Un pescar dormea deasupra unei comori impresionante, pe care a pastrat-o sub pat timp de 10 ani, fără să-și dea seama că era o perlă cu valoarea estimata la 76 milioane euro. Perla gigant este considerată a fi cea mai mare descoperita vreodată în lume, de 5 ori mai mare decât recordul precedent.
marți, 23 august 2016
Un pescar a descoperit cea mai mare perlă din lume, de 34 kg
duminică, 7 august 2016
91 monede din argint, descoperite în Vrancea
Un pasionat de detecție metale, detectorist autorizat, a descoperit 91 de monede din argint pe un islaz din comuna Vânători, lângă Crângul Petrești, in apropierea casei sale. Monedele sunt foarte bine conservate, avand pe revers un cal aflat in miscare, iar pe avers chipul lui Zeus. Greutatea monedelor este de 10-13 grame fiecare.
Cea mai mare pepită de aur din Marea Britanie, recuperată din locația naufragiului navei Royal Charter
Un căutător de comori a gasit cea mai mare pepită de aur descoperită vreodată în Marea Britanie, în apropierea locatiei naufragiului navei Royal Charter, în largul coastei Anglesey, nord-vest de Țara Galilor. Vincent Thurkettle făcea scufundări de mică adâncime, când a zărit o pepită într-o crăpătură situată la aproximativ 40 de metri de la epavă și la doar 5 metri de mal.
miercuri, 29 iunie 2016
sâmbătă, 18 iunie 2016
Comoară vikingă din aur, descoperită de trei detectoriști
Trei detectoristi au descoperit o comoară care se adaugă la cea mai mare cantitate de aur viking găsită vreodată în Danemarca. Săptămâna trecută, un cuplu de pasionati de detectie metale, impreună cu un prieten de familie, efectuau scanări pe un câmp în Vejen, Iutlanda de Sud, unde în anul 1911 a mai fost descoperit un lanț de aur din epoca vikingilor. Dupa doar 10 minute, unul dintre detectoristi a gasit o brățară de aur.
marți, 24 mai 2016
20 kilograme monede antice, statui și alte artefacte, descoperite în adâncuri
Doi scafandri au descoperit in adâncul mării un tezaur format din statui din bronz, monede și alte artefacte, care este posibil să provină dintr-o corabie de mărfuri, scufundată în urmă cu 1600 de ani.
Scafandrii au notificat Autoritatea Antichităților din Israel, care a constatat că o porțiune din adâncuri fusese curățată de nisip, dezvăluind rămășițele unei nave de mult pierdută, împreună cu ancore dinmetal, resturi de lemn și alte elemente utilizate în construirea navei.
Însă mult mai importantă a fost încărcătura navei. Printre artefacte, scafandrii au recuperat o lampă din bronz ilustrând imaginea zeului soare Sol; o figurină a Zeitei Lunii; o lampă cu imaginea capului unui sclav african; fragmente din trei statui in mărime naturală turnate din bronz; obiecte în formă de animale, utilizate pentru decorații la îmbrăcăminte; un robinet de bronz sub forma unui porc mistreț cu o lebădă pe cap; fragmente de vase mari, care depozitau apa de băut.
A fost de asemenea descoperit un tezaur monetar: aproape 20 kg de monede care poartă imaginile împăratului Constantin ( care a condus Imperiul Roman de Apus intre 312-324 dH și mai târziu a fost cunoscut sub numele de Constantin cel Mare, conducător al Imperiului Roman intre 324 - 337 d. Hr.), dar și a Licinius, rivalul lui Constantin, care a condus partea de est a Imperiului Roman.
"Statuile din metal sunt descoperiri arheologice rare, deoarece în antichitate acestea au fost întotdeauna topite și reciclate. Când sunt descoperite artefacte de bronz, acestea sunt găsite de obicei in mare. Pentru că statuile s-au scufundat împreună cu nava, au fost salvate de la reciclare. Statuile sunt într-o stare deosebit de bună, având în vedere că au asteptat in adancurile Mediteranei mai mult de un mileniu și jumătate, fiind protejate de nisip. Prin urmare, ele sunt într-o stare de conservare uimitoare, ca și cum acestea au fost scufundate de curând mai degrabă decât în urmă cu 1600 de ani", au explicat arheologii, care au lăudat atitudinea scafandrilor, ce vor primi un certificat de apreciere și care au fost invitati să facă un tur al depozitelor Tezaurului Național.
