentat imagini in premieră.

Au demolat un supermarket și au descoperit un templu dedicat Zeului Vântului

Arheologii au descoperit un templu datat ca fiind din secolul al 14-lea și dedicat Zeul Vântului, chiar sub un fost supermarket din cartierul Tlatelolco din Mexico City. Supermarket-ul a fost demolat în anul 2014, iar arheologii de la Institutul National de Antropologie si Istorie (INAH) au început să facă săpături in acest sit-ul arheologic. În prima etapă de săpaturi au excavat trei metri adâncime, dezvăluind partea de sus a unei platforme circulare, dar și fragmente de ceramică și 20 de morminte de adulți, copii și animale.

A găsit 100 de kg de aur într-o casă moștenită

Un francez a gasit ascunse 100 kg de aur în valoare de 3,5 milioane de euro, atunci cand s-a mutat într-un conac impunător pe care l-a mostenit de curând. Francezul a vândut aurul între 30 octombrie si 8 noiembrie 2016 către diversi cumpărători francezi și internaționali, prin intermediul unei case de licitatii din orașul Evreux.

Un pescar a descoperit cea mai mare perlă din lume, de 34 kg

Un pescar dormea deasupra unei comori impresionante, pe care a pastrat-o sub pat timp de 10 ani, fără să-și dea seama că era o perlă cu valoarea estimata la 76 milioane euro. Perla gigant este considerată a fi cea mai mare descoperita vreodată în lume, de 5 ori mai mare decât recordul precedent.

Căști audio wireless pentru detectoare de metale ?

Primele căști audio fără fir pentru detectoarele de metale au fost lansate pe piață în anul 2005 de către producatorul XP. Aceste căști se conectau la un transmițător, care a fost integrat în circuitele a cinci detectoare de metale: ADX250, ADX 150, Gold Maxx Power, G-Maxx2 si Adventis 2. După ce utilizatorii acestor detectoare au aflat vestea acestei lansari, știrea s-a răspândit cu rapiditate. Detectorele XP au început să câștige popularitate, urmată de un mare succes. Era de asteptat ca si alti producători de detectoare de metale să urmeze acest exemplu, însa aceasta nu s-a întâmplat.

În 2009, XP a lansat revoluționarul Deus, un detector de metale in totalitate fără fir, care rămâne în istorie ca primul detector complet wireless de pe piață. Detectorul Deus nu are nici un cablu, nici chiar la bobina de căutare si nici la căștile audio, iar transmisia wireless audio este rapidă, la fel ca manevrabilitatea fizică si reactia la obiecte, dublând eficienta căutarilor, conform producatorilor.

Din nou s-a bănuit că si alte mărci celebre vor prelua ideea si vor lansa pe scara larga detectoare complet wireless, insa nici aceasta nu s-a intamplat, producatorii axandu-se pe implementarea altor caracterisitici, cum ar fi GPS, diverse ecrane mari color, rezistență la apă, posbilitatea creșterii dimensiunii fontului utilizat in textele afisate pe ecran, modul stereo mixt audio ( cu sunetul all-metal intr-o ureche, iar sunetul obtinut prin discriminare la cealălaltă ureche), precum si alte functii noi.

De abia în 2012 doi mari producatori de detectoare de metale, Minelab și White, a făcut un mic progres în încorporarea tehnologiei fără fir în modele lor CTX 3030 și respectiv Spectra V3i. Ei au integrat transmițătoare în unele modele noi de detectoare pentru a permite utilizarea  de casti audio fără fir.

Insa care este situatia privind producerea de casti wireless pentru modelele mai vechi de detectoare de metale, care încă sunt foarte populare și foarte cautate in magazinele de profil ? Adevarul este că gasirea unor casti fara fir care sa functioneze eficient și fără întârzieri sau interferențe impreună cu un detector mai vechi, care nu a fost proiectat pentru o astfel de utilizare wireless, reprezinta o adevarata provocare.

Pe forumuri internationale au fost lansate discutii in care diversi entuziaști ( care au considerat ca avantaj utilizarea semi-wireless a detectorului, dar nu si-au permis sa isi cumpere un nou detector mai scump sau pur si simplu nu au vrut să se despartă de vechiul detector) au început să experimenteze diverse căști audio fără fir, concectate la module transmițătoare care erau disponibile in magazinele de electronice si electrocasnice.