duminică, 15 mai 2016
Au descoperit 5 brățări dacice din argint - Video
Doi detectoriști din comuna Patrauti au descoperit pe un drum forestier din satul Soloneţu Nou ( comuna Cacica ) 5 bratari din argint, posibil din secolul I-II d.Hr. Aceste artefacte au caracteristicile obiectelor purtate de dacii liberi ( costobocii ) si au fost predate autoritatilor. Brățările au fost descoperite cu ajutorul unui detector de metale autorizat ( Garrett AT PRO Metal Detector ).
vineri, 29 aprilie 2016
Au fost descoperite 19 amfore cu peste 600 kg de monede
Cativa muncitori care lucrau in sudul Spaniei, in timp ce sapau un sanț mai adânc, necesar pentru o conductă de apa, au descoperit în orașul Tomares peste 600 de kilograme de monede romane antice, depozitate în interiorul a 19 amfore (vase mari de lut). Monedele descoperite in apropiere de Sevilla datează de la sfarsitul secolelui III - inceputul secolului IV.
duminică, 24 aprilie 2016
duminică, 10 aprilie 2016
Comoară din argint descoperită la sud de Dunăre
O comoară formată din bijuterii de argint, care a fost cel mai probabil îngropată în toamna anului 1688 în timpul celei mai mari revolte a catolicilor bulgari împotriva Imperiului Otoman, a fost descoperita în nord-vestul Bulgariei. Tezaurul a fost găsit de către localnici și a fost predat la Muzeul Național de Istorie din Sofia, care a anunțat descoperirea.
Comoara este formată din aproape o duzină de bijuterii pentru femei, datează din a doua jumătate a secolului al 17-lea și este foarte probabil să fi fost ascunsă in timpul răscoalei organizată de bulgarii romano-catolici care, cu ajutorul bulgarilor ortodocși din est, au incercat sa elibereze Bulgaria de jugul Imperiului Otoman.
În anul 1396 d.Hr., al doilea Imperiu Bulgar a fost cucerit de invadatorii turci, inaugurând perioada cunoscută în istoria bulgară ca Jugul Otoman, care a durat până în Eliberarea Națională a Bulgariei în anul 1878 ( si anul 1912 pentru unele regiuni). Pe parcursul acestei perioade, haiduci bulgari (haiduks) au pus în scenă un război de gherilă, organizand numeroase revolte locale și mai multe răscoale majore prin care încercau să alunge Imperiul Otoman, dar toate au fost zdrobite într-un mod atroce de către trupele otomane.
Una dintre aceste revolte a fost Răscoala centrată în jurul orașului Ciprovți, în nord-vestul Bulgariei, care devenise ca un centru prosper al bulgarilor romano-catolici în secolul 17 (în contrast cu majoritatea covârșitoare a populației din Bulgaria, care era ortodoxa ) și a căror comunitate a fost condusă de lideri și clerici bulgari educați în Vatican.
Revolta a izbucnit după ce armata Imperiului Austriac a capturat Belgradul în timpul Marelui Război turc dintre anii 1683-1699, insurgenții având speranța că vor primi ajutor din partea forțelor austriece. Cea mai mare parte a speranțele lor nu s-a materializat și a fost anihilată de către trupele otomane, împeuna cu mare parte a populație regiunii, supraviețuitorii fiind vânduți ca sclavi.
Bătălia decisivă a avut loc în octombrie 1688 în apropierea orașului Kutlovitsa, unde a fost găsită și comoara din argint, probabil ingropata în timp ce populația locală fugea de atrocitățile forțelor otomane.
Tezaurul constă într-o diademă, două podoabele purtate pe frunte, o pereche de cercei, elemente suplimentare de conectare, două inele și alte obiecte.
"Toate elementele sunt realizate din argint. Comoara a fost probabil o avere de familie" , au precizat reprezentantii Muzeului National de Istorie din Bulgaria.
Înainte sa fie îngropată, comoara a fost înfășurată într-un înveliș din piele, care s-a descompus in mare parte.
Elementele de argint au fost cel mai probabil produse de unii dintre numeroșii mesteri ce prelucrau argint si aur în orașul Ciprovți, ale caror podoabe erau vandute în întreaga Europa de Est. Acesti mesteri utilizau tehnici metalice complexe, cum ar fi filigranarea și granularea. Muzeul explică faptul că persoanele care prelucrau argint și aur in regiunea Ciprovți erau tot mai numeroase in acea perioadă, dezvoltarea acestui mici industrii bazându-se pe extragerea minereului de argint în secolele 16 - 17.
De fapt, însăși apariția orașului Ciprovți și a așezărilor din apropiere, în această regiune muntoasă din nord-vestul Bulgariei, este conectata la descoperirea depozitelor de argint, după a doua jumătate a secolului 15.
Regiunea Ciprovți s-a bucurat de o relativă libertate din partea autorităților otomane: "Datorită acestei libertăți relative a populației locale, în secolul 17 orașul a devenit un centru al propagandei catolice franciscane din Bulgaria. Mânăstirea Fecioara Maria a fost reședința arhiepiscopilor catolici din Bulgaria", mai explică Muzeul National de Istorie .
Aceasta concluzionează că prosperitatea in Ciprovți s-a încheiat în anul 1688, când trupele din Sofia ale Pașei au zdrobit revolta locală a catolicilor bulgari. Localnicii care au supraviețuit și au evitat capturarea au fugit la nord de Dunăre, în Țara Românească.
duminică, 3 aprilie 2016
10 sfaturi pentru detecția de metale
Acest articol este dedicat pentru cei care doresc sa ofere si sa primeasca sfaturi de la alti detectoristi. Vom da startul cu cateva mici sugestii ale unor detectoristi cunoscuți pe forumurile internationale de specialitate:
1. Cunoaște-ți detectorul de metale si învăța în detaliu fiecare functie a acestuia. Desi acest sfat pare evident, de multe ori detectoristii s-au avântat pe teren cu noul lor detector de metale și l-au utilizat zile intregi sau chiar luni, fără să cunoască unele functii importante ale respectivului model. Citiți manualul, apoi căutați modelul de detector pe YouTube și urmăriți videoclipuri ale altor detectoristi care utilizeaza de mai mult timp acel model.
2. Sa creezi in curtea ta o zonă permanentă de testare și incalzire, înainte de fiecare sesiune detectie, este o idee buna. Alege o zonă liberă de orice obiecte care afecteaza detectia și îngropa unele monede și gunoaie metalice la adâncimi diferite. Scanați acea zona pentru câteva minute, înainte de a merge la detectie in alte locuri, pentru a vă asigura că bateriile sunt bune și detectorul dumneavoastră funcționează corespunzător, dar și pentru a obține senzatia că simți când exista o mare probabilitate ca detectorul sa fi gasit o monedă. Nimic nu e mai incitant decat sa sapi stiind ca există o șansa mare sa fie o ceva important. Un alt avantaj al detectiei de încălzire in zona de testare este că nu se poate spune că nu ai găsit nimic. :)
3. Două setări frecvent trecute cu vederea la un detector de metale sunt sensibilitate și frecvența. De exemplu, setarea standard din fabrică la unele modele de Garrett este la sensibilitate de aproximativ 80%. Puteți modifica adâncimea și numărul de obiective detectate prin ajustarea sensibilității. Este posibil să doriți sensibilitate maximă în zone unde obtineti doar cateva semnale, dar poate doriti sensibilitate redusă în zonele cu mult gunoi. Poti sa revii la acea zona mai târziu, cu o sensibilitate mai mare, după ce ai indepartat gunoaiele mari.
4. În zonele cu mult gunoi, detectia este dificila. Daca nu va plac provocarile extrem de enervante, alege mai bine locuri de detectie in afara oraselor, unde există mai puțin gunoi. Totusi, nu evita să sapi dupa ceea ce pare gunoi. Poate că un inel de aur sau o moneda se afla chiar sub o cutie veche din aluminiu. Ai sapat vreodată o groapă gigant pentru a gasi ceea ce detectorul îți indica? Cumpară un pinpointer bun si vei reduce eforturile fizice. Rescanati si sapati din nou in fiecare locatie unde ati gasit ceva important. O locatie abandonata poate sa ofere o uriasa supriză. De asemenea, verificați lopata. nu e exclus sa existe vreo monedă lipita de ea in noroi sau ascunsa chiar in pamantul pe care tocmai l-ai aruncat cu lopata.
5. Gândirea pozitivă este foarte importanta înainte de a începe o sesiune de detectie. Speră că vei gasi monede de aur sau chiar comori, nu te gandi la fier vechi. Reaminteste-ti momentul cand ai facut cea mai mare descoperire a ta. Ideea e ca daca tu te crezi un invingator, detectia va fi intotdeauna placuta si relaxanta.