Multi au testat căști audio fără fir care utilizeaza tehnologia Bluetooth, dar numai câteva au fost relativ eficiente, din cauza unui decalaj inacceptabil de semnal ( un timp de întârziere a sunetului între detector, transmițător și căștile fără fir ). Nu era util un semnal audio care se auzea dupa ce detectoristul trecea deja de țință. In plus,  multe dintre dispozitivele Bluetooth testate erau blocate de diverse surse radio.

Unii detectoristi au atașat la detectoarele de metale diverse emitatoare pentru chitară, conectandu-le la o pereche cu căști fără fir. Cu toate acestea, sistemul nu au fost destul de eficient, deoarece se pierdeau unele semnale și era necesara reconfigurarea pentru a obține o performanță optimă, de fiecare dată când erau utilizate.

Alti entuziaști au încercat sistemele cu transmițător FM ( cu preturi mici de 10 - 20 euro), care consta dintr-un transmițător FM care este conectat la mufa pentru căști a detectorului de metale. Cu toate acestea, utilizarea unei astfel de configurații era incomodă, deoarece trebuia selectata o frecvență între 88-108 Mhz, care de obicei era utilizata de posturile de radio locale sau nationale. In plus, un mic radio FM trebuia să fie purtat de către detectorist, pe curea sau în buzunar, cu căștile conectate la acest radio FM. De asemenea, răspunsul audio al detectorului la ținte erau uneori distorsionate.

Unii detectoristi din SUA au început să folosească căști fără fir Auvio 33-283, cu un transmițător mic vândut pentru 75 dolari de catre Radio Shack. Modulul transmițător era mic și utiliza o frecvență de 2,4 GHz ( care nu prea era afectata de interferențe, dar putea fi utilizat numai cu un adaptor). Căștile Auvio erau destul de confortabile, cu un nivel ridicat al volumului, dar acestea functionau doar într-o singură frecvență, fiind imposibilă detectia in grup cu o distanta mai mica de 10 metri intre detectoristii ce utilizau acest sistem. Totusi, sistemul Auvio era destul de simplu de folosit, utilizand un emitator cu dimensiune mică (de aproximativ de mărimea unei brichete ) și oferind sunete clare și suficiente ca volum. Din păcate, Radio Shack a întrerupt comercializarea acestui articol în 2011.

În 2008 au fost lansate căștile fără fir Sennheiser MX W1, care utilizau tehnologia Kleer, ce ofera  un sunet clar, de calitatea unui CD audio, o mai mare rezistență la interferențe și o conexiune mai sigură, precum și o durata mai mare de utilizare a acumulatorului, comparativ de exemplu cu tehnologia Bluetooth. Sistemul Sennheiser nu inducea decalaj audio sesizabil, nu avea nevoie de reglaje și era ușor de utilizat impreuna cu un detector de metale: pur și simplu se conecta transmițătorul la detector, iti puneai căștile și treceai la acțiune ! Cu toate acestea, cele mai multe sisteme de Sennheiser pentru căști vin cu transmițătoare mari, care sunt concepute pentru a fi utilizate la domiciliu, și doar câteva dintre acestea au un transmițător mic, care ar putea fi atașat ergonomic la un detector de metale.

De exemplu, Sennheiser RS-120 a fost primul sistem de căști cu tehnologie Kleer utilizat de către detectoristi la sfârșitul anilor 2000. Mai târziu, Sennheiser RS-160 a fost lansat pe piață și a câștigat rapid locul său într-o gamă largă de echipamente pentru detectoare de metale, fiind dotat cu ceea ce este necesar: un emițător mic care permite atasarea la un detector compact de metale.

Desigur, probabil pe piata exista sute de alte solutii similare pentru casti audio fără fir care sa fie utilizate eficient sau mai puțin eficient impreuna cu detectoarele de metale, iar aceste exemple nu sunt exhaustive. Scopul prezentei introduceri este de a crea un topic de discuții pe aceasta tema, in care dvs. sa împărtășiți opinii, sfaturi tehnice și experiențe despre utilizarea de căsti fara fir pentru detectoarele de metale.

Filmul artistic "Comoara lui Decebal" va avea premiera în 2018

O veste bună pentru pasionatii de istorie, filme românesti si tezaure: va fi realizat filmul "Comoara lui Decebal", o productie cu buget consistent si actori profesionisti, a carei actiune se desfășoara la finalul razboaielor dintre Decebal si Traian, cand romanii ocupaseră o parte din Dacia.