6. Bucura-te de ceea ce simti ! Ai iesit in natura, este aer curat, dacă nu vei gasi nimic important, tot ai castigat ceva. In plus, nu lăsa neverificata nicio tinta interesanta. Astfel vei face si mai mult sport. Totusi, folosiți unelte adecvate de sapare și acoperiti apoi gropile în mod corespunzător. Eventual invită si un amic sa te insoteasca la detectie. Acesta poate sa vina si cu copilul lui, care poate invata ca exista si un altfel de hobby: istoria si cautarea de comori. De asemenea, detectia poate sa fie distractivă pentru întreaga familie. Dacă aveți doar un singur detector, vino cu mai multe lopeți. Daca vei fi ajutat, cu siguranta vei săpa dupa mai multe ținte.
7. Nu uita de siguranța: unele dintre pericolele din zilele toride sunt șerpii. Insa in celelalte zile trebuie sa fii atent si la insecte, puțuri abandonate deschise, cioburi de sticla sau resturi metalice care te pot râni, viespii, albine si alte gângănii. Protejeaza-te de arsurile solare, fiind atent la substante toxice sau otrăvitoare ( chiar si cele produse de plante ). Pleacă de pe terenuri deschise daca se apropie o furtuna cu descărcari elecrice. Ideea este sa fiti conștienți de mediul in care detectati și să luati măsurile de precauție adecvate. Dacă vă aflați într-o zonă la relativă distanță de civilizatie, luați multă apă, ceva de mâncare, o trusa medicala de prim ajutor și niște hârtie igienică ( imi vei multumi mai tarziu :) ). Un telefon cu GPS cu bateria incarcata ( eventual si una de rezerva incarcata) este recomandat in zonele necunoscute sau indepartate. In aceasta situatie se recomanda desigur si acumulatori de rezerva pentru detector. Evitati zonele cunoscute ca populate cu animale sălbatice periculoase. Obține permisiunea de a cauta pe terenurile private, pentru a nu adauga suplimentar la lista de riscuri si probabilitatea unui conflict cu proprietarul terenului sau cu câinii acestuia.
8. Respectați zona de cautare. Nu pierdeti o locatie doar pe baza ideii că a mai cautat cineva acolo si nu a gasit nimic. Pentru a identifica locuri cu constructii foarte vechi, în cazul în care nu există semne vizibile evidente, uita-te dupa o depresiune în sol, care este posibil să fi fost o pivniță sau un puț. Cauta un loc cu pietre mai multe si mai mari, care poate sa fi fost o temelie. Zonele înalte din apropierea unei surse de apă sunt de asemenea locuri care merita scanate. Ganditi-va pe unde ar putea sa fi fost un drum. Eventual, daca vei gasi pe internet sau din alte surse o harta mai veche sau chiar medievala a unei zone, poti vedea drumurile si localitatile vechi si vei stii unde si cum trebuie sa cauti. Aflati unde erau drumurile de acces vechi, care nu mai sunt vizibile deasupra solului. Aveți posibilitatea să le identificați, mai ales daca există o concentrație mai densă de roci, pe o adancime de de cativa centimetri. Drumurile de acces vechi ofera ținte mai mari la adâncimi mici, deoarece acestea obiecte nu se scufunda prea mult in pamant de-a lungul timpului, in astfel de zone cu drumuri vechi.
9. Nu săpați în aproprierea siturilor arheologice declarate de RAN. Declarati conform legii descoperirea dvs. si anuntati autoritatile cat mai repede posibil, in termenul legal. Descoperirea dvs. va fi utila nu doar copiilor de școală care vor sa afle mai multe despre istorie, prin vizualizarea unora dintre descoperirile dumneavoastră, în cazul ca vor fi expuse la un muzeu local sau national, dar si tuturor pasionatilor de istorie si altor detectoristi dornici sa afle noutati in domeniu. Apreciaza istoria pe care tu incerci sa o completezi prin noi descoperiri. Daca va ganditi ca ati ales acest hobby doar pentru a va imbogati si pentru a găsi cufere cu aur, atunci ati ales un hobby gresit.
10. Ai grijă de detectorul tau de metale. Nu-l arunca de fiecare dată când incepi sa sapi o groapa, ci asează-l pe sol cu atentie. Păstrați-l curat și uscat și depozitați-l în mod corespunzător. Scoateți bateriile dacă aveți de gând să-l depozitati pentru o lungă perioadă de timp. Detectoarele sunt intrumente scumpe si sensibile. Ai grijă de detectorul tau, iar detectorul tău va avea grijă de satisfacția si bucuria ta !
vineri, 1 aprilie 2016
Căști audio wireless pentru detectoare de metale ?
Primele căști audio fără fir pentru detectoarele de metale au fost lansate pe piață în anul 2005 de către producatorul XP. Aceste căști se conectau la un transmițător, care a fost integrat în circuitele a cinci detectoare de metale: ADX250, ADX 150, Gold Maxx Power, G-Maxx2 si Adventis 2. După ce utilizatorii acestor detectoare au aflat vestea acestei lansari, știrea s-a răspândit cu rapiditate. Detectorele XP au început să câștige popularitate, urmată de un mare succes. Era de asteptat ca si alti producători de detectoare de metale să urmeze acest exemplu, însa aceasta nu s-a întâmplat.
În 2009, XP a lansat revoluționarul Deus, un detector de metale in totalitate fără fir, care rămâne în istorie ca primul detector complet wireless de pe piață. Detectorul Deus nu are nici un cablu, nici chiar la bobina de căutare si nici la căștile audio, iar transmisia wireless audio este rapidă, la fel ca manevrabilitatea fizică si reactia la obiecte, dublând eficienta căutarilor, conform producatorilor.
Din nou s-a bănuit că si alte mărci celebre vor prelua ideea si vor lansa pe scara larga detectoare complet wireless, insa nici aceasta nu s-a intamplat, producatorii axandu-se pe implementarea altor caracterisitici, cum ar fi GPS, diverse ecrane mari color, rezistență la apă, posbilitatea creșterii dimensiunii fontului utilizat in textele afisate pe ecran, modul stereo mixt audio ( cu sunetul all-metal intr-o ureche, iar sunetul obtinut prin discriminare la cealălaltă ureche), precum si alte functii noi.
De abia în 2012 doi mari producatori de detectoare de metale, Minelab și White, a făcut un mic progres în încorporarea tehnologiei fără fir în modele lor CTX 3030 și respectiv Spectra V3i. Ei au integrat transmițătoare în unele modele noi de detectoare pentru a permite utilizarea de casti audio fără fir.
Insa care este situatia privind producerea de casti wireless pentru modelele mai vechi de detectoare de metale, care încă sunt foarte populare și foarte cautate in magazinele de profil ? Adevarul este că gasirea unor casti fara fir care sa functioneze eficient și fără întârzieri sau interferențe impreună cu un detector mai vechi, care nu a fost proiectat pentru o astfel de utilizare wireless, reprezinta o adevarata provocare.
Pe forumuri internationale au fost lansate discutii in care diversi entuziaști ( care au considerat ca avantaj utilizarea semi-wireless a detectorului, dar nu si-au permis sa isi cumpere un nou detector mai scump sau pur si simplu nu au vrut să se despartă de vechiul detector) au început să experimenteze diverse căști audio fără fir, concectate la module transmițătoare care erau disponibile in magazinele de electronice si electrocasnice.
Multi au testat căști audio fără fir care utilizeaza tehnologia Bluetooth, dar numai câteva au fost relativ eficiente, din cauza unui decalaj inacceptabil de semnal ( un timp de întârziere a sunetului între detector, transmițător și căștile fără fir ). Nu era util un semnal audio care se auzea dupa ce detectoristul trecea deja de țință. In plus, multe dintre dispozitivele Bluetooth testate erau blocate de diverse surse radio.
Unii detectoristi au atașat la detectoarele de metale diverse emitatoare pentru chitară, conectandu-le la o pereche cu căști fără fir. Cu toate acestea, sistemul nu au fost destul de eficient, deoarece se pierdeau unele semnale și era necesara reconfigurarea pentru a obține o performanță optimă, de fiecare dată când erau utilizate.
Alti entuziaști au încercat sistemele cu transmițător FM ( cu preturi mici de 10 - 20 euro), care consta dintr-un transmițător FM care este conectat la mufa pentru căști a detectorului de metale. Cu toate acestea, utilizarea unei astfel de configurații era incomodă, deoarece trebuia selectata o frecvență între 88-108 Mhz, care de obicei era utilizata de posturile de radio locale sau nationale. In plus, un mic radio FM trebuia să fie purtat de către detectorist, pe curea sau în buzunar, cu căștile conectate la acest radio FM. De asemenea, răspunsul audio al detectorului la ținte erau uneori distorsionate.