Bulgarii au descoperit o lespede cu numele ultimilor regi traci ai Odrisului

Arheologii care efectau săpături in situl roman Aquae Calidae din Burgas, de pe coasta bulgară a Mării Negre, au descoperit o lespede de marmură cu o inscripție care menționează ultimii regi din dinastia Sapaean, ultima familie care a condus anticul Regat Odris din Tracia. Regatul Odris este o veche formațiune statală a tribului tracic al odrisilor, constituită în a doua jumătate a secolului al V-lea î.Hr. și care se întindea de pe țărmul Mării Egee până la Dunăre. Inscripția a fost sculptata in greaca veche, între anii 26 și 37 d.Hr.

Filmul Comoara este inspirat din legenda unei comori din România

Filmul regizat de Corneliu Porumboiu, "Comoara" , care a fost premiat la Cannes, este inspirat de o legendă care circula in satul unuia dintre protagonisti. Se spune ca strabunicul actorului Adrian Purcarescu ar fi ingropat o comoara in curtea casei, dar nimeni nu a gasit-o, anunță televiziunea Pro Tv. "Comoara" trebuia sa fie initial un documentar care sa redea povestea din satul actorului Adrian Purcarescu, prieten cu Corneliu Porumboiu. Dar pentru ca filmarile nu au decurs asa cum isi dorea, regizorul a decis sa transforme totul intr-o fictiune.

Corneliu Porumboiu, regizorul filmului "Comoara", a explicat: "Mi-a povestit despre o legenda care circula prin islaz, cum ca strabunicii sai ar fi ingropat o comoara inainte de nationalizare. Noi nu am gasit nimic, din pacate".

Adrian Purcarescu, actor in "Comoara", a spus: "Legenda spune ca cei care au avut o situatie mai buna in sat, in momentul in care se apropia razboiul, incercau sa isi ascunda averile sub diverse forme".

Cu mult umor, Porumboiu a redat legenda initiala, iar filmarile au avut loc acasa la strabunicii actorului. Finalul cautarilor este, insa, surprizator pentru toata lumea. Lui Adrian Purcarescu nu ii vine nici acum sa creada ca legenda din satul sau a ajuns celebra, iar filmul premiat la Cannes.

Cuzin Toma, actor, a spus: "Daca cred intr-o comoara si le place aventura, sa vina sa vadă filmul Comoara".

Ce descopera protagonistii filmului in curtea casei si cum li se vor schimba vietile, cinefilii pasionati de comori si nu numai pot deja vedea din 29 mai in cinematografele din toata tara.

Capitala Ulpia Traiana Sarmizegetusa va fi reconstituită 3D

O echipă de români de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj şi de italieni Centrul Naţional de Cercetare din Roma vor reconsitui tridimensional oraşul Ulpia Traiana Sarmizegetusa, utilizand aparatură modernă, incusiv o dronă, in cadrul unui proiect ce va dura 2 ani si la finalul căruia va fi organizată o expozitie virtuală a acestei reconstituiri.

Proiectul va fi realizat pe baza măsurătorilor geo-fizice non invazive ( ce utilizează tehnologii de rezistivitate, geomagnetism şi topografie), incluzand atât monumentele vizibile, cât si monumentele necercetate, aflate sub pământ, prin detectarea si analiza anomaliile din sol, ce semnalează structurile arheologice.

Va fi realizata morfologia solului, detectandu-se structurile aflate sub pământ, cum sunt ziduri sau clădiri, astfel că se poate recrea 3D oraşul de acum două milenii.

Până în prezent, la Ulpia Traiana Sarmisegetusa s-a cercetat doar o mică suprafaţă a oraşului, iar proiectul va analiza sistematic o suprafaţă de 33 de hectare în interiorul oraşului şi de circa 80 de hectare în exteriorul zidurilor.

La finalul proiectului va fi realizată si publicată şi o aplicaţie cu această reconstituire 3D, care să poată fi folosită pe telefoane mobile sau pe computere.

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala provinciei romane Dacia, a fost construită după anul 106 d. H., în urma cuceririi Daciei de către împăratul Traian. Ruinele oraşului se află la circa 40 de kilometri de Sarmizegetusa Regia (Grădiştea Muncelului), care a fost capitala Daciei.

Colecție online 3D de artefacte și fosile

Începand de luna aceasta, puteti admira sute de artefacte si fosile care pot fi mișcate 3D in orice directie, prin intermediul websiteului Institutului Cultural Google, un proiect ambițios care isi propune nu doar prezentarea de colectii 2D, ci si tridimensionale.

Colectia de artefacte poate sa fie studiata in 3D dând click AICI.

Filmul românesc "Comoara" se lansează în cinematografe

Filmul "Comoara" de Corneliu Porumboiu va debuta pe marile ecrane din România pe 29 mai 2015.