Unii detectoristi din SUA au început să folosească căști fără fir Auvio 33-283, cu un transmițător mic vândut pentru 75 dolari de catre Radio Shack. Modulul transmițător era mic și utiliza o frecvență de 2,4 GHz ( care nu prea era afectata de interferențe, dar putea fi utilizat numai cu un adaptor). Căștile Auvio erau destul de confortabile, cu un nivel ridicat al volumului, dar acestea functionau doar într-o singură frecvență, fiind imposibilă detectia in grup cu o distanta mai mica de 10 metri intre detectoristii ce utilizau acest sistem. Totusi, sistemul Auvio era destul de simplu de folosit, utilizand un emitator cu dimensiune mică (de aproximativ de mărimea unei brichete ) și oferind sunete clare și suficiente ca volum. Din păcate, Radio Shack a întrerupt comercializarea acestui articol în 2011.
În 2008 au fost lansate căștile fără fir Sennheiser MX W1, care utilizau tehnologia Kleer, ce ofera un sunet clar, de calitatea unui CD audio, o mai mare rezistență la interferențe și o conexiune mai sigură, precum și o durata mai mare de utilizare a acumulatorului, comparativ de exemplu cu tehnologia Bluetooth. Sistemul Sennheiser nu inducea decalaj audio sesizabil, nu avea nevoie de reglaje și era ușor de utilizat impreuna cu un detector de metale: pur și simplu se conecta transmițătorul la detector, iti puneai căștile și treceai la acțiune ! Cu toate acestea, cele mai multe sisteme de Sennheiser pentru căști vin cu transmițătoare mari, care sunt concepute pentru a fi utilizate la domiciliu, și doar câteva dintre acestea au un transmițător mic, care ar putea fi atașat ergonomic la un detector de metale.
De exemplu, Sennheiser RS-120 a fost primul sistem de căști cu tehnologie Kleer utilizat de către detectoristi la sfârșitul anilor 2000. Mai târziu, Sennheiser RS-160 a fost lansat pe piață și a câștigat rapid locul său într-o gamă largă de echipamente pentru detectoare de metale, fiind dotat cu ceea ce este necesar: un emițător mic care permite atasarea la un detector compact de metale.
Desigur, probabil pe piata exista sute de alte solutii similare pentru casti audio fără fir care sa fie utilizate eficient sau mai puțin eficient impreuna cu detectoarele de metale, iar aceste exemple nu sunt exhaustive. Scopul prezentei introduceri este de a crea un topic de discuții pe aceasta tema, in care dvs. sa împărtășiți opinii, sfaturi tehnice și experiențe despre utilizarea de căsti fara fir pentru detectoarele de metale.
joi, 31 martie 2016
Peste 100 de artefacte ale vikingilor, într-un vas metalic îngropat cu susul în jos
Oficialitățile scotiene au prezentat imagini cu artefacte din cele două comori rare ale vikingilor, descoperite de un pasionat de detecție metale
După 18 luni de muncă migăloasă, arheologii au prezentat imagini și detalii despre comoara vikingă descoperită în regiunea Galloway din Scoția, în anul 2014. Tezaurul este uimitor: 6 broșe anglo-saxone din argint, banderole din argint, o broșă de argint din Irlanda, mătase de Bizanț, aur și argint turnate în lingouri, precum și diferite cristale și obiecte din aur care au fost atent invelite în pânză, printre alte artefacte.
duminică, 27 martie 2016
Comoară vikingă din argint, descoperită de un pasionat de detecție metale
În urmă cu 1000 de ani, un suflet viking aflat probabil în primejdie si-a îngropat comoara pe un teren din Țara Galilor, fără să îți imagineze că nu isi va mai vedea vreodata arginții si că, abia 1000 de ani mai tarziu, un pasionat detectorist galez îi va descoperi tezaurul.
Comoara include monede și fragmente de monede, precum si lingouri de pe vremea regelui Knut cel Mare. Din tezaur fac parte si fragmentele a trei sau patru monede care il infatiseaza pe Knut, toate probabil din aceeasi monetărie. Knut a fost rege al Angliei intre anii 1016 - 1035. De asemenea, el a domnit peste Danemarca, Norvegia și o parte din Suedia, intre anii 985-1035.
Descoperirea va ajuta cercetatorii sa îsi formeze o imagine mai bună asupra economiei din Gwynedd in secolul XI, a declarat dr. Mark Redknap de la Departamentului de Istorie si Arheologie al Muzeul Național din Wales: "Există trei lingouri complete în formă de deget și unul fragmentar. Crestarea de pe laturile lingourilor este o intervenție umană, realizată din cele mai vechi timpuri, pentru a testa puritatea, fiind o dovada că lingourile acestea au fost deja folosite în tranzacții comerciale. Cel puțin patru tezaure din Isle of Man indică faptul că astfel de obiecte au avut un rol activ în economia dintre anii 1030 - 1060, iar caracterul mixt al tezaurului se încadrează în aceeași categorie."
Tezaurul din argint include si 14 bănuți bătuți în Dublin sub regele irlandezo-scandinav Sihtric Anlafsson, care a domnit in perioada 989 - 1036. Arheologii spun astfel de monede irlandeze sunt rareori descoperite pe continent britanic.
8 dintre aceste monede au fost datate in anul 995, iar 6 monede au fost considerate a fi din anul 1018. Cercetatorii au precizat că monedele au fost îngropate în mod deliberat si nu menționează ramasite umane găsite în apropierea tezaurului.
Artefactele au fost declarat comoara. Muzeul National nu a stabilit inca o valoare financiara pentru tezaur, dar doreste să il cumpere cu finanțare din Fondul Heritage. Pană atunci, monedele si lingourile vor peluate de British Museum, pentru a fi păstrate în siguranță.
"Comitetul Independent de evaluare a comorilor va contracta un evaluator expert pentru a prezenta punctul său de vedere asupra valorii curente de piață a tezaurului, iar comisia va lua în considerare aceasta opinie avizată înainte de a face recomandarea de plată. Descoperitorii și proprietarii de terenuri sunt de asemenea consultati și au dreptul sa faca propriile comentarii si evaluari, în cazul în care doresc. Recompensa este împărțită în mod egal între descoperitorul comorii și proprietarul terenului, fiecare obținând 50% din valoarea curentă de piață", a declarat un purtator de cuvant al muzeului.
sâmbătă, 26 martie 2016
Un tezaur de 100 tone, descoperit de un misterios căutător de comori ?
Un reprezentant legal al unui misterios căutător de comori a precizat pentru publicatia germană Bild că un client al său a descoperit in subteran o uriasă comoară din aur, în apropiere de orașul rus Smolensk, depozitată acolo atunci sovieticii s-au retras în timpul atacului german din 1941.
Potrivit avocatului său din Berlin, comoara a fost descoperită "utilizând un geo-radar, cu care căutătorul a scanat împrejurimile din Smolensk, până când a găsit tezaurul lângă satul Otnosovo." Avocatul a mai precizat că uriașul tezaur este ingropat la 15 - 17 metri adâncime si că 5-6 camioane încărcate cu 100 de tone de bijuterii, pietre prețioase și lingouri așteaptă neatinse.
Chiar și presupunând că ar fi vorba doar despre lingouri de aur, fără diamante si alte bijuterii foarte prețioase, valoarea de piață a unui astfel de descoperiri, la prețurile curente, ar fi de peste 3,4 miliarde dolari.
Cautatorul anonim susține că minim șapte sau opt camioane au fost incarcate în grabă in luna iulie 1941, cu mai puțin de o lună înainte ca Smolensk sa fie cucerit, de la departamentul regional al băncii de stat sovietice și au fost trimis spre Moscova. Dar, atunci cand au traversat râul Nipru, au fost atacate de bombardiere germane, iar unul sau mai multe dintre camioane au fost distruse. La acea vreme, martori oculari locali a spus că au văzut "o cascadă de monede prețioase care curgea din camion". Ofițerii sovietici au decis că nu au posibilitatea de a proteja încărcătura și au ars toate bancnotele din hârtie, apoi au ascuns încărcătura prețioasă undeva in apropiere. Decenii mai târziu, au existat rapoarte în Otnosovo despre descoperiri ale unor cantități remarcabile de monede de argint, care ar fi inspirat pe cautatorul misterios de comori să înceapâ propria cercetare pentru descoperirea tezaurului, ce ar putea să fie asunsă în două locații separate.
În timp ce gândul la descoperirea unor stralucitoare lingouri de aur acoperite cu praf este seducătoare, povestea misteriosului cautator ridică mai multe întrebări. Intr-adevăr, înregistrările sovietice arată că Banca centrală a fost în posesia a peste 370 de tone de aur în anul 1937, ultimul an in care au fost înregistrate astfel de informații, dupa care au devenit extrem de secrete. Acceptand chiar faptul că au existat in convoi si alte valori decât lingouri din aur, este puțin probabil ca o comoară de 100 de tone de metale prețioase să fie depozitată într-un seif secret subteran dintr-un oraș de provincie, cu o populație de 150.000 de locuitori.