Sinopsis: Costi lucrează la primărie si are viaţă liniştită, până când intr-o seară, un vecin disperat că îi scoate banca apartamentul la vânzare, il roagă să îi împrumute nişte bani. Cum si Costi are credite la bancă, il refuză inital. Dar vecinul îi spune că în satul bunicilor săi există o legendă: se zice că străbunicul său ar fi îngropat o comoară în curtea casei, înainte de venirea comuniştilor la putere. Il roagă pe Costi să plătească pe cineva cu un detector de metale şi îi spune că dacă vor găsi comoara, o vor impărţi jumătate - jumătate. Costi nu stă prea mult pe gânduri. De a doua zi caută pe cineva cu un detector de metale...

Mai exista un film romanesc denumit "Comoara", din anul 1962, dar povestea aceluia este cu totul alta : "În secolul 16, românii dintr-un ţinut transilvănean descoperă din întâmplare comoara regelui dac Decebal. Giuvaerurile sunt imediat trimise în principatul Moldovei, condus de prinţul Petru Rareş, dar prinţul Transilvaniei şi regele Ungariei tocmesc o bandă de mercenari şi le ordonă să atace mesagerii şi să fure comoara."

Dacă sunteti pasionati de comori si detectie metale, probabil ambele filme sunt recomandate si pentru dvs.

A fost descoperită cripta păzitorului templului lui Amun

Ministerul de Antichități din Egipt a anuntat că arheologii americani au descoperit un mormânt vechi de 3.000 de ani, cu pereți frumos pictați, aparținând unei nobil care s-a ocupat de paza templului antic al divinității Amun.

Declarația emisă marți precizează ca mormântul a fost descoperit în apropiere de orașul Luxor ( la 700 km distanta de sudul Cairo ) si dateaza din timpul Dinastiei a XVIII-a ( 1543 -1292 î.Hr. ), una dintre cele mai renumite dinastii antice din Egipt. Numele nobilul era Amenhotep.

Ministrul de Antichități Mamdouh el-Damaty a precizat că mormântul conține "scene uimitoare cu culori luminoase", pictate pe pereți, asa cum se observa si in fotografiile distribuite de către ministerul egiptean. El spune că scenele prezinta pe proprietarul mormântului și soția sa, precum și scene din viața de zi cu zi, cum ar fi de vânătoare.

Ministerul precizeaza că mormântul a fost descoperit de către echipa de cercetare Centrului american, insa nu a precizat data cand a fost facuta descoperirea.

Mormântul in forma de T a fost vandalizat in timpuri stravechi, iar numele si titlurile posesorului, scene si alte hieroglife și texte au fost șterse intentionat, fara a se stii motivul acestor actiuni.

36000 documente anterioare anului 1600 vor fi disponibile online

"Digitizarea documentelor medievale din Arhivele Naționale ale României” este un proiect lansat de Universitatea din București, prin care documentele medievale anterioare anului 1600, ce sunt păstrate în Arhivele Naționale,  in original sau copie, vor fi scanate si va fi creată o bază de date digitală accesibilă online, posibil in viitorul website arhivaistorica.ro.

Vor fi scanate documente din 32000 unități arhivistice, situate în 32 de filiale ale Arhivelor Naționale, in acelasi timp documentele fiind si inventariate prin identificatori ca datare, emitent, cota arhivistică, descriere, conținut cu rezumat, indice de nume și indice de materii, precum si prin imaginile documentelor și ale sigiliilor lor ( 250.000 de imagini ).

Baza de date va fi o adevarata comoară istorică, inclusiv pentru pasionatii de detectie metale, accesibila online gratuit de catre oricine, cu multiple posibilitati de gasire a documentelor de către utilizator. Pentru 7 filiale județene cu arhive mai mari se va crea câte un website ce va contine si un muzeu virtual.

De asemenea, 1000 documente vor fi restaurate înainte de scanare.

Majoritatea documentelor vizate de proiect (circa 90%) se referă la istoria Transilvaniei și sunt scrise în limbile latină (80%), germană și maghiară.

Documentele referitoare la țara Românească și Moldova sunt scrise în limbile slavonă și română.

Toate documentele vor fi scanate cu echipament specific, vor fi prelucrate de către paleografi, iar meta-datele rezultate vor fi introduse în baza de date.

Proiectul va fi finalizat pana cel mai tarziu in aprilie 2016, conform initiatorilor acestuia si va avea costuri de aproape 4 milioane lei, dintre care 85% finantare nerambursabila din partea Norvegiei, Islandei și Liechtensteinului, iar 15% finanțare nerambursabilă din bugetul național.