Povestea uriasei comori pare a fi o combinatie de mai multe legende, in care diferite orașe din vestul Rusiei și a actualului Belarus au fost indicate ca punct de plecare a convoiului. Mai multe tipuri de detalii narative, cum ar fi descrieri ale martorilor oculari, iar mai târziu descoperirile din Otnosovo, au fost prezentate de asemenea pe larg, ca stiri senzationale, in mass-media rusă a ultimelor două decenii, fără a exista vreodată surse oficiale. Alte legende, cum ar fi arderea bancnotelor din hârtie pentru a preveni capturarea acestora de către inamic, pot fi atribuite unor cu totul alte incidente de evacuare.
De fapt, există o evidență detaliată a evacuării sucursalei Smolensk a băncii de stat sovietice. Conform arhivelor, în iulie 1941, sucursala a utilizat trei camioane de 3 tone și un tren de transport pentru a muta obiecte de valoare, precum și documente, echipamente si mobilier la Viazma, un oraș din apropiere de Otnosovo. Nu există nici o mențiune cu privire la alte situații de urgență, cu toate că înregistrările nu precizează dacă toate bunurile au fost trimise printr-un singur transport.
Probabil si povestea ispititoare a trenului aurului din Polonia a oferit un sol fertil pentru legende similare, chiar și pentru cele care au fost respinse până acum. Cu toate acestea, reprezentatul legal al cautatorului de comori anonim a mai precizat pentru publicatia Bild că respectivul client pe care il reprezintă va oferi în curând "dovezi detaliate si documentate" ale descoperirii sale.
Inel din sârmă de aur, declarat comoară
Un inel din sârmă de aur, descoperit în timpul unor săpături la Drumclay Crannog ( Fermanagh, Irlanda de Nord ), a fost declarat comoară. Inelul, care este de aproximativ 23 mm în diametru și este realizat din aur de 18 carate, datează din secolele X-XII d.Hr. si a fost găsit de către echipele care au efectuat lucrări arheologice în perioada iunie 2012 - aprilie 2013.
vineri, 25 martie 2016
Comoara romană din livada cu cireși
Un agricultor se plimba anul trecut prin livada sa de cireși din Ueken, în cantonul elvețian de nord al Aargau, când a văzut o monedă verde, în contrast cu culoarea brună a solului. La început, el a presupus că a pierdut-o cineva, dar apoi el a găsit alte cinci monede. In timpul verii, agricultorul a înțepat un mușuroi sub unul dintre cireșii săi si a găsit alte 19 monede din bronz. El l-a rugat pe fiul său să studieze monedele, pentru a vedea dacă sunt vechi, amintindu-și că în anul 2013 o așezare romană a fost descoperită în orașul Frick din apropiere.
joi, 24 martie 2016
sâmbătă, 19 martie 2016
marți, 8 martie 2016
Cetatea Devei filmată cu drona în 4K Ultra HD
Am gasit pe Youtube un clip video interesant, realizat cu o drona cu capacitate de filmare 4K, asupra unui obiectiv de interes pentru pasionatii de istorie. Cetatea Devei este situata in Hunedoara, chiar pe un deal vulcanic, la poalele căruia se află orașul. Cetatea a fost ridicata in secolul 13, a devenit o puternica fortareata in secolul 15 si fost transformata si extinsa in secolele 15 - 19, avand parte de diverse transformari sub stapanirea Bethlenilor si prin lucrarile efectuate de habsburgi, prin secolul 18.
Daca doriti sa vizionati aceste imagini, realizate la rezolutie Ultra HD, va invitam sa va bucurati de splendoarea cetatii, care este datata din anul 1269 și este desigur declarată monument istoric ( nu uitati sa comutati din setarile playerului video pe 2160p, daca hardware-ul computerului dvs. are resurse suficiente pentru aceasta operatiune de redare la o astfel de rezolutie ).
De amintit ca in anul 1784, in aceasta fortareata au opus rezistenta stapanii de atunci ai cetatii, impotriva atacurilor iobagilor. Cetatea a fost afectata pe 13 august 1849 de o puternica explozie la magazie ce continea praf de pusca pentru fortareata, care a distrus latura de Est. Din aceasta filmare se pot observa cele trei incinte ( cea in forma ovoidala, cea cu traseu ovoidal regulat si cea cu traseu aproape semicircular). Traselele zidurilor au fost scoase la iveala intre anii 1969-1970.
Sursa imagini / video plus alte filmari 4K cu drona, realizate in alte orase ( de exemplu Iasi sau Baia Mare ) gasiti dand click AICI.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)